N-a fost demult, să tot fie vreo 200 de ani și un pic, de câmd un grup de troli din Transilvania a compus o scrisorică extrem de obraznică prin care anunța una din marile puteri ale lumii un lucru extrem de interesant: „bă, vedeți că pe-aici, am înțeles, războaie, chestii și orgolii, dar printre voi suntem și noi, care nu suntem nici unguri, nici sași, nici secui și, cel mai important, suntem aici de dinaintea voastră. Ați auzit de imperiul Roman, de împăratul Traian? Da? E, noi suntem ăia. Noi chiar încă vorbim latina, mai bine decât voi”.
Din păcate n-am reușit să găsesc textul complet al acestui document. Probabil se află într-un depozit împuțit trecut în acte drept „muzeu” unde dezvoltă mucegai și alți paraziți, cunoscuți sub numele de muzeografi. Dacă vreți să știți nivelul de muzeeală mediu din România mergeți în centrul frumosului oraș Brașov, acolo, fix în centru, e o clădire, aia e Muzeul de Istorie. Exact la intrare, înauntru, era un panou lângă o vază. Despre vaza respectivă panoul spunea că este din secolul 4 sau 5 „p. Chr”. Am întrebat pe tanti de-acolo ce înseamnă „p. Chr”, pre-Christos, post-Christos, prin preajma lui Christos, ce mai e nou în materie de măsurare a timpului la Brașov și n-a știut săraca. Deci, acolo suntem. Dar e interzis să faci poze, da?
Dar, din fragmentele găsite pe internet, mi-am făcut cât de cât o idee. Chiar vă rog să o recitiți dacă găsiți, pe mine mă distrează tupeul teribil al acelor oameni. În afară de „bă, bozgorilor”, oamenii ăia zic cam toate chestiile enervante posibile.
Acuma, ideea că acești indivizi extrem de obraznici ar fi sau nu urmașii imperiului roman este controversată și extrem de dezbătută. Sunt convins că profesioniștii cu „p.Chr” studiază intens veridicitatea afirmației. Eu zic că nici măcar nu contează dacă e adevărat sau nu. Important e că ideea era atât de seducătoare încât oamenii au insistat foarte mult să o materializeze. S-o facă palpabilă.
Știi pe ăia care se întorc din străinătate cu o idee de afacere? Și iau 200.000 de euro de la părinți să renunțe la un job bine plătit în corporație să facă ceva biznis? E, așa s-a întâmplat și pe la începutul secolului XIX pe tot teritoriul a ceea ce numim azi „România”, tot felul de de-ăștia cu idei, doar că ei nu voiau să deschidă o afacere ci direct o țară.
Dom’le, știi cum era să faci o țară în anii ăia? Cam ca o firmă în anii ’90, nu era legislație, nu era nimic, o junglă întreagă, se mergea pe bâjbâieli, sălbaticii ani pașoptiști, cum au rămas în istorie. Ți se pare greu să obții acum o autorizație de construcție pentru un garaj? Îmchipuie-ți ce acte-ți trebuie să construiești o țară. Și stai și te gândești: bă, s-a dat șpagă să se facă Mica Unire? Hai să ne uităm un pic la noi, unii la alții, și avem răspunsul: evident că am dat și șpagă. Și au fost mii de manevre. Și zeci de mii de discuții gen „băi, hai că știu eu pe unu la otomani, lucrează la ei la externe, am fost coleg cu el la Paris, ne face ăla o intrare” și „îl știu pe ducele Xvanov de la St. Petersburg, că am fost combinat cu soră-sa cât am fost la Viena, nu s-a legat, dar am rămas prieteni, ne spune ăla ce mai zice țarul”.
Și în timp ce lucrau în ițăraia asta complicată, cu vreo câțiva dictatori și nebuni prin zonă, nu era un Putin, erau șapte Putini în jur, toți extrem de puși pe bătaie, și trebuia să jonglezi cu toți, mai aveau timp și de propagandă. Se îmbată într-o seară ăla de la Brașov, Mureșianu, scoate o poezie de-aia cu romani de-ți stă mâța-n coadă. Mai rade o vadră de vin, „Antoaneee, adă clavecinul să facem o melodie”. Anton Pann trage un pian de-ăla mic de chefuri lângă el și, țac-pac, fac un imn de scoală românii din morți.
Te uiți în zilele astea și ți se pare foarte plicticos imnul ăla, că-i lung și trist, dar gândește-te, în vremea aia melodia asta era ca aia din Game of Thrones. Trebuie să fi fost ceva, să fi fost la modă, să fi zis ceva interesant, că 150 de ani mai târziu, în cel mai îmbâcsit și trist comunism posibil, când întunericul acoperise întreaga țară, au ieșit ăia în stradă și și-au adus aminte de cântecul ăsta. În ’87 cântau asta muncitorii de la Steagu, și ăia erau muncitori, nu prea știau versurile, dar știau ideea. La fel și-n ’89.
Și ideea, că tot revin la ea, ideea e că cumva noi suntem ăia, urmașii Romei, că suntem aici de mii de ani, că avem ceva ce ne leagă și ne face să ne simțim mai confortabil unii cu alții. Sunt popoare care sărbătoresc independența, noi sărbătorim că ne-am adunat laolaltă să facem o horă, o băută, o combinație. Nu-s multe lucuri, niște cuvinte, niște poezele proaste, niște mâncare, un pic de artă, un mod de a vedea lucrurile atât de arogant încât să ne facă să credem că știm noi mai bine decât alții ce e mai bine pentru noi.
24 ianuarie a fost startul oficial al unei aventuri destul de halucinante dacă stai să te gândești bine. N-au fost mulți cărora să le fi ieșit faza. Sunt sute de nații în lume acum care nu au țara lor. Și totuși, oamenii de aici insistau ca adunătura asta de valahi, moldoveni, ardeleni și chiar și bănățeni să se numească „România”, că ăsta era numele imperiului Roman, apropo. Circulă o legendă despre Kogălniceanu, care ar fi fost primul care ar fi zis cuvântul „roumain” și „Roumanie” când se referea la ai noștri. I-a tras piticul de mustăți pe francezi, „bă, vedeți că noi nu suntem vlahi sau moldoveni, suntem români, compris?”.
Repet, nici măcar nu contează dacă ideea este adevărată sau nu, contează că e atât de mișto încât milioane de oameni au pus umărul s-o facă realitate. S-au certat cu tot felul de regi. Au plecat în război. Au tras cu dinții de ea. N-au renunțat nici când țara era doar câteva județe din Moldova. A ieșit la fel de glorios ca imperiul Roman? Unii ar zice că nu. Bine, să nu uităm că nici Roma n-a fost construită într-o zi.
Și știi care-i faza cea mai mișto? Că fiecare dintre noi ținem la ideea asta cu dinții, de-aia ne certăm ca chiorii toată ziua, că avem pretenții de la noi, de la români. Noi vrem să fim meseriași, nu să umblăm cu șlițul desfăcut pe stradă. De-aia toți reproșează tuturor toate neajunsurile. Nu vezi ce pretenții avem de la români? Nu vrem să fie japonezi, elvețieni sau nemți, vrem să fie români de-ăia, meseriași, educați, care nu scuipă pe jos, care construiesc autostrăzi și viaducte, care sunt o forță în Europa, că asta contează, de-astea. Când te cerți cu rumânul de lângă tine nu-l vrei transformat într-un neamț serios ci într-un român premium.
Suntem atât de obsedați de ideea asta că vorbim toată ziua de ea, serios, cât de des rostești „român” și „România” zilnic? Nu contează că o faci peiorativ sau nu. Ca bărbat, după sex, cel mai des te gândești la România, și români, și ce rahaturi n-au mai făcut ai noștri, că noi, pe bune, undeva adânc în sufletul nostru, în esența noastră, că din asta ne-am născut, avem impresia că suntem urmașii Romei și am ajuns vai de capul nostru, parcăm pe locurile pentru handicapați. Păi noi am construit civilizația, băi, am teraformat planeta, cum naiba am ajuns să ne certăm pe pensii?
Și dacă ideea asta nu moară, că văd că refuză să moară la cât de mult vorbește lumea despre ea și dacă privim istoria începută în 24 ianuarie ca o aventură a acestei idei, păi atunci am o veste și mai bună. În toate aventurile, absolut în toate, că asta-i regula, există un moment nasol al poveștii. Momentul în care eroul este la pământ și toate sunt împotriva lui. Când Luke Skywalker este sub schele și împăratul dă să-l omoare. Când Prâslea zboară pe ghioniaie și nu mai are carne să-i dea. Când Voldemort pare să câștige și armata de orci e de neoprit. Ei, dacă eroul nu moare, ce urmează după este spectaculos, e momentul ăla glorios din aventură, explozia, atacul final, momentul de chatarsis, ăla care te face să te ridici de pe scaun și să zic „bineeee, măăăăăăă”.
Ei, dacă eroul acestei aventuri este ideea de România, și dacă ți se pare că o duce nasol, că este în cel mai prost moment al ei, mai așteaptă puțin. Dacă nu moare, urmează ceva spectaculos.
Am să subliniez câteva nestemate:
Și prin asta vreau să omagiez cel mai bun text despre unire citit azi! (Istodor, învață să scrii!)
Istodor este conferențiar universitar la catedra de comunicare la Facultatea de Litere.
a nu se confunda cu Istudor.
La multi ani rumane! Facem sa fie bine ca sa nu fie rau.
Mi-am amintit de ceva, am fost astă vară să vizitez Biserica Neagră, am vrut să fac o poză în interior și mi-a sărit un gealat în față că nu-i voie, scrie pe toți pereții. Da, eu mă uitasem la pereți, dar să admir picturile și ce mai era pe acolo, nu deslușisem profunzimea mesajului. Și plătisem bilet la intrare, nu intrasem ca enorias, doar să mă închin. Wtf. L-am întrebat dacă, facand poze, se scorojeste varul de pe pereți sau care-i faza. A rămas puțin gânditor, n-a știut ce să zică și mi-a răspuns cu o amenințare, că mă dă afară, că dacă mă lasă să pozez își pierde locul de muncă, sunt camere peste tot. I-am zâmbit dulce și i-am spus că decât să-mi câștig un ban asa, mai bine cerșesc în față, e mai onest, și am ieșit singură. L-am lăsat un pic descumpănit, dar sunt sigura ca și-a revenit repede. Întrebarea mea e despre logica interdicției ăsteia. Eu aș încuraja pozatul tocmai ca pe o formă de publicitate gratis a locației respective. Văd pozele unii, alții și vin să admire cu ochii lor. Dau bani la intrare. Merge treaba. Dar când treci printr-un episod cu un gealat tâmpit, spui tuturor să-și vadă de drum.
@ambra
Ce idioți! La fel cu aia din capela Sixtină care urlă că disperatii no photo! Jegosi dracu ce publicitate ar putea face pe Instagram cu pozele alea
Te-ai uitat daca vindeau pliante cu imagini din biserica? Daca da, asta e probabil explicatia pentru care se interzice fotografierea.
Ma rog, nu ca le iau apararea, dar nici in Capela Sixtina nu e permis sa fotografiezi (nu ca n-ar face-o destui, in ciuda zelosilor supraveghetori „no Foto, signore!”.
da, vindeau pliante/vederi/poze/magneței/ceva-uri cu imagini din interior. știu sigur c-am fost și eu. bine, am fost de mai multe ori, dar ultima dată mi-am luat și mărunțișuri d-astea.
sunt muzee/obiective, chiar și în străinătate, unde curge lapte și miere și umblă câinii cu covrigi în coadă, unde poți fotografia/filma contra unei taxe. dacă ești profesionist, taxa e mai mare. eu una, am plătit taxa și-am făcut poze.
sunt muzee/obiective chiar și în străinătate, unde curge lapte și miere și umblă câinii cu covrigi în coadă, unde ți se atrage atenția să nu folosești blitz-ul. ceva cu afectarea vopselei de pe pereți/picturi, etc. mi se pare de mega-porc s-o faci dacă ți s-a spus să nu.
Dragă Andra când nu observi ceva ce totuși e evident se numește greșeală, omitere, etc. Peste limita asta cam ceea ce ai făcut tu se numește prostie. Chestia asta poate fi greu de evidențiat si explicat de cineva care e pus acolo doar să se asigure ca se respectă niște reguli. Nu fi supărată din atât!
FYI, nu se fac poze în zonele cu picturi de patrimoniu pentru că 1. E posibil să fie ca regulă de securitate si/sau 2. Lumea pozează în 99% din cazuri pe auto, care în interior înseamnă blitz, care înseamă lumină uv, ce contribuie la deteriorarea picturii.
Diferența e că alții explică, noi punem o gorila să dea cu bâta.
Stiu ca blitzul afecteaza exponatele in timp, de asta nu ai voie sa faci poze.
Blitz-ul are o durata de sub 1ms. Milisecunda, da? Iar intensitatea sursei in sine e destul de mica, doar sa faca vreo 20-50 lux, cat sa poata expune corect senzorul (al carui semnal este oricum amplificat inainte de conversia analog-digital), ca acum vorbim de senzori electronici, nu de film. Ca sa fie deteriorate vopselurile alea, ar fi nevoie de niste sute de blitz-uri care sa mearga in rafala incat sa fie lumina ca afara, 200-300 lux, vreo cativa ani.
Nu deteriorarea vopselurilor este cauza interdictiei, asta e o tampenie, ci scaderea inchipuita a unui profit inchipuit din vanzarea de imagini ale picturilor, de parca iti doresti sa-ti printezi si sa expui in casa asa ceva. Motivul logic este deranjarea celorlalti turisti care vor doar sa admire atmosfera de hruba a oricarei catedrale sau biserici. Cine stie sa faca poze poate face cu expunere lunga si camera sprijinita de ceva.
La multe ani, la toate romanul! – Istvan Kovacs.
Îți mulțumim, cetățene Ștefan Fieraru!
Cu părere de rău un text neoceausist
@anonim, tot pe vremea ceaușismului erau la modă și „anonimele”. Cu indulgență aș zice că nici măcar nu te născusei pe atunci dar tare mi-e teamă că ai prins vremea aia dar n-ai înțeles prea multe.
@Gabi: parcă dacă s-ar semna Tudorel Kovacs, care apoi îți ia morții pe cardan, chiar știi cine… 🤔
Foarte bun articolul!
Pe mine m-a facut sa simt ca astazi e sarbatoare.
Stai ca vin dacii să-ți dea o pălmuță peste obraz pentru articolul acesta.
Cum își permite nesimțita de la muzeu să nu scrie numele Domnului nostru Iisus Hristos întreg? Câtă lipsă de respect în țara unde preoții sunt împotriva cardurilor!
În rest, poate ar fi mai bine să moară România și pe urmă să construim o țară nouă, ca afară.
Stiti ca ceea ce nu te omoara acum poate sa te omoare mai tarziu, da?
Eu o știam pe aia cu ce nu te omoară te facem mai puternic, boss
te face
Misto.
Iata, in sfarsit, maddame a scris “unirea pe intelesul hipsterilor”: niste oameni misto, cum i-au tras “ai nostri” de mustati pe francezi, cum au zis ei “stop, ne luam tara inapoi”. Ce idee cool! Si cate coaie! Epic.
Exact asa a fost, si
“m-am uitat eu pe internet si mi-am facut o parere, ca sa nu fiti nevoiti sa o faceti voi”
Ce supriza, fix in acesta Zi de Sarbatoare Minunata a Romanitatii, in care ne simtim cu totii Romani si frematam Romaneste chiar si in fata unui text din care jumatate sunt comparatii post-moderne chinuite sa para amuzante, si care ating sufletul oamenilor misto ca inghetata La Strada in iulie sau ca pedepsirea jandarmilor de la mitingul anti-psd!
Da. Suntem atat de obsedati de ideea de Romania, incat emigrarea este de fapt un proces subtil de Românizare a Globului!
Intr-o zi, Noi vom fi Ei.
Si inceputul abia urmeaza!
Dar nu e interesant cum în ziua ta liberă vorbești despre România ca și cum ar fi ceva important?
Sau ca in ziua mea libera vorbesc in romana
@mishy, știu și eu câțiva băieți care vorbesc acum (și) română și s-au născut pe undeva prin Africa. Cred că și ei tot cu „romanizarea globului”, ca tine.
Poate găsim pe cineva să ne traducă textul ăsta!
Vrei o traducere în maghiară ?
acum cca 200 de ani unii au avut niște coaie cât țâțele cupă E și-au pus la cale să facă o țară pe vremea când asta era mai complicat decât să obții autorizație de renovare a unei clădiri declarate monument istoric, sub un pretext despre care încă se mai dezbate și acum dacă e real sau nu.
am râs un pic, apoi mi-a dat și-o lacrimă.
la naiba, mi-a plăcut textul!
Am inteles : Unirea bla-bla-bla
Poate spui ceva despre ideea genial de cretina, aparuta ( la politicienii romani, of course) inainte de primul razboi, in care Regatul Romaniei cerea alipirea la Imperiul Austro-Ungar pentru a se uni cu Transilvania
A, si ca aveam pact de alianta cu Puterile Centrale cand am intrat in primul razboi mondial. De partea Antantei
Romania nu a cerut niciodata alipirea la Imperiul Austro-Ungar. Dimpotriva, ungurii au cerut sa se uneasca cu Romania pentru a forma Confederatia danubiana, tocmai, pentru a nu pierde Transilvania.
Si, da, aveam pact cu Puterile Centrale, insa acesta avea caracter defensiv. Pactul a devenit nul in momentul in care Austro-Ungaria a declarat razboi Serbiei.
@Bula-Nu ar fi mai bine sa mai studiezi ceva istorie?
Pactul cu Imperiul Austro-Ungar avea caracter defensiv-pt ca Rusia a luat doua judete din Romania in 1878 , dupa ce am dat omor turcilor in Bulgaria, scapand muscalii de o mare rusine. Ca am obtinut independenta la 1878(cu armele) este o alta poveste.
De acord total, amuzant si cu talc. As taia partea cu Kogalniceanu. Anton Maria del Chiaro, un ametit de italian trimis de la Vatican prin 1710 sa fie secretar la vreo 2-3 domnitori, inclusiv Brancoveanu, nota ca vlahii isi mai spun intre ei rumâni si sutin, si ei si transilvanenii, ca vorbesc romana. Curios, mai citesc tampenii din astea la plictiseala si mi-a ramas in cap.
Chestiile astea apar încă din secolul 14, numeroși călători străini veniți pe-aici aflau că localnicii pretindeau că sunt romani, urmași ai legiunilor lui Traian și că vorbesc „romana”, limba imperiului, pe care au stricat-o în timp.
„And ideas are bulletproof.”
Roman, Roma, Romania, Romales… ce mai conteaza.
Ciocan, cioc, ciochist… ce mai conteaza.
Da’ faine’s jocurile istea dă cuvinte!
Imi place, bravo!
Anton Pann era umpic mai batran.
@Eftimie, felicitări pentru text, l-am citit cu mare plăcere!
Asta e unul din momentele alea in care inexplicabil te trezesti cu un “sa-mi fut una!” Si-apoi vine bonea cu demotivationalul lui si se pisa pe tine. Mi-as dori sa fim mai multi precum Eftimie…
@Eftimie , vreau să-ți cumpăr toate cărțile ce le scrii !
Cireașa de pe tort ar fi sa revii in eter cu un podcast despre SF -ul de oriunde și despre orice tema , eu nu pot sa uit ediția aia de podcast, de acu’ 2 ani, cu tipul ăla fain din Târgu Mureș, cu jocul video !
Ești cel mai fain Om !
„Stay in these roade”
„Roads”, mea culpa !
Lucian Boia sucks!
Foarte bun articolul! Nota 10 cu felicitări!
Deci ma jur iti printez textul si ti l pun in rama…
Frumos scris!
Text foarte bun, mai ales ca e valabil pentru majoritatea statelor europene. Ma gandesc la Germania actuala, care e o minune a combinatilor politice.
Dați-vă într-o parte că s-a întors acasă muza dlui Eftimie.
Hai sa din serioși…
E mult mai important că Serena Williams a plecat de la Australian Open cu coada între picioare.
să fim… (FMM Google cu autocorrectul vieții)
Autocorrectul asta nu se poate dezactiva? Vad ca se tot plange lumea de el, dar greselile apar in continuare. Intreb pentru un prieten.
Bă ej neebun… Păi atunci cum mai iau eu în pulă morții la alde Page, Bryn si Pichai?!
bineeee, măăăăăăă!!
Cantarea Romaniei secolul trecut. Cu texte de astea, unele de prin Ro altele de pe la unguri, polonezi, te intrebi ce rost mai are UE. Nu poti sa fi si nationalist si unionist.Orban unguru incearca.
In fine. Se sterg granitele domnu, e o alta epoca…incearca sa canti imnul UE.
Dupa textul asta, urmatorul pas logic: autorul face o cerere de Roexit.
Nu pot sa-mi explic cum un om talentat a putut sa scrie un asa pornosag.
numai oamenii talentați pot scrie pornoșaguri de bună calitate.
@Bula-Nu ar fi mai bine sa mai studiezi ceva istorie?
Pactul cu Imperiul Austro-Ungar avea caracter defensiv-pt ca Rusia a luat doua judete din Romania in 1878 , dupa ce am dat omor turcilor in Bulgaria, scapand muscalii de o mare rusine. Ca am obtinut independenta la 1878(cu armele) este o alta poveste.
@Eftimie-un text excelent. Mai ales pentru cei nascuti post 1989. Nu sunt un fan al sintagmei „Mica Unire”. Momentul 24 Ianuarie 1859 este cel mai important act istoric dupa fondarea statelor feudale romanesti in sec XIV, mai important decat 1 Decembrie 1918.
Este actul care a transformat doua state neimportante intr-un stat care nu mai putea fi ignorat de marile puteri. Si din ianuarie 1859 romanii au o voce in Europa. Oricat de greu ne facem auziti, oricat de neimportanti cred unii ca suntem si am fost(mai ales compatrioti) , Romania este statul care a dat un sut in cur otomanilor in 1877, carea a jucat genial in ambele razboaie balcanice, care a secat Germania de o armata intreaga in 1917(da, Franta a luat o gura de aer in vara lui 1917), statul care a oprit bolsevismul in 1919 din a intra in Europa civilizata, statul care a dat peste jumatate de milion de soldati in „cruciada impotriva barbarilor bolsevici”-oricat de gresit a fost momentul iulie 1941 cand am trecut Nistrul. Tara ai carui tarani, muncitori si intelectuali au suferit cel mai cumplit in anii infernali si ocupatiei si influentei sovietice, mai mult decat in orice alt stat din lagarul socialist post 1945.
Pe 24 Ianuarie ar trebui sa ne gandim la acei barbati care au hotarat ca am tacut destul.
Suntem latini. Oricum o dam, oricum incearca unii sa ne faca cumani, slavi, corcituri…vorbim latina mai bine ca oricine din coltul asta de Europa.
da, am mai auzit eu „bineeee, măăăăăăă” acum 8 ani si de atunci am lucrat 4 luni si cam tot atatis bani de cheltuiala. america e departe, asa e, tocmai de acees e bine ca succesul saraciei sa-l simti aici, in tara in care te,-ai nascut. e cea mai buna experienta. dar nu disperam, poate ma convinge cineva sa-mi fac un srl si imi da si pe cineva pe cap si poate intra niste bani pana la urma. ca un fel de penalitati pt anii stati cacatzi in rumeinia. nu stiam ca de platesc paradarile. unii nu au primit mare lucru dupa ani de inchisoare comunistaz, dar nu trebuie sa uitam ca acum suntem departe de acele vremuri. traim alte timpuri. salvati aici si da-ti mai departe poate se developeaza cineva