Ţineţi minte că în copilărie era un băiat mai mare care era destul de prost pentru a rămâne corijent, dar destul de mare pentru a domina băieţii mai mici? Printre activităţile lui preferate se numărau provocarea celor mici şi după aceea bătaia lor, luatul mingii şi jumătate de oră râdea, în timp ce alţii se rugau de el… Am văzut zilele trecute specimenul de la mine din bloc. E acelaşi ţăran prost, cu acelaşi râs de la Ciorogârla, cu dinţii murdari, însurat cu o tipă neîngrijită şi cu un copil după ei. Sunt curios cum a ajuns însurat, oare tipa a rămas însărcinată şi n-a vrut să facă avort, sau a găsit la el ceva ce noi, restul, nu am văzut vreme de 20 ani. Poate. Am observat că tipa era vizibil jenată de modul cum el se purta în public, chiar daca eram noi, cunoştinţe vechi, asa zişi tovarăşi.
După cum spunea poetul, lumea are nevoie şi de gunoieri, nu numai de directori.
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
care din ei ca la tine in bloc sunt mai multi