Later edit:
Un alt canal în aceeasi temă, la fel de interesant, al Dr. Les Carter
I graduated from Baylor University in 1976 and completed my M.Ed. and Ph.D. degrees from North Texas State University in 1980. In my 25 years with The Minirth-Meier Clinic I specialized in bringing the worlds of psychology and spirituality into harmony.
Now at the Southlake Psychiatric and Counseling Center my work continues with psychotherapy taking up the bulk of my time. By now I have had close to 60,000 sessions with individuals and couples.
–
A apărut ca recomandare pe YouTube, am urmărit un clip. Apoi două, trei, zece.
Am început să identific persoane din acestea în jurul meu, în bula mea.
Ați avut/aveți colegi/părinți/prieteni care niciodata nu sunt multumiți? Nimic nu îi multumește, nu contează ce faci? E foarte probabil să fie narcisiști. Iar acesta e doar un exemplu, unul mic.
Ramani Suryakantham Durvasula (born December 30, 1965) is a licensed clinical psychologist, professor of psychology and author. She has been sought out in various media outlets for her expertise on narcissistic personality disorder and narcissistic abuse, including Red Table Talk, Bravo, the Lifetime Movie Network, National Geographic, and the History Channel, as well programs such as the TODAY show and Good Morning America.
In 1989, Durvasula obtained a Bachelor of Science in Psychology from the University of Connecticut. She has also received a Master of Arts in Psychology and a Doctor of Philosophy in Clinical Psychology from the University of California, Los Angeles (UCLA) in 1997.
Daca ajungeți pe youtube, să citiți și din comentarii. Mulți povestesc despre ei, ce se întâmplă în lumea/”bula” lor. E foarte probabil să vă regăsiți în povești, ca victime sau ca agresori.
–
Vouă ce canale interesante v-a recomandat youtube în ultimul timp?
Bună seara, sunt narcisistul, m-a căutat cineva?
Eu îmi petrec jumătatea de oră de dinainte de nani cu ”Cracking The Cryptic” și ”Rick Beato”. Mă mai uitam la ”AlmazanKitchen”, un fel de food porn, dar, ca și pornul clasic, de la un moment dat a devenit plictisitor.
Barbati-miu e fan declarat Almazan :)))
Toata ziua numai la aia se uita, ba chiar i-am zis „bai nene, da’ pornhub nu mai ai si tu?” .
Acum vad ca il inseala cu „La Sebi acasa”. Azi mi-a venit cu tzshpe caserole de piept de pui si alte nebunii, ca a invatat de la Sebi sa faca parizer.
Da, si io’s cu Rick Beato in ultimul timp. Mai urmaresc Jared Dines, 10 second songs, un s-coreean itist cu o fetita 3 caini si-o mata, what else? Ah Metal Evolution!
E un serial dragut despre istoria muzicii metal. Mai greu de gasit totul mokka, da’ merge! 
Io-s abonat la Carwow, Watchfinder&co., Russell Peters, Hollmann International, AutoTopNL, Twisted, Jeff Dunham. Mă uit după cum am timp și chef. 😎
Drag race cu Yanni rulz 😂😂
Părerea mea că Matt și Yanni ar face o echipă super faină la TopGear UK. De când au plecat cei 3, am abandonat emisiunea.
M-am abonat de curând la canalul unuia care te învață sa canti la muzicuță.
Cum se numeste?
Nu exista specia medic psiholog! Exista facultatea de medicina 6 ani plus rezidentiat 4-7 ani si rezulta medic si facultatea de psihologie 3 ani plus master eventual si alte formari si rezulta psiholog cu diferite competente.
Există doctor psiholog, adică un psiholog care are și doctoratul în psihologie. Abrevierea dr. sau PhD înseamnă că are doctoratul, nu ca este medic.
În afara e altă poveste, majoritatea psihologilor sunt și psihiatrii, au dubla specializare. A devenit din ce în ce mai întâlnit și la noi fenomenul. În acest caz poate fi medic și psiholog.
„Narcisiștii sunt o specie mult mai nasoală decât feministele.
Doar pentru faptul că afecteaza ambele sexe, și deja e suficient pentru a confirma afirmația”
Ok. Nope. A nu duce la B.
Si mie mi se pare ca feministele afecteaza si femeile si barbatii. Dar cred ca mai mult femeile, ca multi barbati si-au bagat picioarele in toata povestea si evita orice apropiere de curentul respectiv. Vorbesc evident de asa zisele feminazi, nu de feminismul normal (daca mai exista).
Nu ti se pare, chiar afecteaza.
Feminizdele (aka „feminazi”) sunt de fapt femei slabe, nesigure pe ele, cu traume si frustrari, care cauta sa calce tot in picioare, ca sa se valideze pe ele si ideile lor, sa se simta puternice. Bineinteles ca astea pun la pamant inclusiv alte femei, daca indraznesc sa fie… culmea… feminine.
Vai, cum sa indraznesti sa ai pretentia ca un barbat sa fie galant cu tine si sa vrei sa te simti protejata?Sa plateasca el nota? Sa te trateze ca pe o doamna? Sa il tratezi tu ca pe un domn? Da’ ce, esti PROASTA? Nu dom’ne, barbatu’ tre’ sa bea bere cot la cot cu tine, sa te lase pe tine sa platesti nota si sa isi calce singur hainele, in timp ce tu iti cari singura baxurile cu apa pe scari :)))).
O femeie cu adevarat puternica nu a avut nevoie sa iasa in strada si sa strige ca vrea sa fie egala cu barbatii. Pentru ca o femeie puternica stie sa se impuna, de una singura, nu tre’ sa urle la el sa o respecte.
Feminismul urmareste egalitatea intre barbati si femei ca FIINTE UMANE, pentru ca multe mii de ani, femeia a fost tratata la nivel de carpa, care nu are creier, sentimente, aspiratii, dorinte. Cum inca este, in alte tari din lumea a treia. La genul ala de respect se refera si pentru genul ala de respect se duc lupte grele.
La fel cum negrii erau considerati inferiori, de catre albi.
Dar vitele astea, au impresia ca feminismul inseamna sa te tunzi scurt, sa nu te mai razi la subrat si sa vrei ca barbatii sa fie in limba dupa tine asa, iar tu sa fii barbat in casa, in timp ce urli ca n-ai, de fapt, nevoie de barbat.
Vitele astea distrug toata lupta femeilor de acum niste zeci de ani, care au luptat pentru dreptul femeii de a avea servici si propriul cont la banca (da, in SUA, pana acum 50 de ani, femeia nu avea voie sa aiba cont in banca, incasa salariul in contul sotului si daca vroia sa schimbe serviciul, trebuia acordul lui), sa conduca o masina, sa mearga la scoala sau la facultate, sa umble neinsotite pe strada fara sa li se faca rau, sa poarte o rochie si un pantof cu toc, pe strada, sa umble cu capul descoperit, sa se machieze, sa aiba dreptul de a vota.
Binteinteles, opresiunile astea au fost impuse tot de catre barbati, ca sa tina sub control femeile, dar asta a fost in trecut.
In prezent ne luptam cu un misoginism acut (din partea celor care detesta feministele si femeile), combinat cu o pizdificare a barbatilor (care au fost pusi pe labe de feminizde).
Drept urmare, sa gasesti barbati si femei normale, care isi cunosc rolul in societate si nu le e rusine sa fie femei/ barbati… mai rar. Si daca ii gasesti, sunt pusi la zid de catre feminizde si inceli :))).
@Jupaneasa cred ca viața ce devine din ce ușoară și sigura, unde nu prea mai e nevoie de forța fizică „pizdifică bărbații”. Știu că pe internet și in media pare ca feministele extremiste fac si dreg, dar sunt doar un grup mic, care face zgomot mult.
PS: Si pe mine ma deranjează la maxim bărbații „pizdificati”.
@Răvzan: nu toate femeile pot deschide un borcan de murături/zacuscă. Nu toate femeile pot da zăpada in fața casei.
Bai Vali, te inteleg, Eftimie isi cumpara spot aici cu banii din standup, Fluture iti face poarta din balsa forjat, dar cu asta nou cu ce ai gresit? E cumva dentistul?
Explica in mai multe cuvinte ce ai vrut sa spui. Ce e in neregula cu acest articol?
Faptul că echivalezi feminismul cu narcisismul, articole în care expui ca si soluții lucruri ce nu au nimic in comun cu realitatea fac ca unura sa li se ridice paraul pe spate, altora sa li se facă lehamite, chestii de astea….
Deci, problema acestui articol (care e ceva copy/paste a unui CV) este o frază.
2. Unde am „expus solutii”? Ce „solutii” expun, la ce?
@Virgil: posibil sa fi pierdut vreun pariu ceva si o vreme trebuie sa-l lase pe cristici asta sa se abereze pe aici cu tot felul de articole retardate.
cristici: apa calda, boilere pe bloc, chestii dintr-astea. vezi, nici tu nu realizezi ca ai dat solutii :))
This one is a keeper! Welcome CRISTICI!
AlmazanKitchen
@cristici, e doar psiholog clinician, doctor în psihologie, NU e medic!
Am corectat.
Viata m-a invatat sa nu invat nimic de la oameni care zambesc ca-n posterele de la corporatie. Eu pierd probabil.
Trei clipuri pe yt nu te califica sa ii diagnostichezi pe altii.
În primul rand, e vorba de un spectru. În al doilea rand, sunt teste specifice de personalitate.
Felul în care ne comportam în anumite situații nu este un indicator pt personalitate narcisist.
Un om poate fi nașpa într-un context sau altul, din cauza valorilor sale, a mediului social în care a trăit, forțat de împrejurări, pt ca trece printr-o pass proasta, și fără sa aibă o personalitate narcisist.
Cu toții avem potențialul de a fi narcisisti. Este un mecanism natural. Cazurile patologice le poate stabili doar un specialist.
Scrie in text: „In 1989, Durvasula obtained a Bachelor of Science in Psychology from the University of Connecticut. She has also received a Master of Arts in Psychology and a Doctor of Philosophy in Clinical Psychology from the University of California, Los Angeles (UCLA) in 1997.”
Ai dreptate, doar ca astfel de clipuri ajuta pe unii sa isi dea seama ca nu e nimic in neregula cu ei. Multi sufera din cauza comportamentelor narcisiste din jur, au impresia ca ei sunt de vina pentru tot, ca nu sunt buni de nimic, ca nu merita sa fie iubiti sau apreciati. Unui narcisist ii vine foarte usor sa te faca de cap, ba sa fie cea mai dulce persoana de pe pamant, ca mai apoi sa te faca sa te simti ca un nimic, sa te aduca in pragul in care o iei razna, ca mai apoi sa iasa cu fata curata, in timp ce tu pari ala rau si nebun. Sunt foarte buni la asta. Sunt foarte buni in a ii convinge pe ceilalti din jur, ca tu esti ala cu capul. Pentru ca in public, narcisistii sunt cei mai misto oameni. Normal ca daca partenerul spune ca e total diferit in intimitate, nu crede nimeni, nu? Cum? Xulescu? Xulescu n-ar face rau nici unei muste, pleaca ba de-aici!
Clipurile de genul vin in ajutorul oamenilor, ca sa ii ajute sa deschida ochii si sa rupa acel lant toxic, in care zac de ani de zile, nu dupa 2 zile de stat cu unul nesuferit, gata, ala e narcisisit. Nu e chiar asa. Narcisistii isi arata coltii in intimitate, in familie, acolo unde nu le vede nimeni comportamentul bolnav. Si nu isi arata coltii imediat.
La fiecare clip scrie ca NU, nu trebuie sa te auto diagnostichezi, ci continutul este cu scop informativ. Daca te ajuta sa iti pui intrebari, este de ajuns.
Din pacate, abia in America au inceput sa puna accent pe bolile mintale, pe sanatatea mintala si asa mai departe. Noi doar deschidem ochii si bagam la cap.
Orice om are o doza de narcisism in el, e adevarat. E normal sa fii putin narcisist, ba chiar recomandat, ca sa stii sa te feresti de narcisistii adevarati, care doar te sug de viata si de energie si de tot ce iti e drag, ca sa faca ce vor din tine.
Oficial, in clipa de fata 1% din populatie sufera de narcisism. Astia 1% sunt cei descoperiti de medici, evident, dar oare cati sunt nediagnosticati si cati distrug vietile celor din jur, cu comportamentul lor?
Si inca n-am vorbit de sociopati.
Si omul a dat exemple de doar 3 clipuri, nu a zis ca a vazut 3 clipuri si s-a apucat sa diagnosticheze pe altii, ci l-au ajutat sa deschida ochii si sa inteleaga chestii.
Dupa diagnosticele medicale de pe google, trecem la cele psihologice / psihiatrice de pe youtube
Interesant de vizionat ca si cultura generala si cam atat. Diagnosticul il da un specialist, care mai are si niste ani de facultati in spate.
Femeia are canal de YouTube dedicat, are sute, poate, de clipuri, nu trei.
A aparut in conferințe la TED, și… chiar nu a citit nimeni că e specialist, cu facultate terminată și practică în clinici?
În plus, nu am zis să te apuci tu, cititor de zoso, să diagnostichezi lumea, ci poate să te ajute să înțelegi unii oameni.
@Cristi.
Am răspuns deoarece ai afirmat acest lucru: e foarte posibil sa fie narcisisti. Context:
Ați avut/aveți colegi/părinți/prieteni care niciodata nu sunt multumiți? Nimic nu îi multumește, nu contează ce faci? E foarte probabil să fie narcisiști. Iar acesta e doar un exemplu, unul mic.
Nu ești și nu sunt în măsura sa stabilim sau măcar sa postulam cum sunt alții. Chiar faptul de a te considera în măsura sa ii suspectezi pe altii de personalități patologice este un gest narcisist.
Părerea mea este ca a gândi în acești termeni nu este deloc ok.
O atitudine sănătoasă este sa ne limitam sa judecam/criticam punctual un comportament, si sa evitam sa judecam persoana pt a explica ulterior de ce se comporta într-un fel sau altul.
De la afirma ca Popescu greșește, Popescu are un comportament de neam prost pana la Popescu e sociopat și de aia se poarta asa e cale lunga.
Un psiholog clinic care se respecta nu încurajează și nu discuta persoana cuiva a priori înțelegerii comportamentului și identificării motivației sau a cauzei care sta la baza acelui comportament.
Este irelevant ce studii are o persoana dacă ceea ce face sau ceea ce recomanda este verificabil greșit. Invocarea studiilor este un sofism de tip apel la autoritate. „E cum zic eu, nu pt ca am aceste dovezi și argumentul meu este valid, ci pt ca am o diploma.”
Nu este deloc ok ca pui problema în acest mod.
Canalul lui Jesse Enekamp. El vede Karate-ul ca un singur stil cu diverse ramuri. Extrage ce-i mai bun din kyokushin, shotokan, goju, shito, wado…. Și creează-ți propria experțită.
Pe de altă parte mă întreb dacă ceea ce propune el, elocvent pentru era insta și Youtube, nu este o tulburare hiperchinetică cu deficit de atenție (ADHD). La o adică nu ai răbdare să înveți ceva până la început.
……
Nu, ultima propoziție nu a fost o greșeală ci a fost o ploaie de sakura budistă zen.
…………….
Cred că cu covidu’ vieții am dat-o’n bară rău.
……………………
PS: apropo șofat și chestii. Azi am făcut Veneția – Berlin, 1200 km, în 10.43 ore cu pauză de pipi ptr. adolescentul începător care mi-a stricat din cauza asta media de timp.
PPS: după ce m-am despărțit de Nevastă-mea, în interior și fără sa vociferic tare, tot nu m-am gândit să o înșel. După ce-am ajuns acasă, am băut o sticlă de vin (eu nu mai beau din cauză de 200 de kcal pe pahar și Karte, alt sport și midlife-things, așa că m-am îmbătat rău) mi-a mulțumit mai bine decât o adolescență a lui R. Kelly.
PPPS: am fost nevoit sa ascult biilie, Billy sau bili elish de trei ori, tot albumul în astea 10.43 ore. Așa că m-am răzbunat cu blackstreet, R. Kelly și ca alternativă mai cu vleag cu beastie boys, Lords of the underground și advanced chemestry.
–
@vali & cristici: știu că nu face bine să dați un forum unui tip beat, dar încercarea moarte’nare. Zdruwko.
Mi s-a spus inca din liceu ca sunt narcisist, dar la 35+ tot nu stiu ce sa cred despre asta. Interesanta perspectiva, desi pare un pic cam victimizare a persoanelor „non-narcisiste”.
„desi pare un pic cam victimizare a persoanelor “non-narcisiste”.”
Clar nu esti narcisist
@xtz, exact, uite un thumbs up de la mine, altii vad ca nu au prins ironia
Unrelated, nu ai dat de un video despre oamenii care tin cu dintii de ideile lor gresite si nu accepta corectari din partea altora ?
Vreo idee in ce curent se incadreaza ?
blogger
dont be cârnat.
La mingea asta așa bine pusă la fileu era și păcat să nu răspundă cineva!
Spune-mi in care din cele 10 texte (maximum) postate de mine aici nu am „acceptat corectari”. A, ca imi argumentez ce scriu, da, asta da. Dar nu am respins comentarii si idei valabile, care îmi demontează argumentația.
, eu nu sunt deloc deranjat când cineva îmi demontează ideile, dacă are dreptate.
De fapt, unii ar spune ca sunt masochist, pentru asta scriu aici pe blog. Majoritatea textelor sunt (si poate voi fi, daca mai „rezist” aici) de tipul: „Ce spuneți de asta?”.
Suntem la piață, în parc la table, așa văd eu acest blog.
În cocluzie: spre deosebire de narcisisti
Hai că-s doar anumite tipuri de bloggeri: plopul, pinul, cetinul, din astea…
Te plictisesti rau daca ai timp de asa ceva.
revad periodic
1. Richard Feyman – va rog eu sa ascultati explicatiile acestui om despre ce este focul sau electricitatea sau despre mecanica cuantica daca sunteti curiosi. Ce este extraordinar la acest om este ca explica niste fenomene extrem de complexe in asa fel incat oricine, minim interesat, le poate intelege..
2. Star Talks – Neil Tyson – multe discutii despre fenomene cosmice si nu numai
3. Key & Peele – super fun!!
4. SNL – Super fun!!
spor..
AvE
Abom79
Ramy RC
JohnnyQ90
Femeia are canal de YouTube dedicat, are sute, poate, de clipuri, nu trei.
A aparut in conferințe la TED, și… chiar nu a citit nimeni că e specialist, cu facultate terminată și practică în clinici?
În plus, nu am zis să te apuci tu, cititor de zoso, să diagnostichezi lumea, ci poate să te ajute să înțelegi unii oameni.
In 99% din cazuri, un comportament poate fi tabu într-o cultura și ok în alta.
In 99% dintre cazuri, un om e porc pt ca asa s-a obișnuit sa fie, nu pt ca este determinat de personalitatea sa.
Personalitățile patologice sunt o excepție, nu o regula.
Este iresponsabil sa fii încurajat sa cauți sa iti confirmi (în mod subiectiv) ca toți care fac chestii care nu ne convin se califica drept diverse personalități patologice.
Un sfat bun este sa ți se recomande sa întrerupi legăturile sau relațiile cu persoane care au un comportament care iti fac rău, te determina sa faci lucruri care nu iti convin, iti provoacă discomfort.
E irelevant ca cineva e narcisist, are borderline, etc. Putem avea relații sănătoase și fericite cu narcisisti, cu oameni narcisisti sau cu borderline, sau bipolari, cata vreme exista înțelegere reciproca și fiecare manifesta grija și respect fata de celalalt.
Oamenii se poarta diferit în funcție de context, persoana, stare psihoafectiva. Fiecare dintre noi se comporta diferit acasă, pe strada, la munca, cu tipa căreia ii face curte, cu prietenii, cu taximetriștii, cu nevasta.
Sa crezi ca un om cu tendinte puternic narcisist pe întregul spectru se manifesta în mod predictibil la fel cu oricine, în orice situație este complet fals.
Faptul ca cineva este (de pilda) criminal în serie nu oferă o garanție a predictibilitatii comportamentului sau și nici nu este indicativ pt o personalitate anume.
Richard Leonard Kuklinski un ucigaș în serie era extrem de imprevizibil și periculos pt victimele sale, dar atent cu soția și copiii sai, care nu au suspectat niciodată ca este un om extrem de violent cu alții, capabil sa ucidă pt cele mai banale insulte.
Doar eu ma uit la Forgotten Weapons, The Slingshot Channel & The_Chieftain?
Damn, ceva „e” gresit cu mine.
De acord cu ce se spunea mai sus ca narcisismul este un spectru si nu suntem noi cei care punem diagnosticul. Banuiesc si eu cateva persoane din familie de ani buni.
Ce voiam sa adaug este ca m-am uitat prin comentarii si desi cateva povesti par credibile, multe de acolo sunt cry-babies din relatii diverse (mi-a zis aia aia aia aia, am plans, gata e narcisist/a).
In structurarea personalitatii fiecare avem trasaturi identificabile in patologiile psihiatrice.
Parerea mea este ca feminismul si narcisismul sunt lucruri atat de diferite incat nu pot fi incadrate in acelasi cluster:
Spre exemplu ce zice acest studiu
Narcissism is associated with weakened frontostriatal connectivity: a DTI study
David S. Chester, Donald R. Lynam, David K. Powell, C. Nathan DeWall
Social Cognitive and Affective Neuroscience, Volume 11, Issue 7, July 2016, Pages 1036–1040, https://doi.org/10.1093/scan/nsv069
Din Abstract: „We used diffusion tensor imaging to assess the frontostriatal structural connectivity among 50 healthy undergraduates (32 females, 18 males) who also completed a measure of grandiose narcissism. White matter integrity in the frontostriatal pathway was negatively associated with narcissism. Our findings, while purely correlational, suggest that narcissism arises, in part, from a neural disconnect between the self and reward. The exhibitionism and immodesty of narcissists may then be a regulatory strategy to compensate for this neural deficit.”
Sa explic:
Feminismul este o miscare aparuta ca raspuns social, mediata de modurile de functionare si relationare sociala, de cognitie a locului ocupat de femei ca actori sociali.
Narcisismul este o tulburare a personalitatii (TP) care se pare ca este mediata de structura cortexului. TP-urile in general sunt raspuns psihic al biologiei (functionarea transmitatorilor neuronali la nivel cerebral, adica in sensul descarcarii impulsurilor electrice potentiale ale neuronilor in declansarea mediatorilor chimici ai creierului). Asta nu inseamna ca multe dintre TP-uri nu sunt declansate de mediul familial sau evenimente majore care declanseaza comportamentul respectiv.
Daca cercetam bibliografic aparitia lexicala a descrierii starilor psihice si vom lua aici in considerare mania care apare in randul unor TP-urilor cum ar fi TBP, TBD, etc. observam ca ele nu sunt mediate in aparitie de mediu ci de functionarea neurotransmitatorilor:
„Several etymologies are proposed by the Roman physician Caelius Aurelianus, including the Greek word „”ania”, meaning to produce great mental anguish, and „manos”, meaning relaxed or loose, which would contextually approximate to an excessive relaxing of the mind or soul.[4] There are at least five other candidates, and part of the confusion surrounding the exact etymology of the word mania is its varied usage in the pre-Hippocratic poetry and mythologies.[4]”
Concluzionand:
Feminismul este un raspuns social.
Tulburarile apar ca raspuns al biologiei.
Parerea mea.
Ca si parerea personala, eu tind sa cred ca ambele, atat feminismul cat si tulburarile de personalitate au la baza, nu doar un factor ci un cumul de factori. Tulburarile pot aparea spre exemplu si in cazul unui bulling agresiv la o varsta frageda, factor social. Adevaratul feminism este astazi subminat de cel toxic. Interesant de observat este ca, in categoria feminismului toxic se numara multe femei ce au deja cate o tulburare de personalitate.
Am râs.
@Răzvan T. Coloja
Asa zic oamenii astia
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32186978/
Daca vrei sa iti dezvolti parerea, te rog.
@Alex: nu poți lua UN studiu și pe baza lui să generalizezi și să afirmi că X apare strict ca urmare a Y. Nu-i chiar așa simplu, iar studiul dat de tine nu afirmă că BPD sau narcisimul apar exclusiv ca urmare a geneticii sau factorilor biologici. Dă doar anumite cauze biologice care nu-s de ordin exclusivist.
cel mai bun psiholog e o sticla de ceva cu multe grade.
vad in comentarii ca lumea se uita la diverse chestii/emisiuni/posturi tv, da fuq, cat timp liber aveti? eu ma linistesc seara pe la 21-22 ma asez in pat la tv si in 15 min adorm lemn, am smart tv dar nu cred ca l-am folosit in cativa ani de mai mult de 10x, la fel hbo go si netflix, cand va uitati la toate astea? mi-a luat o saptamana sa vad the irishman si la final mi s-a parut slab, vad pe aici si recomandari de filme in weekend, uhuuu, e clar ca eu fac ceva gresit
iar sa ma uit la niste psihologi online, nu stiu ce sa zic, daca erau de succes nu aveau timp sa-si faca canal de youtube
Va recomand https://www.youtube.com/user/samvaknin/videos
Drăguț. Citiți și ascultați, frați și surori, dar fiți cu băgare de seamă și la CE tip de content rumegați. Nu de alta, dar eu am avut surpriza să socializez cu un școlit relațional pe youtube și m-am îngrozit.
Mie mi-a venit un video de aici, la sugestii. Mi s-a parut foarte tare.
https://www.youtube.com/channel/UCXAS_Ekkq0iFJ9dSUIkcAkw
In termeni de specialitate se pronunta corect “tulburare de personalitate narcisica”. Cu totii avem trasaturi insa tulburarea de personalitate este un subiect mult mai compex.
Din perspectiva si obervatiile mele, trag concluzia ca, o persoana cu o stima de sine sanatoasa are sanse foarte mici de a deveni
victima unei astfel de tulburari, tocmai pentru ca nu se considera o victima.
@jupaneasa a avut un comentariu de nota 10!
Cristici
Man. Nu mai pune atata la inima. Ca singur iti faci rau.
Lumea
Cristici
Man. Nu mai pune atata la inima. Ca singur iti faci rau.
Lumea comenteaza ca sa se distreze. Razi si tu cu ei.
Eu nu mă uit la psihologi pe youtube, deoarece am nevastă acasă, ea știe cel mai bine ce e-n neregula cu mine și-mi spune direct si personal, ca să mă îndrept si să fiu un soț model! (te iubesc, pisoi!).
Asa, de hobby, pe youtube urmăresc două canale de istorie modernă, Mark Felton Productions (trateaza mai ales aspecte din WW2) si The Great War. Ultimii au avut un episod f. interesant despre Războiul Româno-Ungar din 1919, când trupele române au eliminat regimul bolșevic instaurat la Budapesta de Bela Kuhn, prietenul lui Lenin.
Încercă și The History Guy. Omul se documentează foarte bine.
Mmmm, brains and boobies la Dr Ramani, goog, good.
dar-va-n sula mea!
Se cer niște clarificări, că am citit comentariile și nu mi se pare lumea înțelege exact ce e cu narcisismul și feminismul. Așa că se cer definiții.
Nacisismul nu e la nivel de ”este sau nu”. E mai mult la nivel de ”în ce măsură este?”. Cu toții suntem narcisici uneori. Că ne facem o poză pe Instagram și așteptăm validare, că ne îmbrăcăm la 4 ace ca să fim admirați – se cheamă că suntem, în acel moment, narcisisici. Desigur – unele persoane sunt mai des și mai intens narcisice decât altele. Clinic vorbind, cei cu tulburare de personalitate narcisică, cei cu tulburare de personalitate histrionică, cei cu tulburare bipolară II, ciclotimie, tulburare bipolară I – ăștia sunt narcisici mai intens și mai des (de exemplu). Narcisici des sunt și cei fără tulburări de personalitate dar crescuți de părinți în tonul lui ”ești cel mai ok dintre toți”.
Cum se manifestă narcisismul? Grijă exagerată pentru sine, egocentrism, o extrem de bună părere (justificată sau nejustificată) despre propriile abilități, empatie scăzută, dezinteres față de problemele celor din jur, nevoia crescută de atenție, toleranță scăzută la frustrare și altele.
Tulburarea de personalitate este acea afecțiune care, spre deosebire de boala mintală, nu afectează persoana într-o asemenea măsură încât ultima să nu poată funcționa în viața intimă, la locul de muncă și/sau alte arii. Schizofrenia – de exemplu – e de așa natură încât nu poți păstra un loc de muncă ori avea o familie în condiții normale; este – deci – boală mintală. Tulburarea de personalitate evitantă se traduce îîn principal prin teama de critica percepută sau reală; nu afectează deci viața de familie ori locul de muncă deoarece putem lucra ori întreține o familie chiar și având acea teamă. Este – deci – tulburare.
Tulburarea de personalitate narcisică se traduce prin unele simptome ale narcisismului prezente pregnant, des, după vârsta de 18 ani (și niciodată înainte): egocentrism, narcisism crescut, a-i vedea pe oameni drept unelte și nu persoane, toleranță scăzută la frustrare, episoade de furie intensă drept reacție la critică, naivitate excesivă (da – sunt persoane extrem de naive), un înalt simț al îndreptățirii, stimă de sine scăzută, fire răzbunătoare, căutarea companiei celor care le validează ”proprietățile”, fascinație față de persoane care au abilități (financiare, artistice, intelectuale etc) și altele. Cauzele TPN sunt fie genetice (rar), transmise din rudă în rudă (de obicei prin cele de gradul I), fie de mediu (copilul este crescut în ideologia ”ești cel mai mișto și nu poți greși” de către părinți oarecum delăsători cu un stil parental tip ”laissez-faire”), fie sociale (omul preia din societate ideea cum că e mai OK decât ceilalți), fie combinații ale celor trei. Cel mai des e vorba de unul sau doi părinți care și-au alintat prea intens copilul inoculându-i ideea că e cel mai cel.
Exemplul perfect de om cu TPN e Donald Trump.
Feminismul reprezintă un curent sociologic născut ca urmare a avansului tehnologic impus de revoluția industrială. Femeile au primit locuri de muncă în război cât bărbații erau la luptă, iar asta deoarece cineva trebuia să manevreze banda de lucru și mașinăriile ca să facă gloanțe și conserve pentru front. Când bărbații au venit de la război și-au luat locurile de muncă înapoi. Femeile s-a cam enervat, văzuseră deja că ”pot”, au vrut mai mult, au cerut mai mult. Au existat șase (6) valuri diferite de feminism, cu al cincilea distinct (mișcarea feministă a persoanelor de culoare de prin SUA anilor ’60). Fiecare val avea alte cerințe și ideologii; și nu – ceea ce vedeți pe net și youtube catalogat drept ”feminism” nu e feminism din punct de vedere sociologic. Sunt doar femei folosind cuvântul și conceptul în mod eronat.
Cam asta doream să clarific.
Nu prea inteleg cum se pupa „stima scazuta” cu idea ca ”ești cel mai mișto și nu poți greși”, daca poti detalia un pic.
@Dex: cei cu tulburare de personalitate narcisică au defapt stimă de sine scăzută. Groaza lor #1 e să nu fie expuși/descoperiți ca nefiind ceea ce afirmă sau afișează a fi. De exemplu, un narcisic feroce ar putea afirma verbal că este extrem de inteligent. Dacă i s-ar cere să argumenteze cel mai probabil ar începe să mintă, să denatureze realitatea, să-și acorde punctaje înalte la teste de IQ fictive, să încerce să ducă discuța spre altceva sau să răspundă tot cu o întrebare în încercarea de a destabiliza incredulii și de a recăpăta teren ferm sub picioare din poziția celui care pune întrebări dar nu trebuie să răspundă. Și chestia asta merge de cele mai multe ori și scapă basma curată. Chestia e că toate întrebările care i se pun îl duc cu gâdnul la faptul că minte și/sau exagerează. Cu cât mai multe întrebări și dubii cu atât se va enerva mai tare și va ataca mai des. Asta deoarece îi scade stima de sine pe măsură ce lumea se apropie de adevăr. Așa că acoperă adevărul cu alte chestii în încercarea de a-și menține imaginea clădită și – cu ea – un grad decent de stmă de sine.
Exemplu bun este tot Trump. Când e întrebat ceva incomod începe să bată câmpii la modul grande. Să ducă discuția spre alte lucruri, să afirme cu totul altceva folosind cuvinte în ton pozitiv, să vorbească peste interlocutor în încercarea de a-l destabiliza sau a-l împiedica să facă afirmații ori să pună alte întrebări. Repetă însă întrebarea de destule ori și, în momentul în care-și va da seama că nu are cum să o evite și că minciunile de până atunci riscă să fie expuse, Trump își va lua jucăriile și va pleca; cum a făcut recent într-un interviu. Chestia e că va pleca pentru că ori de câte ori nu-i iese manevra cu vorbitul pe lângă și nu-l poate determina pe interlocutor să-l lase în pace, stima de sine îi scade tot mai mult. I se dovedește pe moment că nu e atât de măreț precum afirma în public că ar fi, ceea ce-l enervează la culme; așa că literalmente fuge ca să evite rușinea de a fi fost expus sau să evite prelungirea situației în care lui îi scade stima de sine tot mai mult.
Chestia cu stima de sine la cei cu TPN e că joacă un rol central în toată fațada aia a lor. Fațada există ca să se asigure că ceilalți nu-i văd cum sunt în realitate. Cât timp fațada e stabilă stima lor de sine e OK. Când începi să bagi găuri în ea le scade stima de sine și încearcă să acopere găurile alea cu alte minciuni sau exagerări ca lumea să nu poată privi prin ele și să-i vadă așa cum sunt ei în realitate. Când întreaga fațadă stă să cadă și nu mai e loc s-o cârpești trec prin ceea ce e numit în psihologie drept ”furie narcisică”. E practic o criză de nervi, un ”temper tantrum” la vârstă de adult, complet cu urlete, acuze, proiectare (”TU ești narcisistul!”, ”TU ești mincinosul!”, ”TU ai stimă scăzută, nu eu!”), vorbit peste, tiradă verbală.
Toate astea vin cu o mânie extremă și gânduri intense de răzbunare. Pentru că țin foarte mult la imagine iar dacă le-o atingi cumva devii inamicul lor #1. Vezi de exemplu ce-a făcut Trump după interviul ăla de 60 de minute din care a plecat brusc: în clipa în care a ajuns ”acasă” s-a dus pe Twitter și-a început să amenințe, să denigreze, să împroșate cu noroi. E comportament tipic pentru cineva cu TPN.
Tulburarea de personalitate este acea afecțiune care, spre deosebire de boala mintală, nu afectează persoana într-o asemenea măsură încât ultima să nu poată funcționa în viața intimă, la locul de muncă și/sau alte arii.
Up to 10% of BPD patients will die by suicide. However, no research data support the effectiveness of suicide prevention in this disorder, and hospitalization has not been shown to be useful. The most evidence-based treatment methods for BPD are specifically designed psychotherapies.
There is a high rate of self-injury without suicide intent, as well as a significant rate of suicide attempts and completed suicide in severe cases. Patients often need extensive mental health services and account for about 20% of psychiatric hospitalizations.
Pare ca sunt bine cei cu TP.
@Răzvan T. Coloja Multumesc pentru lamurire. Mai am una, daca nu e prea mult. Daca parintii care aplica educatia de tipul ”ești cel mai ok dintre toți” induc narcisismul si scad stima de sine a copilului, parintii care aplica educatia de tipul „esti un bou, n-o sa se aleaga nimic de capul tau” banuiesc ca si astia scad stima de sine, dar probabil nu ajungi narcisist, ajungi altceva?
@Alex: hai că repet, că poate nu m-am exprimat coerent prima oară.
În cazul bolilor mintale funcționarea zilnică este afectată într-un asemenea hal încât face imposibilă păstrarea unui loc de muncă viața de familie sau relațiile amoroase. În cazul tulburărilor de personalitate funcționarea zilnică nu este afectată într-o asemenea măsură încât să nu poți duce o viață normală.
Faptul că tu citești acolo ”viață” și pui apoi chestia despre ”suicid” îmi denotă că nu ai înțeles exact ce voiam să spun. Nu tot ceea ce rezultă în suicid e boală mintală și nu toate bolile mintale rezultă în suicid. Același lucru e valabil și pentru tulburări de personalitate. Legat de CUM AFECTEAZĂ ELE DESFĂȘURAREA VIEȚII repet: cu tulburări de personalitate poți funcționa zilnic oarecum optim. Cu boli mintale nu.
Că incidența suicidului în borderline este cu mult mai mare ca în rândul celorlalte tulburări de personalitate asta e deja o altă poveste. Pentru că da – cei cu borderline trec prin episoade de depersonalizare caracterizate printr-un ”sentiment de vid interior”. Mai pe românește – nu simt nimic; nici durere, nici fericire, nici plictiseală. Ceea ce-i sperie și-i face să-și dorească să simtă ceva. Orice. Așa că mulți se ard cu țigara sau se taie ca să simtă durerea și să se asigure că încă ”există”. Unii taie din păcate prea adânc, de unde numărul mare de sinucideri în rândul lor. Uneori, din cauză că percep eronat anumite evenimente (iubitul s-a dus după țigări dar femeia cu BPD crede că părăsit-o definitiv), cei cu boderline pot cădea în depresie. Și depresia – subliniez: DEPRESIA (ca simptom secundar) – e cea care îi împinge atunci să își ia viața cu intenție și nu accidental.
Ce încerc să zic e că depresie poți avea și dacă ai borderline, și dacă ai tulburare de personalitate dependentă, și dacă ai tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă, paranoidă, you name it. Atât doar că depresia în cazul celor cu borderline tinde să fie mai comună datorită modului eronat în care interpretează situațiile ca fiind catastrofale și a modului eronat în care percep relația cu cei din jur (o ceartă minoră pentru cei cu BPD poate însemna abandon total). Această percepție eronată duce la stări depresive sau depresie clinică mai des și mai rapid decât în cazul altor tulburări de personalitate. Care la rândul ei poate duce la suicid intenționat și conștient.
Sper că am clarificat acum. Activitatea de zi cu zi nu egal extremele reprezentate aici prin tentative de suicid sau suicidul în sine. Sunt două lucruri diferite: a putea funcționa în firmă și să poți întreține o familie versus a avea în cazuri rare un episod depresiv major care poate sau nu duce la tentative de suicid.
@Dex:
OK, here goes wall of text.
Există patru stiluri parentale:
– echilibrat: cel ”recomandat”: cu reguli, fără critică, greșelile sunt explicate, exemplificate, copilul înțelege ierarhia familiei dar și că este parte din ea, poate pune întrebări fără teamă, se poate manifesta liber în limita unor reguli;
– permisiv – copilul face orice vrea, cu acordul tacit al părinților, lăudat des indiferent de acțiuni, răsfățat etc;
– autocratic – copilul este criticat des, i se impun reguli fără sens, este crescut cu strictețe, certat, viață de armată;
– laissez-faire – copilul nu este băgat deloc în seamă și lăsat de capul lui; nu este nici lăudat, nici criticat, învață că trebuie să se descurce singur, adulții nu-l ajută și nu-i acordă atenție sau afecțiune.
În cazurile în care copilul este criticat în mod excesiv, în viața de adult există o șansă foarte mare să dezvolte fie tulburare de personalitate dependentă, fie tulburare de personalitate evitantă, fie tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă, fie elemente din fiecare ori două sau toate trei la un loc. Probabilitatea este mai mare pentru primele două.
Tulburarea de personalitate evitantă se traduce prin inhibiţie socială, sentimente de inadecvare şi inferioritate, evitarea interacţiunii sociale şi o sensibilitate crescută la critică şi evaluări negative. Deşi evită să fie în prezenţa altora, cei cu tulburare de personalitate evitantă îşi doresc totuşi cu ardoare compania lor. Sunt persoane anxioase, singuratice, izolate. Se consideră a fi nepregătiţi din punct de vedere social şi se tem constant de ridiculizare, umilire, a fi respinşi sau a fi neacceptaţi de alţii. Prin urmare, cei cu TPE reacţionează prin evitare la aceşti stimuli din exterior. Copiii care sunt neglijaţi emoţional de către părinţi şi respinşi de către cei de vârsta lor sunt mai susceptibili să dezvolte ulterior tulburare de personalitate evitantă.
Îşi auto-impun să fie izolaţi de restul lumii, sunt timizi până la extrem, anxioşi în situaţii sociale, evită contactul fizic şi se simt inadecvaţi pentru a putea funcţiona în lume. Fiind extrem de timizi şi neluând parte la activităţi cu cei de vârsta lor, tind să devină oameni cu o stimă de sine scăzută şi chiar să se urască în timp pe sine. Nu au mare încredere în oameni, se distanţează emoţional de situaţiile intime şi sunt conştienţi de sine într-o mai mare măsură decât alţii. Cei cu tulburare de personalitate evitantă se simt a fi inferiori altora, în unele cazuri dezvoltând chiar şi agorafobie. Reacţionează cu anxietate la diverse situaţii şi, ca să facă anxietatea să dispară, se folosesc de fantezie, creând o lume interioară în care pot evada oricând doresc.
Există patru subtipuri de TPE, după categorisirea făcută de Theodore Millon:
tipul fobic – anumite obiecte şi situaţii îi provoacă repulsie;
tipul în conflict – dezacord intern, se teme de dependenţă, neîmpăcat cu sinele, confuz, chinuit, plin de angst;
tipul hipersensibil – suspicios şi atent, se panichează uneori, este terifiat, timorat;
tipul auto-abandon – blochează sau fragmentează conştiinţa de sine, nu ia în considerare amintirile şi imaginile dureroase.
Cei cu TPE sunt extrem de preocupaţi de critica celorlalţi, se cred a fi inferiori altora, nu vor să se implice în relaţii cu ceilalţi până ce nu se asigură că sunt plăcuţi, îşi impun restricţii în viaţă ca să atingă un anumit grad de securitate, evită job-urile care implică interacţiuni sociale şi sunt inhibaţi.
Nu îşi asumă riscuri şi evită activităţile noi de teama că acestea s-ar putea să-i pună în situaţii penibile. Sunt excesiv de atenţi cu cei din jurul lor şi-i monitorizează constant ca să surprindă elemente de critică sau dezaprobare, ceea ce în schimb duce la un limbaj minimal şi o interacţiune socială restrânsă.
Aproximativ 56% din cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă ajung să dezvolte şi tulburare de personalitate evitantă, ultima fiind prevalentă în 45% din cazurile celor cu tulburare de anxietate generalizată. Prevalenţa TPE în populaţia generală este de 2,36% şi este la fel de răspândită în rândul femeilor pe cât este în rândul bărbaţilor. Tulburarea de personalitate evitantă se poate trata la psiholog prin terapie cognitiv-comportamentală şi terapie de grup. Dificultatea tratamentului constă în faptul că cei cu TPE necesită încredere totală în psihoterapeut, în caz contrar începând să nu mai vină la şedinţe.
Tulburarea de personalitate dependentă se caracterizează prin dependenţa faţă de ceilalţi şi este o condiţie cronică prin care cel cu tulburare de personalitate dependentă are nevoie de alţii pentru a-i îndeplini nevoile emoţionale şi fizice. Conform unui studiu din 2012 tulburarea de personalitate dependentă se moşteneşte în proporţie de 55-72%. Totodată, tulburarea este întâlnită în 0,6% din populaţie, mai predominant în rândul femeilor.
Este nevoie ca trei din următoarele să fie îndeplinite pentru ca un diagnostic de tulburare de personalitate dependentă să fie pus. Cei cu TPD îi încurajează pe alţii sau le permit altora să ia decizii importante cu privire la viaţa lor. Mai mult, cei cu TPD trec peste nevoile lor personale şi le desconsideră în detrimentul nevoilor altora, conformându-se doriţei celor de care depind. Refuză să aibă doleanţe în faţa celor de care depind şi nu le impută acestora lucruri. Se simt incomfortabil când sunt singuri şi au teama că nu se vor descurca fără ajutorul celorlalţi. Sunt extrem de preocupaţi de temeri cu privire la abandonul celor cu care sunt în relaţie şi au o capacitate limitată de a lua decizii fără să fie instruiţi or să primească asigurări repetate din partea altora.
Cei cu tulburare de personalitate dependentă sunt astenici, pasivi, se simt ca fiind inadecvaţi.
O subclasificare a celor cu TPD împarte tulburarea în cinci subtipuri:
tipul neliniştit – are trăsături evitante, este temător, vulnerabil la abandon, se simte singur dacă nu se află în preajma figurilor pe care le percepe ca fiind de ajutor;
tipul altruist – are trăsături masochiste, se percepe pe sine ca fiind parte a altcuiva, este absorbit, încorporat de persoana de care depinde, îşi predă identitatea personală, devine o extensie a celuilalt;
tipul imatur – este ca un copil, nedezvoltat, lipsit de experienţă, naiv, neformat, incapabil să îşi asume responsabilităţi de adult;
tipul acomodat – are trăsături histrionice, este graţios, binevoitor, se conformează rapid, agreabil, se adaptează rapid rolului submisiv şi de inferioritate;
tipul ineficace – include trăsături schizoide, este neproductiv, incompetent, lipsit de merite, în căutarea vieţii fără probleme, refuză să facă faţă dificultăţilor şi nu se sperie de neajunsurile proprii.
Persoanele cu tulburare de personalitate dependentă cer mereu sfatul persoanelor la care ţin şi, puşi în faţa unei decizii, sunt temători şi variabili, neîncrezători în forţele proprii şi extrem de sugestibili. Cad mereu de acord cu ceea ce le spui, îşi exprimă des nemulţuirea cu privire la propria persoană şi uneori admiraţia faţă de cei la care ţin. Cea mai mare durere pe care le-o puteţi provoca este să-i părăsiţi. Se tem extrem de a fi abandonaţi de familie, prieteni, iubiţi şi de aceea evită conflictele şi se prefac că nu observă atunci când sunt ironizaţi. Se dau bătuţi uşor, cad în deznădejde, sunt incapabili să funcţioneze autonom. Cad pradă panicii când se află în dificultate şi de obicei se aşteaptă la ajutor din partea celorlalţi atunci când sunt în necaz.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă – Este una dintre cele mai mediatizate tulburări de personalitate şi confundată des cu tulburarea obsesiv-compulsivă. Se caracterizează printr-o preocupare excesivă faţă de ordine, perfecţionism şi control. Cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sunt oameni încăpăţânaţi şi rigizi, perfecţionişti până în punctul încăpăţânării. Sunt preocupaţi de reguli şi moralitate, sunt inflexibili şi avari, dependenţi de muncă şi obsedaţi de control. Printre alte trăsături de personalitate se numără adunarea de bunuri, indecizia, refrectabilitatea în a delega sarcini. Cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sunt contemplativi, cu afectivitate scăzută şi au accese de furie.
Printre efectele secundare ale TPOC se numără anxietatea sau tulburările de dispoziţie. Cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă se descurcă excelent la locul de muncă, sunt eficienţi, excelenţi până la punctul excesului. Îşi sacrifică viaţa, activităţile sociale şi familia, căsnicia pentru locul de muncă. Relaţiile de familie sunt încordate din această cauză dar şi din cauza faptului că sunt încordaţi, nemplicaţi, autoritari şi dominativi. Sunt caracterizaţi de lipsa de afectvitate, lipsa de căldură şi lipsa de trandreţe. Sunt excesiv de perfecţionişti şi nu tolerează o abatere de la regulile lor, sunt dominanţi şi furioşi. Din cauza perfecţionismului pot eşua în activităţile lor pe care de multe ori nu le pot duce la îndeplinire aşa cum doresc. Nu le plac surprizele şi lucrurile pe care nu le pot controla.
Cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă îşi planifică activităţile la secundă, simţind tot timpul că e nevoie de mai mult efort şi timp pentru a-şi atinge scopurile.
Între 2 şi 8% din populaţia globală suferă de tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă. Ceea ce filmele mediatizează mai des este tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD-ul) care diferă de tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă prin faptul că prima este o tulburare anxioasă. Nevoia de simetrie, adunatul de bunuri şi rigiditatea sunt caracteristici întâlnite în ambele. Nu toţi cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă simt însă nevoia de a întreprinde ritualuri repetitive, deşi comportamentul OCD poate fi uneori întâlnit şi în cazul lor.
Unii oameni cu TPOC afişează o obsesie pentru curăţenie. Vor curăţa, spăla, şterge, freca geamurile şi mobila de mai multe ori pe săptămână. Gândirea este dihotomică – acţiunile proprii sau ale altora sunt fie ”bune”, fie ”rele”, fără o zonă intermediară între cele două. Frustrarea cauzată de inabilitatea de a curăţa perfect mediul înconjurător lasă loc uneori furiei şi violenţei. Cei cu TPOC sunt pesimişti şi uneori depresivi. Sunt preocupaţi de alcătuirea de liste, programe, detalii. Perfecţionismul lor poate merge până în a ineficientiza acţiunea. Preferă ordinea şi productivitatea în detrimentul familiei şi a relaţiilor de prietenie. Sunt inflexibili când vine vorba de morală, etică, valori. Sunt incapabili de a lucra cu alţii dacă acei oameni nu se conformează întru totul dorinţei lor şi modului lor de a aborda lucrurile. În ceea ce priveşte banii, aceştia sunt văzuţi ca obiecte de adunat şi folosit în caz de catastrofă.
Cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sunt precauţi şi se îndoiesc mereu de realizările lor. Aderă excesiv la convenţiile sociale şi sunt excesiv de pedanţi. Sunt rigizi, insistenţi în a-i face pe alţii să respecte regulile lor.
În undele cazuri cei criticați des în copilărie pot dezvolta chiar și tulburare de personalitate borderline. Atunci când doar unul dintre părinți este extrem de critic iar celălalt extrem de pasiv sau absent (divorț, deces, separare) copilul poate ajunge la maturitate să dezvolte borderline deoarece se simte părăsit de părintele absent și lăsat pe mâna celui extrem de critic.
Dacă cei cu tulburare de personalitate antisocială se răzbună pe cei din jur, cei cu borderline se răzbună atât pe cei din jur cât şi pe ei înşişi. Doar cu mare dificultate pot întreţine o relaţie amoroasă şi au stări de spirit fluctuante care variază de la o extremă la alta (vid interior chinuitor sau bună dispoziţie).
Persoanele cu borderline sunt extrem de instabile şi acţiunile lor nu pot fi prezise. Într-un moment se pot simţi bine, în următorul să acţioneze violent. O altă caracteristică a celor cu TPB este teama intensă de a nu se simţi singuri. Teama respectivă se poate raporta la o situaţie reală sau imaginară. Cu alte cuvinte, doar gândul că ar putea să fie părăsiţi îi aruncă într-o spirală de ruminaţii şi le crează o intensă teamă. Sunt manipulatori în relaţii, fie ele intime sau de prietenie. Asta înseamnă că vor face uz de şantaj emoţional, vor acuza des persoanele din jur, vor blama surse externe pentru nefericirea lor. Caracteristic celor cu borderline este şi comportamentul promiscuu ori abuzul de substanţe, fie ele droguri ori alcool. Se vor angaja în relaţii sexuale bizare, uneori cu persoane de acelaşi sex, cu parteneri multipli ori făcând sex neprotejat. Dar caracteristica cea mai proeminentă a celor cu tulburare de personalitate borderline este faptul că tind să recurgă la automutilare: tăieturi cu lama, urme de ţigară pe corp ori alt fel de cicatrici. Dacă semnele de automutilare survin după vârsta de 18 ani şi nu sunt un semn al rebeliunii adolescentine, diagosticul este cel mai probabil de tulburare de personalitate borderline.
Printre alte caracteristici se numără un simţ difuz al sinelui, furie interioară şi gândirea dihotomică. La acestea se pot adăuga disforia, depresia şi anxietatea generalizată.
Cei cu borderline pot deveni paranoici la răstimpuri, văd lumea în alb şi negru (cei din jur şi ei înşişi sunt fie doar buni, fie doar răi, fără stări intermediare). Pot ajunge astfel să idealizeze anumite persoane din anturajul lor sau să deteste profund pe altele. Pot avea accese de violenţă (trântitul lucrurilor din casă, aruncatul lucrurilor, strigăte, acuze). La răstimpuri pot intra într-o stare de aplatizare afectivă (privesc în gol, faţa devine inexpresivă, afirmă că nu mai simt nimic).
Cei cu tulburare de personalitate borderline sunt cuprinşi de un sentiment puternic de rău cu elemente de anxietate, depresie şi furie. Asta îi determină să caute să se răzbune fie pe cei din jur, fie pe ei înşişi. Astfel ajung să recurgă la automutilare, să renunţe la relaţii până atunci stabile, să acuze sau să facă abuz de alcool ori sex pentru a scăpa de sentimentul de vid pe care îl resimt. Alte metode de coping cu această stare de rău sunt cheltuielile impulsive, mâncatul excesiv (sau abstinenţa de la mâncat) şi conducerea cu viteză a automobilului.
Este important de reţinut faptul că şansa de suicid în cazul celor cu TPB este de 10-12% şi că în caz că o persoană cu TPB ameninţă cu suicidul, ameninţarea trebuie luată în serios. Se pot vedea pe ei înşişi ca fiind lipsiţi de valoare, lumea ca fiind un loc periculos şi răuvoitor, privind astfel moartea ca pe o eliberare.
Prevalenţa TPB în rândul femeilor este de trei ori mai mare decât cea din rândul bărbaţilor. Se estimează că 5,9 din populaţia planetei are o formă sau alta de tulburare de personalitate borderline.
TPE, TPD, TPOC și TPB fac parte din același cluster în DSM (clusterul 2); adică sunt grupate împreună ca tuburări de personalitate deoarece au în comun ceva. În cazul acesta sensibilitate excesivă la critică.
@Răzvan T. Coloja Merci. Un wall of text foarte interesant si util.
Mi a recomandat un canal unde doi băieți vorbesc despre avantajele renunțării la masturbare și cum viata lor s a schimbat. Unul a renunțat brusc, asa cum se renunță la orice viciu și unul mai greu. Într o zi stăteau la o terasa și discutau despre beneficiile renunțării la masturbare și câtă energie au acum.
Și am închis.
Am renunțat la fumat, am renunțat la bautură, aproape am renunțat la Cola, dar la asta nu renunț. Prefer sa fiu fără energie 😬