Zilele trecute, când căutam portofelul, ies din casă, dau o roată prin jur pe străzi, poate îmi căzuse din buzunar când am fost pe jos undeva, și l-a găsit cineva, după care pornesc spre supermarket, că acolo îl folosisem ultima oară, la scos bani. Sună telefonul, mă opresc lângă un restaurant și vorbeam la telefon.
Fără să vreau, aud o discuție aprinsă. Proprietarii restaurantului îl certau pe șofer, că nu e serios, că pierde mult timp pe drum, că nu e atent, că bla bla. De curiozitate, mă întorc așa, subtil și natural, să îi văd. Șoferul, în jur de 50, proprietarii pe la 30-35.
Greșeli se întâmplă mereu, dar, din discuție, nu asta era problema, ci lipsa de seriozitate a șoferului.
Uitați-vă în jur. În posturile astea slab plătite nu sunt doar oameni tineri, la început de carieră, care învață meserie sau câștigă niște bani până termină facultatea, ci și oameni trecuți de a doua tinerețe, care fug de responsabilități. Nu toți, dar sunt destui. Nu vreau să fiu serios, mă bag portar undeva și aia e, dau cu căciula de pământ că sunt plătit prost.
Am mai scris la un moment dat asta: România are nevoie de oameni care să-și asume chestii. Se bagă cineva să rezolve problema asta? Are cine vreo idee? Cine a spart asta? Cine a tăiat greșit aici? Asumarea e calea spre victorie.
Fuga de răspundere și aruncatul vinei sunt sporturi naționale, iar dacă her Klaus care ar trebui sa fie președintele tarii nu a unui partid, e campion absolut, de ce omul de rand sa nu-i ia exemplul ?
Hai ca nu mai ai mult, pana luni si pe urma te intorci la baza.
Ai dat cu mucii in fasole cu comparatia cu Ioha. Dar da fuga de responsabilitate si aruncatul vinei sunt sporturi nationale. Hai sa iti da un exemplu. Santier naval mare, comanda serioasa, tabla utilizata foarte proasta, crapau sudurile chiar si cu preincalzire la 140 de grade celsius. Schimbat gazul de sudura, facut audit pe sudura cu oameni impartiali alesi de client. Concluzia? Tabla foarte proasta. Dar conducerea nu si nu ca nu e tabla.. Unde crezi ca au ajuns cateva mii de tone de tabla? la fier vechi.
Corect, cum sa ne luam de sefu’, doar se știe că România e tot mai educata după 6 ani de ficus.
@Conasu, inteleg ca pana sa vina Johannis ca presedinte al tarii toti romanii erau responsabili si nu exista fuga de raspundere?
Totul s-a dus de rapa in tara asta in ultimii 5 ani?
Pai daca am spus că e sport national, ți se pare că am exclus pe cineva inclusiv pe mine ? Faptul că am spus ca johanis e campion absolut cred că observa oricine nu are norma de la partid și cum intotdeuna de la cap se-mputa totul, omul de rand învață că asta e secretul succesului care te poate face inclusiv președinte.
Andrei g – johanis e de 6 ani, dar e drept ce sa ne mai legam de 1 an in condițiile in care vor fi trecut 10 in care va fi tot mai rău în toate domeniile, inclusiv în educație, însă oricine altcineva va fi de vina.
Johannes campion national?
Cati romani cunosti, doi?
@Conasu, ai dreptate, sunt 6 ani de cand este presedinte (din cauza pandemiei si a izolarii cred ca am pierdut un an pe drum).
Si nu , nu ii gasesc scuze lui Johannis, ca oricum nici el nu a facut nimic in primul mandat si pare ca nici in al doilea nu va face .
Doar spuneam ca oamenii sunt asa dinainte, nu din cauza ca au urmat exemplul lui. Am avut si exemplu de presedinte „jucator” in Traian Basescu si nu ne-am transformat in oameni „de actiune”.
Vă certați ca surzii… Cele care reglementează totul, inclusiv învățămîntul, adică legile, sînt date de parlament, nu de președinte. Care parlament e predominant psd de o groază de timp.
Pai daca nu e capabil să facă nimic de ce a mai promis Romania educata în campania electorala ?
Cam asta e părerea mea despre toți politicienii începând cu johanis și sica până la psd si pnl, toți sunt la fel:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=221449582667560&id=903588996516928&_rdr
Johanis nici măcar de bună credință nu mai poate fi suspectat după felul jegos in care a încercat să ingroape numirile.politice făcute de PNL la compania de apă Tg Mureș.
Am aceleași cu oameni 30+ de ani în IT, cu cunoștințe destul de avansate și cu salarii mari. Puțini „se bagă”, puțini „pun mâna și vin cu o idee nouă”, putini observă „băh, tocmai am lucrat la ceva, și lângă am observat că lipsește o piuliță, hai să facem ceva să ajungă o piuliță acolo, că se duce naibii angrenajul”. Nope.
Daca face ce e in fisa postului, nu e lipsa de seriozitate.
Vrei mai mult, ceri si dai mai mult.
@Croco Cerintele astea au fost prezentate la recrutare. Toti au bifat „muncesc independent, nu am nevoie sa stea cineva dupa mine, sunt proactiv”. Si au sunt platiti de rigoare. Eu nu sunt vreun director, sunt coleg d’al lor, daca pica angrenajul, vom lucra nopti o luna pana il punem pe picioare si apoi probabil ne da afara pe toti.
Tot aud treaba asta despre IT
„cunoștințe destul de avansate și cu salarii mari”
Unde trebuie sa aplic pt un job din asta?
@Pablo: daca stai intr-unul din orasele mari, cu siguranta ai unde sa aplici. Asta daca nu cumva ai sarit peste „cunostinte avansate” si te-ai uitat direct la „salarii mari”
@Pablo, depinde ce stii sa faci. Vezi ca este un site mai obscur asa, ii zice linked-in
@Baliverne, nu conteaza ce au bifat in CV sau la interviul de recrutare. Conteaza ce a fost specificat in fisa postului, fiindca in functie de responsabilitatile trecute acolo se stabileste si nivelul salarial.
Inteleg ca tu esti genul proactiv care semnaleaza problemele si incearca sa le rezolve inainte sa afecteze activitatea companiei/departamentului.
Ai avut vreun beneficiu pana acum? Ai primit un salariu mai mare, o evaluare mai buna la final de an? Sau doar ai muncit suplimentar ca sa rezolvi problemele create de altii?
Nu spun ca nu este bine sa te implici, dar dupa ce te implici de 2-3-10 ori si vezi ca nu se schimba nimic, parca ajungi sa consideri ca nu mai este cazul sa iti complici viata.
Multumesc de feedback
Locuiesc intr-un oras maricel
Am cont pe linkedin dar nu ma abordeaza nimeni
Am sarit peste partea cu competentele si eram curios de salarii
Ultimele 3 interviuri au fost cu „nu putem sa iti facem o oferta”
Sunt curios ce inseamna salarii mari in IT pt ca aud de salarii enorme dar cand vb de oferte concrete…
@Andrei G fix din cauza mentalitatii asteia o sa ramanem unde suntem ca natie.
Nu orice faci tre sa-ti aduca un beneficiu direct si imediat.
Ok nu-i treaba ta, dar o problema gasita mai repede si ridica te poate salva poate chiarp e tine de niste munca de cacat mai incolo.
La absolut toate joburile pe care le-am avut m-am implicat un pic peste si da peste tot a fost remarcat ba am primit o marire mai consistenta, ba oportunitati de proiectem ai misto sau dezvoltare profesionala. Toate astea fara stat peste program si dat viata pt firma, chestii de bun simt: vezi o problema care nu tine de tine dai un mail, vezi un coleg ca nu se descurca incerci sa-l ajuti.
La jobu actual am fost promovat si am ajuns unu din „aia” implicati in multe decizii majore tot pe principiul asta si da au venit si bani mai multi.
@Andrei, am trait acelasi scenariu ca VladM.
după ce am fost certată de câteva ori pt proactivitate, pt mail-uri şi implicare, mi-am băgat picioarele.
da, fix certată, nici măcar ignore.
Fișa postului e o bucată de hârtie, dacă aia ne încurcă se poate face altă bucată de hârtie, sau se poate schimba postul.
Ca om care lucrează în IT, n-am citit niciodată fișa postului cu atenție. Când am avut o idee am propus-o, uneori am fost refuzată, uneori m-au pus s-o și implementez, uneori un coleg mai loază s-a dus cu ideea mea mai sus și a fost promovat. Uneori m-am ars, alteori mi-am luat o mărire (eu îs cu banii, nu prea mă intere laudele în fața colectivului).
Puteam să stau în banca mea, dar viața e scurtă și mai tare regreți lucrurile pe care nu le-ai făcut.
noi la stat ii disprețuim le ăștia ca tine, proactivi
dormim toți liniștiți pe Solitaire și se trezește cate un puțoi stahanovist din asta nou venit să aibă idei
@Pablo poti sa cauti si sa aplici si tu pentru joburi.
Glassdoor iti poate da o idee destul de buna a salariilor care sunt pe piata dar trebuie sa te raportezi la orasul tau.
Apoi intervine si ceea ce stii sa faci, ca IT e un domeniu larg si una e sa faci support sau testare pe jocuri mobile si alta e sa fii senior in Cobol in domeniu financiar (joburile astea sunt putine dar platite obscen) sau arhitect. Daca-mi dai niste detalii avem niste posturi deschise unde lucrez.
In rest astia cu fisa postului in IT, ce mai zic anii ’90? tovarasu’ iliescu e bine?
@VladM, @Baliverne, ma bucur ca pentru voi a fost totul roz si ca s-a tinut cont de eforturile voastre.
Din pacate, la mine a fost exact invers. M-am zbatut, am semnalat diverse lucruri, am inventat task-uri suplimentare de care m-am ocupa personal si la final am observat ca alte persoane care si-au vazut doar de activitatile din fisa postului au fost promovate inaintea mea. Si nu este vorba de beneficiu imediat, discutam aici de 1-2 ani in care m-am implicat mult mai mult decat am fost nevoit.
@Andrei exista doua parti aici, tre sa faci dar apoi tre sa stii si sa ceri. Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in viteza.
Faci, dregi, te implici, tii socoteala la tot si cand ai discutii/evaluari prezinti situatia si ceri ce consideri ca meriti. Crezi ca am primit promovarea stand asa numa is asteptand? Cand am vazut ca a fost oportunitatea am cerut sa fiu luat in considerare pt pozitia respectiva chiar daca aveam sub un an in firma dar m-am dus cu niste realizari concrete.
Daca vezi ca esti sarit fara raspunsuri clare si esti doar aburit, cauti in alta parte.
@VladM daca ar functiona treaba asa, ar fi minunat. Cum functioneaza de fapt: tragi tot anul, te implici in diverse, mai muncesti sa-ti faci evaluarea, prezinti dovezile – si raspunsul: sorry, nu avem buget anul asta pentru ca „a venit pandemia”, „am cumparat o alta companie”, „seful de mai sus a taiat marire”, „trebuie sa fim o companie mai eficienta”, „am angajat oameni pentru proiectul x si nu mai sunt fonduri”. Poti sa-ti alegi ce justificare vrei tu. Repeta rahatul asta pentru 2,3-4 ani, repeta la 1,2,3 companii si apoi cine mai e implicat si proactiv? Nu, atunci plangem ca toti angajatii sunt naspa, ca vor bani pentru orice si nu sunt implicati. Mai avem varianta, „te rugam sa preiei si responsabilitatile astea – pt ca x,y,z motive”, dar despre bani vorbim la anul, cand ai demonstrat ca faci treaba buna.
@Pablo pt Romania site-ul undelucram are info bunute despre salarii si review-uri
@Baliverne, nu stiu cata experienta ai, dar daca crezi ca oamenii ar trebui sa fie mai proactivi, iti dau eu cateva motive pt care uneori nu sunt: gandeste-te ca unii din ei sunt intinsi la maximum cu timpul si nervii. Cand se lucreaza haotic si totul e o urgenta (suna cunoscut, anyone?), oamenii sunt contra timp la nivel de minut, numai de un de-asta cu „fiti mai proactivi” n-are echipa chef. Altul – am vazut situatii de manager intreband „cine vrea sa faca X ?” (lucru suplimentar peste atributiile obisnuite) si se aud greierii in jur…pt ca avem multi experiente anterioare in care ne-am ars. Am fost rugati dulceag „hai te rog ia si asta, e micuta”, si s-au dovedit adevarati elefanti, pt care evident nu mai esti judecat dupa intentiile de la inceput, ci dupa intarzierile de acum. „You touched it, you own it” folosit doar impotriva ta. Plus mai sunt situatiile alea clasice in care semnalarea unei bube ti se sparge tot tie in cap… Si dupa toate astea managerii inca se fac ca nu inteleg de ce nu e lumea mai proactiva. Pai simplu, pt ca „a fi proactiv” nu e ceva incurajat, ba chiar e pedepsit. Eu nu zic ca acu e total justificat sa fii ochelari-de-cal si fara uitat in lateral. Dar uite doar cateva motive pt care mai bine iti vezi de livrat task-urile tale obisnuite, pt ca si-asa pe la momentele de tras linie si evaluat, alea sunt cele mai vizibile.
@mc27 las-o frate ca macane deja. Daca dupa ce esti saltat de a doua marire pe motive puerile nu-ti iei jucariile si pleci in maxim o luna ti-o meriti.
Daca patesti faza asta la 2-3 firme s-ar putea sa fie probleme in alta parte.
Lucrez din 2011, sunt la a 5-a firma acum si n-am avut situatii de genu. Am cerut mariri la pe la 22-23 de ani si mi-a zis manageru ca firma considera ca venitul meu e adecvat pentru cineva ca mine (eram anu 3 sau 4 de facultate) dupa care am scos lista cu ce fac si ce realizari am avut si i-am schimbat parerea.
La partea cu preluatu de responsabilitati depinde. Daca e ceva minor care nu-ti ia mult timp, whatever o faci si vezi daca mai incolo primesti ceva. Daca e ceva mai major si ti se promite cu marire, you get that shit in writing.
In rest au americanii o vorba care iar n-o sa va placa „the squeaky wheel gets the grease”.
Io mă bag la un job dăsta.
O fostă șefă mă chema la ea „că pot excel”. Știam să „programez” în VBA, știam „reference” și „wreference” și puteam să și „programez” în html.
BTW.: când îmi vine să dau cu căciulă de pământ din cauza lui Marcin și Pierre ma gândesc ce bine ar fi să fiu bugetar pe viață și fără posibilități sa fiu concediat. Cel mai bine într-un job la stat fără răspundere la nivel de stat (Bund) la un minster ceva. Sau profesor de școală profesională, ceva cu economia. Aș avea 4000 brut, mi-ar rămâne 3000-3200 net, minus asigurarea privată de sănătate. După doi, trei ani aș face burnout. După încă doi, trei ani de absent pe motiv de boală (Burnout) mi-ar reduce salariul cu vreo 300 de euro. Nu mi-aș da seama, pentru ca în ultimii trei, patru ani aș fi făcut ocolul lumii.
Acu trebuie sa scriu niște mailuri și mâine să controlez ce-a făcut Pierre cu 35 de lămpi. Poate a reușit să pună la cablurile de fassung-urile noi și tubulețe de silicon. Poate…
Eu m-aș baga la un job dăsta.
Fuga de responsabilități este sport național și prin mediul ala privat și controversat gen multinaționale. Acolo partea cea mai interesantă este când ăștia care fug de responsabilități sunt promovati și dau de oameni ca ei. Practic noul șef realizează ce înseamnă și brusc își pune probleme existențiale și cauta sa-si lărgească echipa cu unu care își asumă și sa meargă treaba. Dupa care, începe un război rece între ei doi și apar toate clișeele de prin multinaționale.
Și din aceste cauze vezi chestii ciudate oameni cu 2 ani experiență în câmpul muncii brusc ajuns șefi. Pentru ca numai ei erau dispuși sa își asume și sa învețe una alta.
O sa comenteze acum toti responsabilii pamantului. Cel mai bine ar fi sa ne asumam fiecare „lepra interioara” si sa facem ceva cu ea. La sport national as adauga si aruncatul pisicii moarte in curtea vecinului.
„Asumarea e calea spre victorie.”
Nu contează ce ai făcut, ia niște bice pe spinare, sclavule!
Conform postărilor anterioare ale autorului calea spre victorie e una singură: bicele pe spinare.
Cunosc caz de manipulator in depozit ce i s-a propus sa fie sef de depozit si a refuzat pt ca insemna sa mai stea vreo 2 ore in plus la lucru si batai de cap. Si banii erau considerabil in plus. Citez: „vreau sa am timp liber sa dorm si sa merg la pescuit.” Ca el sunt multi ce traiesc in autosuficienta: vor sa aiba bani putini ce sa le ajunga pt strictul necesar si fug de stres si batai de cap. Nu vor masini si case mari si nici nu se agita pt copii(daca au). Duc viata lent, au un hobby ieftin(citit, pescuit), vor mult timp pt ei si atat. O sa fii surprins dar astia traiesc mult in general.
„au un hobby ieftin(citit, pescuit)”
Îți trebuie certificat.
Nu trebuie blamati astfel de oameni, mai ales daca sunt multumiti cu ce au si in plus lasa loc celor care vor mai mult.
Si eu am muncit la un depozit, am fost sef vreo 5 ani, veneam la 7:30 dimineata si plecam la 18:30 cel devreme, plus ca munceam si sambata pana la 14:00. Eram tanar, castigam bani frumosi, dar dupa 5 ani am clacat din lipsa timpului pentru mine. Dupa 5 ani preferam sa castig jumate din bani dar sa am timp pentru mine. Am plecat evident la un alt job care oferea program de lucru normal, pe un post mai lejer si pe mai putini bani.
:))))
ce animal de om! sa nu vrea el sa munceasca in plus pana da boala in el pentru aifon, feshan, casa mare cu credit pe 30 de ani, masina scumpa si concedii exotice.
foarte urat din partea lui! d’aia nu progresam noi.
:)))))
„vor sa aiba bani putini ce sa le ajunga pt strictul necesar si fug de stres si batai de cap. Nu vor masini si case mari si nici nu se agita pt copii(daca au). Duc viata lent, au un hobby ieftin(citit, pescuit), vor mult timp pt ei si atat.”
Sincer, nu vad nici o problema in asta. As zice ca e mai degraba un ideal.
Nu înțeleg, ce e rău în a vrea timp liber pentru tine?
E trist ca multi oameni dau bani grei la terapie sau trec prin necazuri mari pana sa ajunga la „intelepciunea” manipulatorului.
Asa si? Eu cred ca asa ar trebui sa se intample lucrurile cu oamenii care isi doresc asta. Daca ala e fericit cu putinul pe care il are si isi gaseste implinirea in altceva decat masini, curve, telefoane etc ce ai cu el? De ce sa nu ma simt eu fericit cu ceea ce am si de ce trebuie sa tanjesc dupa ceva ce societatea imi dicteaza?
Seems legit. Fiecare la un momentdat își cam atinge pragul de sus al răbdării, al dorinței de a sta la muncă și cam pragul financiar, să zic așa.
După o vreme, când le mai pui cât de cât la punct, începi să cam cântărești și vezi dacă efortul merită pentru câțiva bani in plus. Dacă banii sunt mulți și se văd, firesc este să te duci, că bunăstarea cu bani se ține, nu cu gânduri bune și ședințe de yoga cu stomacu gol. Mbooon, să dau exemplu, că așa-mi pot nuanța ideea.
Angajat sau cu bijniț propriu/PFA/SRL/negru nu contează. Ajuns financiar până la un punct în care strânsul din cur pentru mâncare, facturi, rată, dispare.
Se ivește oportunitatea de a câștiga mai mult, dar cu un efort in plus: timp, muncă, stat mai mult plecat de acasă, poate weekendurile, trezit mai devreme, condiții de muncă nu ideale.
Ipotetic activitatea e plătită cu 5000 de lei la momentul actual. Viitoarea e plătită cu 7000-8000 de lei. Un salt mare. Dar activitatea nouă presupune stat cu 2 ore mai mult la muncă, presupune disponibilitate de muncă în weekend deoarece atunci se pot face anumite activități, poate e mai departe și timpul petrecut pe navetă e mai mare, poate cerințele-s mai ridicate.
După ce se cuantifică totul in bani: nr ore suplimentare muncite x valoarea pe oră la actualul job, combustibilul ars in plus pe navetă+ uzura mașinii, timpul petrecut in plus pe navetă, faptul că se ajunge mai târziu acasă, lipsa timpului avut inainte pentru alte activități, faptul că în weekend nu se mai pot face alte chestii si pentru jobul nou trrebuie percutat( de obicei se anunță de la inceput și odată asumată chestia asta, trebuie si indeliplinită), nervii suplimentari. La final, banii in plus defapt nu sunt in plus, pentru că e muncă mai multă in a-i lua, dar si cheltuielile sunt mai mari pentru a ajunge unde trebuie. Tras linie, vede defapt că după atâta frecuș, banii reali rămasi la final de lună, după ce calculează si scade tot, sunt fie aceeași, fie suma reală este mică și nu merită efortul.
De aia mulți stau in locuri călduțe, unde banii nu-s wow, dar au timp și de altele, iar dacă vor să facă bani suplimentari, după program se duc ei si prestează pe alte sume.
Pentru cine e dispus să facă trecerea, respect pentru alegeri. Dar de multe ori cântărite, situația nu e chiar așa roz.
Mai bine 5 lei la umbra decat 10 lei la soare.
Ce e rău în faptul că-ți dorești timp liber și să fugi de bătăi de cap și că banii nu reprezintă cel mai important lucru în viață? Ai lucrat vreodată într-o țară precum Franța, Italia, Olanda, Suedia, Norvegia, Finlanda, Germania etc., să vezi că exact asta fac lucrătorii de acolo, indiferent că sunt white or blue colars? Doar când vin în România ca șefi pe plantațiile cu geamuri și birouri multe îi hămălesc pe rumâni, că e loc, deh, rumânii ca sclavii, pentru un copan în plus ar suge și ciorapii. Deșteptați-vă dreacului odată, nu mai rumegați lozinci aiurea. Știți voi ce-i aia „autosuficiență”?
Si care-i problema boss? Il respect pe omul ala. Are principiile lui si traieste dupa ele. Si-a stabilit prioritatile si e consecvent. De ce trebuie sa si le schimbe? Hai sa fim mai intelegatori cu faptul ca suntem diferiti si fiecare are dreptul sa isi aleaga prioritatile si felul in care traieste
@Ciocanul, şi care e problema ta că ăla a considerat că timpul lui liber şi sănătatea lui nu justifică banii ăia în plus?!
a refuzat salariul mai mare şi după aia ţi-a cerut bani de undiţe şi nu ţi i-a mai dat?!
tata a fost director de şcoală o bună parte din anii ’90. când l-au destituit din funcţie (pe criterii politice) maică+mea a dat petrecere pt asta. la modul că a informat lumea adunată cu subiect şi predicat despre motivul petrecerii . asta după ce chiar dacă nu ajunseseră în prag de divorţ, bine nu le era.
Asa e. Tata-miu de pilda e multumit sa fie ceva muncitor la nus’ ce fabrica de materiale publicitare. I-am tot dat peste bot ca poate face o poala de bani cu depanarile de calculatoare (pasiunea lui, la care este extrem de bun de fapt), dar mi-a replicat ca nu-l mai intereseaza nimic de genul. Are destui bani cat sa traiasca, are 60 si ceva de ani, in pragul pensiei. Il doare la banana. Si, desi acum cativa ani nu intelegeam asta, acum incep sa vad si partea lui: mai bine un program normal, fara stres, mergi la job, programezi utilajul ala, mai schimbi o vorba, vii acasa si-ti vezi de ale tale.
Asumare reala.
nu cum isi „asuma” toti politicienii din gura lucruri.
Nu, „am facut prostia asta, am semnat aici sa-mi iei 5% din salariu luna asta”
Mie nu-mi iese din cap o imagine: Cartianu vorbind despre meritocrație. Deși într-o meritocrație autentică, ăla ori trăgea la lopată, ori bascula saci cu cârca, ori murea de foame. Fiecare poate înțelege ce vrea din asta, că nu dezvolt mai departe…
eu aș privi mai nuanțat chestia asta. e o diferență între cei care-și bagă picioarele la locul de muncă și cei care nu vor să fie șefi, cu responsabilități etc. cei neglijenți nu pot fi responsabili, ceilalți nu vor. în 20 de ani de muncă, am fost șef de câteva ori. pur și simplu, nu-mi place. nu-mi place să dau ordine (și ajung să fac treabă ca prostul în contul subordonaților), nu am de dovedit nimic nimănui, câștig bine, iar dacă am vreo idee bună, de regulă o pot impune și fără să fiu șef.
de fapt, eu aș vedea o problemă exact invers: prea mulți care vor să fie șefi fără a putea prelua și gestiona și responsabilitățile aferente.
Problema e cu aia care iti baga picioarele si se plang ca au salarii mici, sau aia care nu vor responsabilitate dar se plang ca seful lor castiga mai mult.
Si-s multi aia, foarte multi.
Ai un stil natural de a porni de la evenimente izolate si a generaliza. Tu cati ani ai?
Asumare? Nu, nici la tineri nu am văzut asta
Pentru asta avem pronume reflexiv. S-a spart, s-a stricat, s-a furat…
Boss, da portofelul l-ai gasit?
Ai pierdut sezonul trecut, asa-i?
Asa se apare, m-am aruncat direct la season finale.
Am auzit de foarte multe ori raspunsul asta „la management ca toti romanii” la intrebarea ce studii faci sau vrei sa faci! Romanii, poate si altii, isi imagineaza ca daca faci o facultate care contine cuvantul management in titulatura, e clar ca aia sunt „sefi”!
Problema cea mai mare in Romania este, adevarat, ca nu sunt manageri competitivi, care sa gandeasca si sa isi apere „bucatica” lor si prin asta pierd toti, la sfarsit gasim noi ceva care sa fie „rezultatul” ala bun, atit de bun ca ne „motiveaza” pe toti sa fim mai buni!
In rest, e vorba de zona de confort, esti acolo, faci ce trebuie sa faci, timpu’ trece, leafa merge! E ca si cum ai fi angajat la stat! Doar ca in Romania, salariile sunt mici, adica trebuie sa te „curbezi” destul de mult catre zero astfel incat sa faci loc tuturor giumbuslucurilor hobiste plus traiul de zi cu zi!
Pana acum, istoria a demonstrat, ca salturile tehnologice cele mai importante au fost in timpul razboaielor, si „razboiul rece” tot un razboi a fost si unul din rezultate este internetul!
In concluzie, atunci cand angajezi un senior, pt ca ai nevoie de cineva ca sa tina lucrurile in functiune (sa faca banii sa curga in continuare) poate ar fi normal sa iei si 2-3 din astia mai juniori, chiar absolventi, pe care sa ii inveti mersul lucrurilor si pe care sa ii stimulezi corespunzator incat sa ii „chalengiuiasca” pe seniori? Eu sunt ferm convins ca sistemele aflate in stare de echilibru nu produc avans in mod eficient, e nevoie de „motivatie” sa iesi din „zona de confort” sa cauti hrana si caldura! Ma rog, pt anumite categorii „hrana si caldura” poate fi egal cu ultimul model de iPhone!
Nu in ultimul rand, Romania in ultimii 20 de ani a facut pasi inainte, nu a facut toti pasii care ii putea face, nu a facut pasii la momentul oportun, dar mai mult sau mai putin, a facut pasi inainte! Romania, ca orice sistem, tinde sa isi gaseasca zona de echilibru, de exemplu, avem 2 partide care conteaza, avem politicieni perfect flexibili se duc de la stanga la dreapta fara nici un efort (si invers, de la dreapta la stanga) pana gasesc echilibru, pt ca „se stie, cand e liniste-echilibru, toata lumea castiga”! Dupa toti acesti ani am realizat ca de fapt trebuia sa dam mai multa importanta elementului „destabilizator”, adica partidului lui Vadim, nu sa fugim de el, sa il fi sustinut mai puternic, nu am facut asta si tind sa cred ca asta a fost gresit! Sa ne intelegem, nu mi’am dorit/nu imi doresc, ca Vadim sa fi castigat alegerile, dar cred ca un pol destabilizator ar fi ajutat Romania sa faca mai multi pasi si mai eficient, inainte! Este foarte adevarat ca nu pot/nu am cum, sa estimez pierderile colaterale ale unui astfel de scenariu.
Ce vad si ce inteleg eu azi, usr+ poate fi ceea ce a fost partidul lui Vadim la vremea lui, dar daca voturile romanilor vor fi impartite intre cele 2 partide, la fel ca pana acum, in proportii asemanatoare, e clar ca dorinta de schimbare a populatiei tinde catre zero, ceea ce ma face sa gandesc ca usr+ e degeaba, ca nu conteaza si ca Romania va avea acelasi parcurs doar asa, mai aproape de sol, mai tarash! Nu cred ca psd sau pnl pot fi convinse ca in interiorul lor trebuiesc facute schimbari importante fara lovituri dureroase! Un pol puternic exterior PSD/PNL, pot ajuta Romania sa faca pasi mai multi si mai eficient catre inainte!
Nu am fost niciodata membru al unui partid, incepand cu PCR pana in ziua de azi si nici nu cred ca voi fi!
Imi doresc ca oameni, gen Eftimie, sa aiba mai multa vizibilitate, sa se simta atit de bine incat sa vorbeasca/scrie mai mult si mai des, mai mult imi doresc ca personaje, gen CTP, sa ii raspunda cu argumente, sa vad un „debate” real si adevarat, eu cred ca Eftimie poate fi un nou Vadim, modern ca „latina vulgara” si inspirational ca SF-ul! Nu afirm sau cred ca Eftimie e un politruc sau politician dar are curaj si imaginatie suficienta incat sa aduca teme noi in vremurile noastre echilibrate!
Eu vreau fierul de călcat.
(știu, imi iau minusuri, dar imi place fierul ăla de călcat)
Avea bunica-mea unul identic
Si eu care credeam dupa poza articolului ca este despre fiare de calcat si cantare cu greutati…
Nu ca as fi pe-acolo ca varsta
dar putem fi siguri, siguri ca era vinovat soferul de ceva? Cam care ar fi procentul patronilor de restaurant, integri, cinstiti si multumiti de angajati? Iar referitor la asumare, pe bune, nu pot fi toti leaderi…
La firma la care lucrez fac parte din echipa de marketing. Am ceva mai mult axperienta pe partea de organizare si creare proceduri asa ca am propus ca sa fac o astfel de procedura ce ne va ajuta sa tinem clientii mai mult in firma… long story short, am facut procedura, am vrut sa o discut cu colegii, dar colegii mei angajati intre ei pe prietenie nu m-au bagat in seama pe motivul ca „de ce as fi eu mai desteapta decat ei” si „ei stiu mai bine orice”, so acum fac parte din alta echipa, iar ei ma suna ca sa le zic cum sa isi faca munca pentru ca tot pleaca clientii