Dacă aia de data trecută cu trecut casele și terenurile în proprietatea primăriei după un număr de ani nu v-a plăcut, că deschide drumul pentru abuzuri (e doar logic, 3 ani nu se interesează nimeni de casa aia, sigur face primăria abuzuri), ia fiți atenți aici, că am una mai bună: cum ar fi ca testamentele să fie obligatorii după o anumită vârstă?
Mi-a venit ideea de la reportajul ăsta. Cum ar fi ca, după o vârstă, să chemi un notar sau un avocat și să dai o declarație că lași ce vrei cui vrei? Cât timp ar economisi rudelor? Câtă birocrație inutilă?
Băi și cât de stupidă e aia cu succesiunea. Am certificatul de deces al proprietarului, soțul meu, de ce e nevoie de alte acte? De ce? Bunurile nu se împart la soț și copii, se împart la soț și soție. Dacă doar unul dintre soți mai e viu, el decide. După ce moare și el, copiii se pot bate pe bunuri.
Revenind. Testament obligatoriu. Las terenul X lui Marcel, las casa lui Ionel, gata. Depus la primărie într-un exemplar și unul păstrat la notar.
Sotul supravietuitor are jumatate din avere (prezumtie legala) si, din cealalta jumatate, mosteneste 1/4 daca vine in concurs cu descendentii defunctului.
Dar, am inteles ideea ta, ca pe timpul vietii celuilalt sot, cel mai probabil nu se intampla nimic cu bunurile (raman in coproprietate).
Sotul supravietuitor mosteneste un sfert din averea sotului decedat, iar copiii trei sferturi.
Eu stiu ca e 50/50.
Sotul in viata ia 50% si din ce ramane partea care ii revine dupa imparteala cu restul rudelor gen copii.
Adica restul de 50 se imparte. Cam asa zice cineva jurist. Dar poate am prins aiurea.
Cred ca toti aveti dreptate.
100 = avere
x = numar de copii
––––––––––
50 + 50/(x+1) = sotia/sot
––––––––––
50/(x+1) = fiecare copil
––––––––––
Are dreptate colceriu gheorghe
soțul supraviețuitor, un sfert.
Am avut recent un caz în familie.
un sfert soțul, trei sferturi copiii.
juristu’ la microfon.
Gheorghe Colceriu și Jules au dreptate. soțul supraviețuitor moștenește un sfert din averea defunctului și toți copiii restul de trei sferturi.
dar averea defunctului este formată din bunuri proprii (moșteniri și altele) și jumătate din bunurile acumulate în timpul căsătoriei.
soțul supraviețuitor are jumătate din bunurile acumulate în timpul căsătoriei, nu ca moștenitor, ci sunt bunurile lui proprii- proprietate comună, pe cote părți cu defunctul.
Legile la noi sunt tampite rau.
Im primul rand, testamentele se pot contesta foarte usor si anula de instanta. Exista N cazuri daca stai sa cauti pe net. Majoritatea pica.
Apoi, exista notiunea de mostenitori rezervatari (cum ar fi copiii, si parintii – important mai tarziu), pe care nu ii poti dezmosteni. Trebuie sa primeasca minim jumatate din cat ar primi fara testament, indiferent ce zici tu in testament.
Si in final, asta cu sotul/sotia e dura rau de tot. Practic, ca sot risti sa ajungi pe drumuri. Daca ai copii, primesti jumatate, jumatate ramane la copii. De aici poate aparea scandal mare.
Daca nu ai copii, e si mai grav. Parintii sotului daca traiesc, au dreptul la jumatate din avere.
Gandeste-te asa. Tu si sotia aveti impreuna o casa, cuibusorul vostru. Sunteti tineri, 25-30 de ani, va ganditi sa aveti un copil poate in viitor. Cu socrii nu prea te intelegi, dar nu prea iti pasa, aveti testament. Maine moare sotia, se citeste testamentul. Socrii contesta, sanse mari sa fie anulat testamentul. Daca nu e anulat, oricum trebuie sa primeasca 25%, asa zice legea. Daca e anulat… jumatate din casa voastra, muncita cu sudoarea fruntii voastre, ajunge la ei.
Nu ai bani sa ii despagubesti, vor niste sume aberante, ajungeti sa vindeti, primesti jumatate din suma, cu care trebuie sa te descurci sa gasesti ceva unde sa locuiesti… trist.
Nu te căsători. Sau fă mai mulți bani.
Ai inteles gresit. Dacă moare discutam de cum se împart cei 50% ai soțului. Din cei 50% ai sotului, soția are si ea o parte, minim jumatate.
sorry, dar dacă defunctul nu are copii, cu cât moștenitorii defunctului sunt mai ”îndepărtați” (părinți, bunici, frați, nepoți de frați) cu atât cota parte din moștenire a soțului supraviețuitor crește.
și cum zice @Septimiu, cuibușorul vostru e jumi-juma- proprietate comună pe cote părți. oricare ar fi moștenitorii mortului, se împarte jumătatea lui.
@Zarax, nu stiu de unde ti-ai luat informatiile astea, dar sunt gresite rau.
Sotul supravietuitor are din start cota de 1/2 din toate bunurile comune.
Din restul de 1/2 va primi astfel:
– 1/4, daca exista descendenti (copii);
– 1/3, daca nu exista descendenti, dar exista ascendenti privilegiati (parinti) si colaterali privilegiati (frati, surori si copii acestora);
– 1/2, daca nu exista descendenti, dar exista numai ascendenti privilegiati sau numai colaterali privilegiati ;
– 3/4, daca exista ascendenti ordinari (bunici) si/sau colaterali ordinari (unchi, maturi, veri).
Asadar, in cel mai rau caz sotul supravietuitor ramane cu 1/2 + 1/8 din bunurile comune (62,5%).
Daca luam in calcul mostenitorii rezervatari, in cazul unui testament care nu ii include, acestia au dreptul la jumatate din cota succesorala la care ar fi avut dreptul in cazul in care nu exista testamentul.
In afara de sotul supravietuitor, mostenitorii rezervatari pot fi descendentii (copii) sau ascendentii privilegiati (parintii).
Astfel:
– descendentii au dreptul la 3/8 din cota de 1/2 a sotului decedat, adica 3/16 din totalul bunurilor comune;
– ascendentii privilegiati au dreptul la 1/3 din cota de 1/2 a sotului decedat, adica 1/6 din totalul bunurilor comune.
Daca mergem pe ideea ca exista un testament pe numele sotului supravietuior (dar sotul decedat avea si copii), sotul supravietuitor ramane cu 1/2 + 5/16 din bunurile comune (81,25%).
1. Si aia cu testamentele ar genera abuzuri si falsuri in acte la greu.
2. Cand moare un sot si ramane celalalt sot si minim 1 copil, ce ramane se imparte intre ei, nu ramane totul la sotul supravietuitor in mod automat !
1. mai bine să rămână pârloagă. ți-ar conveni să trăiești lângă o casă abandonată? să vină șobolani și gândaci la tine de la ei? gândește.
2. știu.
vali – avem deja legislatia in vigoare cu terenurile de parloaga. Scrie inca negru pe alb, nu il ingrijesti iei amenda… buba este cine sa o aplice?
primarul care vrea să fie reales?
Si cui dai amenda, daca nimeni nu s-a prezentat la succesiune?
@Andrei G, dacă nimeni nu s-a prezentat la succesiune într-un interval stabilit de Codul Civil (nu mai știu exact, 6 luni sau 1 an parcă) moștenirea devine vacantă și revine statului.
statul, prin primăria unde defunctul a avut ultimul domiciliu, trebuie să facă aceleași demersuri la un notar ca și un moștenitor persoană fizică și i se va elibera un document similiar certificatului de moștenitor. proprietățile defunctului vor intra în proprietatea privată a statului/primăriei.
s-ar putea ca unele legi să aibă scăpări, dar nu e ca și cum n-ar mai fi murit nimeni fără moștenitori până acum sau cu succesebili care n-au dat niciun semn de viață cu anii.
Testamentele exista de pe vremea sumerienilor. Si tot de atunci rudele se judeca pentru mosteniri indiferent cat de clar specifica legea cine si cat primeste.
La pachetul promotional testament + eutanasiere sa fie taxele mai mici la primarie!
Lui Iliescu nu-i pasă, el e nemuritor.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/21/Poster_Ion_Iliescu.jpg
Total offtopic: Trebuie sa dau accept cookies de fiecare data cand intru pe site. Also, as face acele butoane mai late pe mobil, e greu sa dai tap pe ele, ca sa nu mai zic ca sunt foarte aproape de menu bar de jos si dai din greseala tap pe altceva sau pe linkul detalii.
Cauta extensia de browser „I don’t care about cookies”. Face minuni.
Si oricum el a primit romania mostenire…
intr o familie cu copii daca moare unul din parinti atunci celalat parinte in viata primeste 25% din tot si copii impart restul de 75%….
Primeste 25% din cota de 50% a sotului decedat.
Adica sotul supravietuitor ramane cu o cota de 62,5%.
62,5%, cu conditia sa fie 3 copii! daca este unul, 75%, daca sunt 4, 60%.
Ai mers departe de tot, îți zic eu una mai idioată: eu am rămas văduv de tânăr, cu un copil minor. Ce a rămas în urma defunctei s-a împărțit între noi. Acum, dacă tot am umblat cu succesiunea (că aveam de radiat o mașină și o firmă, nu de alta), am zis să donez și partea mea copilului și să facă el ce o vrea cu lucrurile (printre care un teren bunicel într-un sat cu pretenții de rezidențial al unui oraș mare) când o fi pe picioarele lui, să nu umblu de două ori. Surpriză: nu pot dona (în fapt nu pot hotărî prea multe lucruri pentru el și „averea” lui) fără să își dea acordul un „curator”. Care curator poate fi orice persoană majoră din lumea asta. Deci ca să îi trec în proprietate fiului meu un procent dintr-un teren am nevoie de o persoană terța care poate fi străină de situația noastră care să semneze în locul lui, deși eu sunt unicul tutore al lui.
@Florin, atunci când e posibil ca drepturile tale de soț supraviețuitor să fie în concurență/conflic cu drepturile de moștenitor ale copilului, este numit un curator pentru a proteja acele drepturi specifice ale copilului, deși tu ești singurul tutore.
înțeleg că tu ești un părinte adevărat pt copilul tău, dar au fost, sunt și vor fi numeroase abuzuri ale unui părinte moștenitor, care este tutore al unui moștenitor minor.
și legea încearcă să împiedice astfel de situații.
da, încearcă să împiedice presupunând situația nasoală și încercând s-o evite, dar doar pt că este mai simplu așa.
Așa, și ce m-ar putea împiedica să dau ceva unui homeless care să vină curator și să semneze pentru ce zic eu? Să nu mai punem la socoteală faptul că voiam să îi dau, nu să-i iau.
Curatorul nu e numit de tine. E numit de DGASPC sau instanța de tutelă.
Nu cunosc exact cazul tău și nu cunosc exact motivarea necesității unui curator pt minor.
Poate se aplică pt orice tranzacții privind bunurile provenite din moștenire, poate a exagerat cine a cerut numirea curatorului. Eu explicam logica generală din spatele unei astfel de cerințe.
Condoleanțe pt pierderea soției.
Incredibil cât de mulți își dau cu părerea despre cum se împarte averea, deși habar nu au despre ce vorbesc. Doar primii doi au zis cum e de fapt, restul au aberat tâmpenii.
Și vorbesc în cunoștință de cauză întrucât am trecut recent printr-o succesiune cu averea decedatului împărțită între părintele rămas în viață și cei doi copii ai lor.
Primii doi spun chestii diferite :))
@Zarax
„1/4 daca vine in concurs cu descendentii defunctului” cum zice primul și „Sotul supravietuitor mosteneste un sfert din averea sotului decedat, iar copiii trei sferturi”. înseamnă EXACT același lucru. Dacă tu înțelegi altceva, este strict problema ta. Repet, am trecut prin asta, ba chiar de 2 ori: o dată la mine, o dată la soție.
Tu ai doar impresii și crezi că știi chestii doar ca să pari inteligent. Dar legea îți va da 2 după ceafă și te vei trezi la realitate. Rămâi în continuare așa. Până la urmă, oamenii normali realizează că sunt normali doar când apar persoane vag inteligente. Așa cum e asta: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23453446-caz-incredibil-timisoara-consiliera-teatrului-german-cauta-molire-pentru-discuta-despre-drepturile-autor-ale-unei-piese.htm
In Romania abunda de legi tampite facute de tampiti.Problema rezolvata !
Ce trebuie rezolvat e intabularea proprietatilor si cadastrul digital. Cunosc cazuri de succesiuni nefinalizate nici dupa cinci ani, pentru ca nu se potrivesc actele cu ce exista fizic.
ca sa nu se mai certe nimeni pe nimic nemuncit, batranii ar trebui sa vanda tot si sa se plimbe. unde vor ei cu ce vor ei de banii munciti toata viata.
Asta cu copiii au drept la ceva, e cel mai mare cacat. Sau oricine are drept la ceva muncit de unu care acum e hoit.
sa fie posibil sa dai apartamentul, casa unei agentii de turism care sa te plimbe prin toata lumea, pe unde vrei, daca deja ai 70 de ani. Si unde mori sa sape o groapa sau sa iti dea drumul pe rau.
Dragilor,
Ori nu stiti, ori nu explicati cum trebuie
M si T au 4 copii (A, B, C si D)
T moare si se imparte averea lor (sa zicem casa lui M si T in valoare de 200lei):
M are 50% din casa (100lei)
restul de 50% (mostenirea lui T = 100lei) se imparte astfel:
50% – M (+50lei)
12.5% – A (12,5 lei)
12.5% – B (12,5 lei)
12.5% – C (12,5 lei)
12.5% – D (12,5 lei)
Daca A vrea sa renunte la partea lui in favoarea lui B, nu se poate.
Ori renunta de tot si atunci partea de 50% a copiilor se imparte la 3 (cate 16.66 lei in loc de 12.5lei), ori ia partea sa si i-o da apoi lui B.
Daca renunta A si B, ce ramane se imparte de copii la 2 (cate 25 lei pt C si D).
In casele batranesti nu investeste nimeni ca nu merita. Cu exceptiile care inseamna teren bun si zona buna. Dar la Cucuiatii din deal… nu.
Solutia? – Peste vreo 50 de ani zona se curata si se transforma in investitie imobilara sau teren agricol.
Daca M si T au copii (asa cum ai scris in exemplu de mai sus), M va primi 25% din cota lui T, adica 25 lei.
Iar restul de 75% din cota lui T se va imparti egal intre cei 4 copii:
A: 18,75% – 18,75 lei
B: 18,75% – 18,75 lei
C: 18,75% – 18,75 lei
D: 18,75% – 18,75 lei
Chiar nu puteti dormi bine daca nu contraziceti o idee. Evident ca se va gasi o metoda ilegala de a profita cumva si de situatia aia, nimic nu este perfect… luati-o mai moale…
…pai se omoara frati intre ei pentru 10cm de pamant, ce crezi ca s-ar intampla cand ar afla fratele x ca tatucu o lasat tot fratelui y? … In tara asta e nevoe de 20-30 de ani de educatie, minim 2-3 generatii de tineri educati intr-un stil cat de cat de bun simt si consecvent si dupa putem avea pretentia sa avem lucruri de bun simt.
Vezi ca poti? Ai uneori idei bune
Nimeni nu spune ca dupa 65 de ani majoritatea notarilor cer o hartie de la medicina legala cum ca batrana(batranul) supravietuitor (daca n-a avut copii) este in toate mintile ? Dar mai ales ca certificatul asta , pe care ti-l da medicul psihiatru este valabil maxim 48 de ore si atunci trebuie sa mai scoti altul , alta data, daca nu ai sincronizat data de finalizare a testamentului cu data exacta cand binevoieste medicul psihiatru sa iti primeasca batrana (batranul) ? Eu patesc asta cu vara buna a lui taica-meu (ce nu a avut copii), m-am inteles cu matusa-mea sa am grija de ea la batranete dar trebuie sa-i convina datele de finalizare a actelor si notarului ,dar si medicului psihiatru….
pe la începutul anilor 2000, posibil și înainte au fost extrem de numeroase cazuri (da, știu, nu există construcția asta în gramatica limbii române, doar încerc să dovedesc ceva) de bătrâni țepuiți și lăsați efectiv pe drumuri prin diverse contracte.
”facem contract la notar, îmi lași casa și eu te îngrijesc”, dar contractele erau făcute la un notar ”prieten”, bătrânul nu mai citea clauzele pt că avea încredere în nepot/rudă/cine-era-ăla și ajungea pe drumuri.
de asemenea, era posibil ca partea cocontractantă să fie de bună credință, să-l îngrijească pe bătrân (hrană, medicamente, eventuale intervenții chirurgicale, etc,) bla-bla, ani de zile și după moartea acestuia să apară niște persoane care aveau un drept legal de moștenire, și care să conteste actul respectiv susținând că bătrânul nu era în toate mințile, nu știa ce semnează și să câștige.
chiar nu vrei să știi câte situații au fost (de ambele feluri) de a trebuit să fie dată o lege care să prevadă un certificat medico-legal și uneori și prezența unui angajat DGASPC care să-l asiste și sfătuiescă pe bătrân la încheierea unor acte privind imobilele.
Rectific, sa le convina amandurora…
Chiar ieri am văzut un clip făcut de străini, unde se spunea că trendul mondial e de mutare a populației în orașe. În câțiva ani, 60% din populația planetei va fi „la oraș”, iar trendul general e de mutare în orașe mari.
So, dacă nu dă vreo nucleară, în câteva sute de ani nu vor mai exista „țărani”, teoretic.
Clipul spunea ca migrația la orașe este ajutată și de super-mecanizare. Practic, pe câmpuri nu prea mai e nevoie de oameni la muncă, în era combinelor cu GPS, care recoltează 20-30-40 de rânduri de porumb la o singură trecere.
la cate un articol am impresia ca ne scrii din brasov pe rin ce dume detasate dai.
Testament, romania, am ras.
Zoso, te-ai gandit ce instrument de santaj din partea parintilor vs copii ar deveni acel testament?
Sa va fereasca sfantul de inventivitatea si rautatea mintii unui om inainte de apusul vietii sale! AMIN
asta se întâmplă și acum.
well, nu prea merge cum zici, ”Bunurile nu se împart la soț și copii, se împart la soț și soție. Dacă doar unul dintre soți mai e viu, el decide. După ce moare și el, copiii se pot bate pe bunuri.” pt că:
1. masa succesorală a unui defunct se poate compune atât din bunuri proprii cât și din o cotă parte din bunurile comune acumulate împreună cu soțul supraviețuitor. nu prea merge să dai dracu’ câteva mii de ani de legi, obiceiuri, etc în materia succesiuni (în toate sistemele de drept) doar că ți se pare ție mai ușor ca totul să meargă la soțul supraviețuitor.
2. copiii moștenitor pot să fie nu doar copii din casătoria cu soțul supraviețuitor. pot fi copii din altă casătorie (alte casătorii) sau din afara casătoriei. toți copiii, indiferent din ce fel de relații provin au legal drepturi egale în ceea ce privește masa succesorală rămasă în urma defunctului.
dacă, de exemplu, defunctul și soțul supraviețuitor nu au copii, dar defunctul are copii din altă casătorie sau din afara ei, dacă totul rămâne soțului supraviețuitor acesta poate face praf averea ca să nu le mai rămână nimic copiiilor saaaaau, o poate lăsa propriilor lui moștenitor (care nu sunt comuni cu ai defunctului), pt că devine averea lui și poate face ce vor mușchii lui cu ea.
oamenii se bat pe moșteniri (indiferent că sunt testamentare sau legale) încă de când s-a inventat proprietatea privată și ideea de a lăsa ceva succesorilor. nu inventăm noi acum apa caldă și mersul pe jos.
se pot găsi alte soluții în cazuri d-astea. nu trebuie să reglementezi succesiunea, ci să-i obligi pe succesori sau pe eventualii succesori (ăia care sunt în litigiu) să aibă grijă de bunurile moștenite și să nu le lase în paragină, să afecteze vecinii.
eh, pe net suntem toti plini de idei gata de pus in practica …
succesiunea prevede toate cazurile mai complicate de mostenire, nu doar cea mai simpla specificata de tine.
decedatul poate sa fie mostenitorul altor bunuri la randul lui de la parinti la care nu a fost facuta succesiunea, iar alea se impart diferit.
stiu, e complicat si iti ia timp, dar succesiunea e baza!
Nu se împart diferit. Regula de bază e aceeași: soțul supraviețuitor -1/4, toți copiii defunctului la un loc 3/4 (împărțit în cote egale).
Dacă la rândul lui defunctul e moștenitorul altor oameni după care nu s-a făcut succesiunea, se fac succesiv toate succesiunile până se stabilește exact ce revine defunctului.
Ceea ce face să pară că se împarte diferit este faptul că bunurile provenite din moșteniri ale defunctului sunt bunuri proprii și se aplică direct regula 1/4- 3/4.
În cazul bunurilor acumulate în timpul căsătoriei trebuie stabilită mai întâi care este averea defunctului (de obicei 50% din bunuri) și apoi se aplică regula de mai sus. Faptul că pt bunurile din căsătorie se mai face o împărțeală, care nu are legătură cu moștenirea, face să pară că e ceva diferit.
Acceptarea mostenirii se poate face si-n mod tacit.
Da. prin faptul că moștenitorul se comportă ca un „bun proprietar” (termen utilizat de Cod): plătește impozit, îngrijește proprietatea, cultivă terenul, scoate/taie bălăriile, stârpește șobolanii. Exact acele activități pe care nu le fac mulți moștenitori și care au generat nemulțumirea lui Vali de a scris acest articol.
Termenul de „bun proprietar” se mai foloseste si-n cazul uzucapiunii sau prescriptiei achizitive.