Scientists at the Nanyang Technological University (NTU) in Singapore have developed a „smart window” that consists of a liquid solution, kept between two glass panels, that can block out the sun.
In doing so, the solution traps thermal heat, which is later released at night once the windows have cooled down. The result? Less need for air conditioning during the day and less reliance on heating by night.
The heat-absorbing, light-blocking liquid is housed in between two glass panels, where a double-glazed window would leave an air gap.
Acum ceva timp scriam despre o idee/opțiune de a pune apă prin pereții clădirilor, că poate așa s-ar putea recupera energie termică, și ar fi ceva eco.
Ce face NTU nu e chiar pe ideea expusă de mine, ci au gândit ceva mult mai avansat. Având mult mai multe clădiri din sticlă, au o solutie pentru clădirile lor.
Am pus acest mic text și link ca un (mic) răspuns la zecile de comentarii din articolul în care expuneam (ca un amator, nu ca un inginer în instalații) o idee de a recupera niște energie termică, și poate de a ajuta niște oameni (din cei care locuiesc la ultimul etaj!) să aibă ceva apă caldă.
Oare daca scriam direct pe Zoso Singapore, cat „hate” (nu-mi) luam? 
–
Acum pregătesc un articol despre reciclarea plasticului, pe care nu știu sigur dacă să-l public pentru că… numai când adun informații pentru el îmi vine să plâng puțin.
Am lucrat/lucrez în domeniul ambalajelor, am vorbit cu gunoieri și reciclatori (am mai scris aici despre asta), am vorbit cu niște prieteni care sunt chimiști… va fi unul dintre cele mai pesimiste articole de anul ăsta, dacă vă interesează ecologia. 
Bagă articolul. Sunt interesat.
Trebuie sa gandesc un disclaimer foarte bun inainte de a-l publica. Pe care sa-l copiez la inceput, la sfarsit, si in cateva locuri din articol.
spoiler: Ce inseamna cifrele din triunghiuri?
Care triunghiuri, alea cu semnul de reciclare? Newsflash: alea nu sunt semne de reciclare.
Am adunat suficiente informatii, dar vreau sa compilez un articol coerent, cu multe explicatii, cu informatii adunate de prin Lume, cu poze, cu…
Nu e o idee chiar nouă, romanii aveau termoficare în orașe, niște cazane mari unde fierbeau apă, o transportau prin oraș în țevi de plumb sau ceramică (parcă) iar încălzirea se făcea prin pereții clădirilor.
@cristici: spoiler: triunghiurile aleau sunt marketing de la începutul anilor 90….
Iar eu abia acum am aflat. Si sunt convins ca, daca oprim 100 de oameni la semafor, 99 dintre ei nu stiu asta.
Pentru mine, care reciclez de macar 10 ani, e o lovitura.
Eu reciclez si cand ma duc sa bag in tomberon, ma iau toti dracii cand vad ca nu se respecta si cetatenii mei dragi. Muncesc 10 se pisa pe munca lor alti 100. Cum rezolvam?
Nu, pe munca noastra se pisa guvernele lumii, care inca permit productia de plastic in nestire. De ce nu-l amendeaza pe ala care vinde produse din plastic? De ce nu-l reglementeaza si nu ii limiteaza productia?
De acolo pleaca toata vina. Plasticul nu este ceva ilegal, sa fie vina cetateanului ca il foloseste sau ca nu-l recileaza cum trebuie.
Da, unii suntem mai cu simt de raspundere, dar nu poti sa obligi pe cineva sa recicleze, decat prin lege.
Pana atunci, fiecare arunca gunoiul unde si cum considera. Cel putin in Romania, inca nu avem o lege dura, care sa ne oblige la depozitarea corespunzatoare a materialelor reciclabile.
Nu avem nici macar infrastructura de asa ceva si orice initiativa e ca un bat in cur.
Treaba ta e sa te duci sa faci taraboi in fata guvernului, sa reglementeze productia de plastic, daca vrei sa faci o diferenta.
De parca pandemia asta nu ti-a aratat cam cat de responsabila e lumea fata de propria viata, d’apai de planeta pe care traiesc.
@Jupâneasa: Coca-Cola și Nestle sunt cei mai mari poluatori cu plastic. Cei din conducere au recunoscut că nu folosesc plastic reciclat pe motiv de rezistență scăzută a materialului.
Iar cu ăia nu se pune nici SUA, iar tu vrei ca România să facă ceva? LoL
Singura metodă eficientă ar fi ca oamenii să cumpere doar produsele lor ambalate-n sticlă de sticlă. Dar, ce să vezi, Coca-Cola nu face sticle de sticlă de 2 litri. Și chiar dacă ar face, oamenii nu le-ar cumpăra pe motiv că ar fi prea grele, deci tot pe cele din plastic le-ar prefera.
@jupaneasa: exact asta vorbeam acum 2 zile in masina cu jumatatea mea. Nu consumatorului final trebuie sa ii scoti ochii, ala care il produce in nestire e primul vinovat
john du-te in magazin si arata-mi cate produse de sifon ambalate gasesti in sticla. Aceeasi apa borsec, 1.5l costa 2.30litrul pe cand cel in sticla de 0.75 costa dublu desi este la jumatate din pret. Tu crezi ca mie imi pasa in conditiile astea de reciclare sa cheltui dublul pretului pentru o cantitate injumtatita? Vezi ca, coca cola tot promite de 10 ani incoace ca va incee reciclarea flacoanelor si nu au miscat un deget. De ce? Au bani de lobby. Este mai usor sa taxezi un milion de oameni cu 10 lei decat un producator cu 10 lei…
Eu vad o rezolvare mult mai simpla si pe termen lung: educi poporu ca cola nu e buna, apa si berea da. Si vinul si whisky. Asta ca o prima chestiune.
A doua e amenzi, camere de filmat la gunoi. Nu reciclezi, pac 200 lei la fiecare gunoi sau munca in folosul comunitatii – ca de exemplu la centru de colectare mergi sa separi .
Eu de ce pot recicla cat de cat si vecinul meu nu? E simplu: e prost, ticalos sau ambele.
@verdenpom: io-s de acord cu tine, în caz că nu te-ai prins.
Și aici (Austria) e la fel:
Cola-Cola pet 2litri 1,49 € (0,745€/litru)
Coca-Cola la sticlă 6×0,25litri 5,70€ (2.85€/litru)
La sticlă prețul e de aproape 4x mai mare.
Normal că nici dracu’ n-o dea banii ăia.
@Jupaneasa – stii cred ca plasticul are mult mai multe aplicatii decat ambalajele nu? Cum sa amendezi producatorul de plastic? Si in locul lui sa pui ce? Daca prin absurd s-ar interzice plasticul maine , cred ca nu s-ar mai produce nimic pur si simplu…
Poluatorii cu plastic sunt insa in majoritate consumatorii de produse ambalate – pentru ca in industrie se recicleaza in principiu dintr-un motiv simplu : materia prima virgina e scumpa.
Asa ca – mai usor cu interzisul…
@John Temple Ma refeream la guvernele alea mari, nu la kktul de guvern romanesc. De la aia ar trebui sa plece responsabilitatea. Exista materiale biodegradabile. Se pot pune doar 2 variante de cola la PET.
De sticla mica si sticla mare, nu nshpe variante, de 0,25- 0,5- 1,0- 1,25- 1,5- 2,0- 2,5.
Sa faca bidon de 5L si gata. Lumea cum isi cumpara apa la bidon de 5? Sa isi ia si otrava la bidon daca vor mult si nu se pot abtine sa-si faca pofta cu o sticla mica, sau de 2L.
@Geretus Am zis „sa se reglementeze si sa se limiteze” nu „sa se interzica”. Ce scriu eu si ce intelegi tu.
In caz ca n-ai vazut, n-a murit nimeni ca s-a renuntat la pungi de plastic si s-au bagat astea din materiale biodegradabile.
Kramerica Industries much?
Baga multe articole! ‘endorsementul’ unuia fara cunostinte de baza in stiinta e perfect. Mai ales daca se bazeaza pe clipurti produse de producatori.
Hai sa mergem si pe situri de arhitectura, ca si aia au idei si mai si, si in general un nivel de intelegere 0 a stiintei. E frumos sa vii cu concepte si sa pretinzi ca inginerii sunt in urma si trebuie sa ”catch up”. Este intotdeauna sa motivant pentru ingineri sa auda cum vad artistii ca trebuie imbunatatita societatea, si in special, sa primeasca exemple si concepte create de artisti.
„The Nanyang Technological University, Singapore is the second oldest public autonomous research university in Singapore. NTU has been ranked as overall 1st in the ranking of young universities in the QS World University Rankings since 2015 as of August 2020.”
Mihai, ca pari foarte destept, ia mai zi tu din astea cu stiinta, cu inginerii, cu conceptele.
Deci cum? „The Nanyang Technological University, Singapore is the second oldest public autonomous research university in Singapore.” = „un nivel de intelegere 0 a stiintei.”?
Ce Singapore, ma, ce „has been ranked as overall 1st in the ranking of young universities”? Mihai de pe Zoso! Stie el, cunoaste el!
„It has 23,951 full-time enrolled students and 3846 full-time teaching staff”
Rahat, asta e nimic, fraieri. Mihai de pe Zoso!
Nanyang Technological Institute (1981-1991)
Nanyang Technological Institute (NTI) was set up on 1 August 1981 with a charter to train three-quarters of Singapore’s engineers.
Within four years of operation, it was singled out as one of the best engineering institutions in the world by the Commonwealth Engineering Council. The Council reached this verdict after an extensive four-year study of the courses offered by engineering institutions worldwide. link
Terminati-va, ma, cu din astea. Mihai de pe Zoso stie el cum sta treaba: „un nivel de intelegere 0 a stiintei.”
@cristici: Mihai se referea la nivelul tau de cunostinte, in caz ca nu ai sesizat sarcasmul din text.
Ce „nivel de cunostinte” trebuie sa am pentru a cita niste articole de presa?
Mai precis, revenind la articolul vechi, ce „nivel de cunostinte” ar trebui sa ai cand vezi niste solutii care exista deja pe piata, de foarte multi ani, si sa intrebi: „Oare la Bucuresti nu s-ar putea aplica, ca uite, sunt ieftine si deja exista pe piata de ani buni”?
Sa nu mai spun ca nu scriu certitudini, ci intrebari, de tipul „cum vi se pare chestia asta?” In termeni de presa, „supun dezbaterii”.
Tre’ sa apara „Mihai de pe Zoso” sa se dea el destept. (vorbim aici de exprimare)
Care e „nivelul de cunostinte” ale lui Mihai de pe Zoso, de ii face lui opinia mai valida? Studiaza captarea energiei termice de pe suprafata cladirilor? A comentat ceva pertinent, cu diferite calcule si demonstratii, pentru a sustine X sau Y? A citat vreun articol, vreun studiu cu care sa-si sutina o opinie contrara cu cea exprimata in textul initial?
Exact cine e „Mihai de pe Zoso”, si care e „nivelul lui de cunostinte”? Pare a fi acelasi tip a de papagal, cum poate sunt si eu, care are impresia ca opinia lui e mai valida. Ghici ce, nu e. Nu e nevoie sa te crezi mai destept decat esti, mai ales cand nu ai argumente sa dovedesti asta.
„in caz ca nu ai sesizat sarcasmul din text.” In text nu e sarcasm. Un papagal se crede mai destept decat alt papagal, atat. Nu e nici un fel de „sarcasm”.
@cristici, ce ai scris tu in articolul initial nu are nicio legatura cu aceasta „descoperire” a inginerilor.
Nici acolo nu a contestat nimeni posibilitatea ca apa sa inmagazineze energia solara, discutiile principale au fost legate de modul in care s-ar putea implementa acest lucru intr-un bloc vechi/existent.
Este ca si cum ai spune ca daca pui un motor mai puternic, un rezorvor mai mare si o butelie de oxigen, ai putea sa modifici un MIG 21 incat sa ajunga pe luna.
Cititorii ti-ar arata de ce nu este posibil din punct de vedere logistic sa modifici un avion existent (chiar daca seamana putin cu o racheta) si apoi ai aduce ca argument faptul ca Elon Musk produce rachete capabile sa ajunga pana la luna.
Atat ca in Singapore diferenta de temperatura e la misto
Căldură și umiditatea sunt probleme serioase în Singapore, am avut sansa sa participa o conferință un cadrul Universității amintite și spuneau că au o reală problemă datorată faptului că masele de aer in zona lor geografică, câteva luni pe an efectiv nu se mișcă. Pe scurt nu se bucura de mișcarea curenților de aer, lucru care accentuează efectul de seară, conduc la acumulare de gaze cu efect de seră în concentrații destul de mari.
Deci și dacă poți să reduci temperatura cu câteva grade este un beneficiu.
pai da, dar ultima data cand am mers intr-o cladire de birouri nu prea batea vantul nici acolo.
dar, ideea era ce solutiile din Singapore nu prea merg in Bucuresti, de exemplu, ca vara nu e ca iarna.
Stiu cum e in Singapore. Mi-am lasat hainele la uscat peste zi (33 grade) si seara erau mai ude
Ideea este că cercetarea nu conduce mereu la un rezultat favorabil. Dar e bine că încearcă, cum ar fi sa avem niște vopseluri care vara sa fie deschise la culoare și iarna închise… Ar ajuta la confortul termic interior.
Ideea e interesanta dar, pe linga problemele punerii in practica la scara si costurile asociate, nu vad cine ar vrea o fereastra care se face opaca la soare fara sa ai control asupra acestui proces. Cu siguranta exista niste nise, de care nu-mi dau seama acum, unde aceasta inventie ar putea avea o utilitate, dar ferestrele sint transparente in general dintr-un motiv intemeiat si le putem face „opace” la comanda cu jaluzele, draperii etc.
Partea cu eliberarea caldurii noaptea iar e o chestie inutila in general: vara nu vreau caldura nici noaptea iar iarna vreau caldura tot timpul.
Ai perfecta dreptate. Desi aceasta inventie este destul de interesanta, nu prea exista aplicabilitate practica.
In zonele in care este foarte cald in timpul zilei, noaptea nu prea scade temperatura suficient de mult incat sa ai nevoie de incalzire.
Sunt oarecum obsedat de reciclare/mediu. Cristici, ar fi interesant sa vorbesti despre gunoiul biodegradabil/umed si amprenta de carbon pe care o lasa asupra pamantului atunci cand acest gunoi este aruncat la gunoiul normal. Poti vorbi din perspectiva franceza(care este traseul lui, energia consumata pt combustie – in cazul in care din acesta se obtine si energie-eventual ratia de recuperare/eficienta) atat cat si din perspectiva romaneasca(in cazul in care stii care e traseul acestuia).
Multumesc.
Ești simpatic. Dacă mâine dimineață umanitatea dispare de pe planetă, într-o sută de ani, planeta va fi ca nouă și nici urmă de căcat de analiză nu rămâne-n urma umanității.
Studiu de caz: Cernobâl.
„Experții” după dezastru: 1000 ani va fi chel aici, nu va supraviețui nimic.
Natura, 30 ani mai târziu: ce zici, ficior?
Nu știu alții cum sunt, dar io-s sătul de „idei și concepte revoluționare” care nu revoluționează nimic, doar fac trafic/tiraj al unor reviste/ziare aiurea.
„Curățăm oceanele!” curățăm o laie
„Bateria auto care duce 1000 km la o încărcare” ia-o de unde nu-i
„Baterie de telefon care ține o săptămână” pauză de masă
„Găsim vaccin anti-covid” găsiți o lulă. Unde-i?
Ș-alte căcaturi d-astea.
Plm, visele-s pentru copii, nu pentru adulți.
Adulții, cică, ar trebui să împlinească visele alea.
@Cristici: ceva PRACTIC și UTIL de la institutul ăsta, avem?
Nu budă cu muzică și aparat de făcut laba-n cerc, ci ceva concret? Gen: cum să ajungem mai repede pe Marte sau de la Pământ la Lună, d-astea grele, nu sticla lu’ pește, care oricum e inutilă.
Mda…bine c-avem injinerii lu’ pește prăjit.
Când o să cumperi tripanul cu retenție de căldură de la Far-Est o să plătești 100$ redevență pe patent institutului japonez.
Sau, nu la invenția asta, la următoarele. Institute care se chinuie să inventeze ceva, te ajută să nu ai economia bazată pe call centers, near shore și only fans.
@Baliverne: asta-i buba, că doar se chinuie, fără rezultate concrete. Eu n-am nimic împotrivă să plătesc, dar să fie, că acum e ca și spitalele regionale românești: stare avansată a proiectului. 🤭🤭🤭
C-altfel, cu chinuiala, doar toacă bani aiurea.
Și pe Lună sau Marte vei avea nevoie de ferestre/sticlă dar care să înmagazineze căldura.
Pentru cei cu gîndirea ta există….
Tu si altii ca tine sunt motivul pentru care companii ca Apple si Tesla au avut succes. Voi aveti nevoie de o schema de marketing care sa va dea impresia ca produsul e bestial ca sa dati jde mii de coco pe el ca apoi sa poata produce ceva mai ieftin sau, alternativ, sa poata deveni una din cele mai valoroase companii de pe planeta.
Solutii pentru mediu sunt, mai mult sau mai putin eficiente, mai scumpe sau mai ieftine. Faptul ca tu nu ai nimic impotriva sa platesti dar „sa fie” arata ca vrei totul mura in gura.
Daca stai la casa, ai facut tot ce era posibil ca sa iti reduci „amprenta de carbon”? (panouri, izolatie, etc.)
Daca stai la bloc, aceeasi intrebare cu alte solutii (transport in comun / alternativ)
Daca apare o inventie minune care ar revolutiona lupta impotriva poluarii, platesti sa faci parte din prima generatie, cea de test?
Uite un exemplu existent, cu rezultate. Esti dispus sa platesti pentru asta? https://en.wikipedia.org/wiki/Geothermal_heat_pump
Sa-ti fac un rezumat: Vara, panourile de pe bloc ale lui Cristici se folosesc sa incalzeasca pamantul. Iarna, caldura aceea se intoarce in case. Ai da 2k euro (la bloc) -10k euro (la casa) pe un asa sistem?
Mie imi plac sa citesc despre toate dispozitivele absolut revolutionare care obtin apa din aer , din apa de mare, din nisip si vor fi accesibile celor din Somalia,Sahara Bolintin Vale etc. De zeci de ani se inventeaza si sunt din ce in ce mai ingenioase.
@Sly: dacă și acolo vei avea nevoie de sticla cu pricina, înseamnă că oamenii-s extrem de proști. Oamenii inteligenți teraformează o planeta și îi crează o atmosferă ideală omului, recte un singur anotimp care să fie util și agriculturii pe planetă, să ai suficiente recolte pe an șamd.
Ah, nu se poate? Bine că se poate sticla cu apă care face bule.
Bine, măăăăăă…
„[…]nu sticla lu’ pește, care oricum e inutilă.”
Ce parere aveti internauti? Va aduce aminte de pestele de sticla?
john temple… welcome to my world :))))
@Nepotu’, oamenii sunt dispusi sa investeasca in solutii care sa reduca amprenta de carbon atata timp cat acestea aduc si o reducere a costurilor.
Altfel, daca trebuie sa lucrez dublu doar ca sa reduc amprenta de carbon a casei mele, este posibil sa produc de 2 ori mai mult carbon producand banii necesari pentru a instala dispozitivul.
In practica, ai idee in cat timp se amortizeaza costurile pentru o pompa de caldura geotermala?
Intreb pentru ca eu nu am gasit nicaieri aceste detalii (doar articole teoretice).
https://arstechnica.com/science/2020/10/if-recycling-plastics-isnt-making-sense-remake-the-plastics/
Articol se studiat în direcția reciclării.
Ca tot ma plictisesc facand clatite.
„Ce face NTU nu e chiar pe ideea expusă de mine,”
Nu e chiar ?
Cristici -> am o idee cum putem face energie folosing 1000 de pisici mangaiate simultan pe acoperisurile blocurilor.
2 saptamni mai tarziu -> uite, cei din Singapore au dezvoltat un generator atomic.
Care e legatura intre ele, doar cel de sus si cristici stie.
Interesat si eu de articolul de reciclare plastic, la noi in ro, dar as zice ca sunt diferente la nivel de oras, nu pe tara. In Brasov tre sa trimiti sms sau sa anunti intr-o aplicatie ca e containerul plin, ca altfel nu vin sa il ridice.
La tara unde am casa in schimb e organizata treaba bine. Zile pentru ridicat plastic, hartie, menajer. Si lumea chiar le respecta, pentru ca atunci cand au pornit treaba au lasat gunoiul menajer la poarta daca avea in el plastice. Primaria a dat gratuit 4 containere de gospodarie pentru sortare.
Chiar sunt curios ce fac firmele de salubritate cu fractia uscata colectata. Ma tem ca o sa aflu din articol ca degeaba arunc separat gunoiul de vreo 7 ani incoace.
Zi mersi daca nu afli ca era mai bine daca il aruncai la gramada
Am citit știrea asta acum câțiva ani, exact aceeasi poza, nu e nimic nou. De atunci si pana acum, nu s-a întâmplat nimic.
Poate pentru ca e o mare diferența intre a realiza un prototip si a-l face viabil economic, sau poate pentru ca scopul unui astfel de prototip este atragerea de fonduri către institut (nu stiu daca e cazul aici, dar se intampla des).
Progresul se intampla prin idei. E fain sa ai idei dar cand nu esti in domeniu (si se vede ca nu esti), mai bine sa stai liniștit dupa ce ti se argumentează clar ca “nu”, cum a fost in articolul trecut cu țevile de apa pe clădiri.
ROFL! Iată că mi se confirmă spusele: se toacă bani degeaba, dar se ascund sub masca inovației. Faină treabă.
Eu aș vrea să reciclez asa platicul dar nu am skill sa fabric contraptionul ala, oare exista undeva ceva asemanator de cumpara?
https://www.youtube.com/watch?v=GSBh77bjz_Q&t
Din punctul meu de vedere asta nu este reciclare. Pur si simplu folosesti plasticul ala de la sticle, iar cand „constructia” respectiva va fi dezafectata sau se va deteriora vei ramane cu zeci de metri de bucati de plastic nebiodegradabil care poate ajunge in stomacul animalelor sau in care animelele isi pot prinde picioarele.
Nu sunt inginer, dar cred ca trebuie regandita toata incarcarea statica a cladirii, apa aia aduce cateva mii de kg in plus incarcare pe structura exterioara. Ideea nu este rea, dar sunt curios ce se intampla in momentul in care cele doua bucati de sticla si apa ajung la echilibru termic, ipotetic sa va transmite caldura in interior in mod „normal”.
La fel, in momentul in care temperatura va scadea afara, apa si sticla vor pastra caldura o perioada mai lunga si racirea va fi intarziata.
cateva mii… pe un etaj poate.
si ce te faci in tari d-astea mai ciudate unde temperaturile mai scad si sub 0?
Sunt pic sceptic în legătură “invenția”.
Primul gând: cât de grele sunt față de ferestrele normale? Că mă îndoiesc că merg puse pe clădirile existente, din moment ce structura de rezistență e calculată cu ferestre diferite (la zgârie nori mă gândesc că e foarte delicată problema).
Apoi, vine problema de cost. Cele existente au linii de producție optimizate ca și cost. Nu văd de ce ai plăti mai mult pe ceva ce-ți blochează și priveliștea.
Dacă se sparg sau crapă ferestrele astea cu lichid care sunt consecințele? E toxic? Se poate repara ușor?
Un articol binevenit, intampinat de prea mulți conesseur-i.
Tehnologiile noi sunt scumpe pentru că nu există producție de masă și concurență.
Dar exista o firma mică din Scoția care și-a băgat picioarele în părerile publice și a făcut o baterie termică simplă și eficientă. Dacă inginerii Sunamp LTD ar fi pierdut vremea cu păreristii online, bateria nu ar fi existat.
@autor: orice popularizare a ideilor inovatoare e binevenită.
PS: lucrez in domeniul energiei ca cercetător și dezvolt și eu o baterie termică în curte, ca hobby. Taxele la OSIM sunt mari, multe fufe de plătit, deh, așa că strâng bani. 😁
Sa ma lamureasca si pe mine cineva, colectez deseurile separat, plastic+ metal, hirtie, sticla, menajer.
Vine masina de gunoi si aduna la gramada deseurile reutilizabile, plastic, metal, hirtie, sticla.
Nu mai inteleg nimic.
Faci fapte bune, te vede Bunul Dumnezeu.
Trăiești în România și vrei s-o înțelegi? Spor și vânt în pânze. Când vei reuși, dă-mi de știre să mă-ntorc degrabă.
Acum vreo 2 ani a venit la TV un nene din asta care se ocupa de salubrizare si a explicat ca pentru el este mai simplu si mai ieftin sa adune gunoiul la comun si sa-l sorteze pe banda la groapa de gunoi.
Il costa mai mult camioanele de adunat gunoiul decat angajatii care fac sortarea.
Sau mai simplu. Faci ferestrele mai mici, pui folie. Apa de ploaie aceasta „inventie”
Ce demonstreaza acest clip este ca un lichid (care de fapt nu e lichid) devine „opac” cand este expus pentru o anumita perioada la „lumina”. Beneficiile pana in acest moment sunt doar speculatii, pentru ca nu stim care este energia transferata, cum/daca a fost masurata, punctul de saturatie, samd.
Intuitia mea imi spune ca nu exista o descoperire revolutionara a lor in domeniul „hidrogelului”. Pur si simplu s-au gandit la o aplicatie.
Mai mult, limbajul folosit e o combinatie de weasel words si technobabble, asa ca nu prea inspira incredere nici din punctul asta de vedere.
Ca sunt Nanyang whatever nu inseamna nimic. (Berkeley a sustinut Waterseer, un proiect care da bine pe hartie, dar nu si in realitate. Physics doesn’t care about how well intended you are.)