Deși pe la jumătatea clasamentului, românii își doresc să trăiască mai mult.
Și nu mă prind de ce. Inclusiv în țările civilizate, a treia parte a vieții e aia mai grea. Te dor toate, vederea se duce, inteligența la fel, mobilitatea, simțurile, salariul. În România, bătrânii trăiesc prost, pentru că pensiile sunt mici, pentru că nu s-au îngrijit deloc de sănătatea lor, pentru că sunt încrâncenați și și-au îndepărtat familia, dar totuși își doresc să ajungă la 90 de ani, pentru că…nimic.
A doua chestie pe care nu o înțeleg e asta cu făcutul lucrurilor. Unor anume lucruri. O să călătoresc. O să citesc. O să am grijă de mine. O să…NU. Dacă n-ai citit sau n-ai călătorit când erai tânăr, acum nu mai are rost. Deloc. Cărțile sunt bune, afli chestii din ele, le poți aplica în viața personală și profesională. Călătoritul la fel, te duci prin Europa de Vest, prin Asia sau Africa (glumesc, ce plm să înveți din Africa sau Asia)(ia să vedem cât de triggered sunt unii) și vezi cum ar trebui să fie lucrurile, te întorci cu idei noi pentru tine și pentru țară. Când ai 70 de ani, degeaba mai faci asta. Nu mai e cazul. Nu mai ai viață personală (multă), nu mai ai nimic de învățat, nu mai ai nimic de aflat. Nu îți mai folosește la nimic să citești “Republica” sau “Procesul” la 70 de ani, cum nu îți mai folosește să te apuci să ai grijă de tine la 60. That ship sailed.
Vorbeam cu cineva acum câteva luni despre cum era să agăți în tinerețe (acum 20 de ani, gen) și tipul avea boală pe una, pe care și azi ar bifa-o, dacă ar prinde-o. Ori, asta e o greșeală. Lucrurile se fac la vremea lor. N-a stat atunci? Aia e. No regrets! Nu te ajută cu nimic să te gândești peste 3 sau 6 luni că bla bla bla. Așa și cu viața după o vârstă. Mai greu să repari sau să recuperezi ce trebuia să faci la 40 sau la 50.
Cum adica n-ai ce invata din Asia?
Despre care Asie vorbim?
Asia Express.
Asta este vreun tren ceva…ca Orient Express?
Asia Carrera
Din Asia înveţi că, cu o calitate a vieţii personale impresionant de proasta, societatea totusi înaintează, face telefoane, inventează rachete de ajuns pe lună. Şi că în realitate nu contează că cel care iţi găteşte mâncarea, la colţul strazii, doarme sub cart să nu i-l fure şi copilul său nu are asigurare de sănătate.
Din trupa vocal-instrumentala Asia. As invata de la toate 4 , deodata.
si cam ce ar trebui facut la batranete?
Sa mori.
Sa ai grija de nepoti, pe unii ii dosre efectiv in cur..aduc „ceva bun” si gata..considera ca si-au facut datoria..
Sunt intradevae si care se implica dar per-total e adevarata expresia:
„Bunicii strica copiii”
Sa simti cum bratele reci ale mortii te iau de sale.
Ideal e să mori tânăr cât mai târziu posibil…
@SkizZ, de ce ai pretenția ca alții să-ți crească ție plozii? Eu nu pot să înțeleg mentalitatea asta de „mi se cuvine ca alții să facă lucruri pentru mine”…
tot ce ai făcut restul vieții. nu e realist că fix atunci te vei apuca sa faci ce nu ai făcut toată viața, gen să citești, sa călătorești, sa nu fi bădăran…
@ Skizz: bunicii aia buni chiar nu strica copiii. Ii ajuta sa fie cu adevarat copii, sa se bucure de lucruri mici si frumoase ale vietii. Bunicii aia buni isi invata nepotii lucruri pe care le-au prins din intelepciunea varstei. Nepotii fara bunici sunt copiii care rateaza un aspect frumos si esential al vietii.
Cum ce sa faci la batranete? Sex.
Unii speră să mai prindă pensia…
Buna dimineata,
… nu ca ar avea vreo obligatie in acest sens…..doar ca un exemplu….
Asa este, am cazuri in familie. Daca ,,cartesc” ceva sunt pus la zid imediat. Sa nu uitam ca acesti batrani sunt umflati de medicamente si tratamente care costa , uneori (cum ar fi cancerul) zeci de mi de euro. Exemplu : Fundeni. Tomografii, scintigrafii, raze etc., multe suportate integral de stat, timp de 5-1o ani…..costa o ,,groaza”. Atunci cand statul cheltuieste cu cineva de zece ori mai mult decat a castigat omul ala …castiguri BRUTE…in toata viata lui profesionala , ce poti spune ?! Nici macar cu neoptii nu sta
Sau ,,altcineva” apropiat, care dupa ce si-a indepartat copii prin comportament si a declarat public ca nu are nevoie de ajutor si se ,,descurca’, acum suna sa ii aduca o pizza….
Nu stiu cum voi fi eu la 60-70, poate imi pastrez o doza de luciditate…poate…
Tu nu esti prea lucid nici acum. Sper ca ai maxim 16 ani.
Si cind este vorba de oameni tineri/copii bolnavi de cancer sau alte boli incurabile si debilizante tot asa gindesti? Mai bine spune ca sustii eutanasierea si gata.
Ați dat minusuri de-am pulea!
De politicăly corect!
Omu’ a zis că nu vede rostul unor tratamente f scumpe pt că rezultatul să dea cu minus.
Câți dintre voi și-ar vinde casa de 50.000€ ca să îl vindece pe bunicu de 70 de ani?
Lasă puiule, ce dacă ți-e foame și n-ai haine, stăm 5 într-o 30m pătrați, cel puțin bunicu e (probabil, că suntem în România) bine, acum.
Toți lei de tastatură, oameni de bine și bogați pe aici! Sau doar par….. 😒
@Fisherman
Cam câți contribuie cu xx% și beneficiază de x%? Cam despre asta e vorba cu asigurările sociale. Contribui mai mult decât e cazul în medie, că dacă ai o problemă, măcar să te bucuri că ai contribuit mult mai mult decât e cazul. Inclusiv pentru ăia 5 ani de viață în plus, mizerabili cum or fi ei, dar doar pe ăia îi ai din acel prezent.
Și să fim serioși, astăzi, dacă ai o problemă medicală care nu este în grupa cancerelor, în România, cam ești pe cont propriu. Nu ai cum să aștepți un RMN posibil decontat 7 luni când ai o urgență medicală, asta dacă ai fericirea să locuiești în București.
Când contribui cu xx% și te aștepți de la statul roman sa te trateze de xx% ai o pb cu înțelegerea realității.
Mă explic: dacă ai un salariu mare (> 1000€), și nu îți faci asigurare privată medicală sau de viață… atunci meriți să aștepți 7 luni un RMN.
nu cred ca e bine sa generalizezi „Lucrurile se fac la vremea lor.”.
– cand e bine sa faci un copil ? intre 20-30, 30-40, dupa 40 ti-a trecut vremea ?? petrica roman a facut la 63 si l-a durut in plm de „lucrurile se fac la vremea lor” :))
– ai 35 de ani si esti un drogat/betiv. in niciun caz nu e prea tarziu sa te lasi si sa incerci sa ti faci o viata
– mai pot exista multe exemple
nu e la toti ca in familia lucescu unde razvan lucescu e bunic la 40si ceva de ani si mircea lucescu e strabunic la 73.
e corect insa spui ca ce e pierdut e pierdut si treci mai departe,depaseste faza.
pur si simplu nu cred ca exista undeva o carte denumita „cand se fac lucrurile si care e vremea lor” in care sa se spuna pana la 30 de ani trebuie sa ai asta,asta,asta,asta. daca nu le ai atunci esti un ratat in viata.
in multe domenii/subiecte e valabila afirmatia „niciodata nu e prea tarziu”
Intre timp s-au dat legi nu mai este voie sa se ia atat de devreme.
Doar ca un copil are nevoie de parinti cel putin pana la varsta de 30 ani. 0-10 ani pentru cei 7 ani de acasa si primii pasi in educatie, 11-20 pentru dezvoltare si primii pasi de adolescent, 21-30 pentru primii pasi in viata de adult/sfaturi de munca etc. Unde cacat face asta un parinte la 80-90 ani (daca mai traieste)? Un barbat poate fi parinte atata vreme cat functioneaza innotatorii, asta insa nu il face direct un tata. Tatal e ala care si asigura o educatie acelui copil.
Apropo de articole despre Anglia:
Constrângerile astea de doi bani ca ale lui Artur fac diferența intre o tara super ultra conservatoare, precum romania, unde fiecare om are sfaturi de dat cand si cumsa faci copi, cand esti un om de valoare, cand merita sa fi salvat cand ai o boala nasoala…
HUOoooo… Progresivilor. Viata merita traita si la 10, la 20, 30, si 90 de ani. Depinde ce faci din ea.
Sa dau un exemplu doarte stupid, arogant (asa cu a fost al lui Artur si al unui nebun mai sus):
Valoreaza viața mea mai mult decat, hmmsa zicem a lui Artur, pentru ca eu am adus societății in care traiesc o valoare adagata imensa, castig cu o foaeteare siguranță de cateva ori mI mult decat Artur?
IPLM… Urasc oameni aroganti.
PS. Vali, de ce sa nu citesti Republica la 70, 80 sau 90 de ani? Inveti cat traiesti.
AlexF, aroganta nu are nimic de-a face cu bilogia, si nici comentariul meu cu ura ta. Faptul ca in primul rand mi-ai scris gresit numele spune ca tu de fapt n-ai prea iesit din Romania, cu atat mai putin Anglia, deci stii fix 0 despre asa-zisele tari progresiste la care faci referire. Am spus eu de valoarea cuiva ca om? Sau poate ai abandonat tu pe undeva vreun copil de te-ai atacat asa?
Cand aveam 17-18 ani eram convins ca e indecent sa traiesti mai mult de 27 de ani, varsta care mi se parea ingrozitor de inaintata. Pur si simplu nu imi imaginam de ce ai dori sa traiesti mai mult, doar ca sa repeti zi de zi aceleasi gesturi, mai rau ca in Ziua cartitei.
nasol. la 17-18 ani se presupune ca te duce capul
Te duce capul la tot felul de aberatii. Nasol e cand nici 40 nu te destepti.
E o chestie cu vârsta de 27 de ani! E ceva acolo… https://en.wikipedia.org/wiki/27_Club
@Haivas
Ai dreptate, chiar asta e motivul pentru care alesesem varsta respectiva ca reper.
Va veni si vremea eutanasiei la cerere, in Olanda, Belgia si Canada se practica si au cereri. Cum populatia imbatraneste se va simti mai acut nevoia asta si se va creea cadrul legal si material.
https://en.wikipedia.org/wiki/Voluntary_euthanasia
O sa tropaie putin biserica dar incet incet le scade si lor cota de fani. Dumnezeu te iubeste dar vrea sa te chinuie. Pai nu?
Oricum ar fi e destul de greu sa te hotarasti sa mori indiferent de starea de sanatate, nici macar aia care sunt siguri ca vor ajunge in rai nu vor sa moara.
In practica nu se eutanasiaza oamenii sanatosi pe aici. Belgienii (cel putin) au legalizat si eutanasia la copii pentru cazuri triste, unde nu exista nicio speranta si nicio calitate a vietii dar de acolo si pana la a ne imagina o societate care isi omoara populatia de placere e cale lunga. Eutanasia e un gest nobil pentru cineva care nu traieste decat sa sufere.
Era un articol (pe care firește că nu l-am salvat) în care analizau eutanasia practicată în Elveția. Documentau cazuri de oameni care se chinuiau și 9 ore cu otrava-n vene, singuri într-o cameră.
Dignitas sau cum sa te chinui sa mori cu demnitate. Di horor!
Se pare ca o mare parte din comentatori sunt inca foarte tineri si au impresia ca o cariera inseamna sa iti traiesti viata. Cum sa spui despre carti ca sunt doar ca sa ”le poți aplica în viața personală și profesională”? Sau calatoritul doar pentru ca sa ”te întorci cu idei noi pentru tine și pentru țară”. Esti o fiinta umana cu un creier care are nevoie sa lucreze permanent, cine isi permite sa hotarasca faptul ca dupa o anumita virsta trebuie sa devii o leguma? Abia cu virsta iti dai seama ca de fapt lupta pentru cariera nu inseamna sa iti traiesti viata si ca, desi ai bani si proprietati, nu esti fericit.
O carte este importanta pentru povestea pe care ti-o spune, o calatorie pentru lucrurile pe care le vezi si oamenii pe care ii cunosti si obiceiurile lor, te bucuri de o priveliste frumoasa, de parfumul florilor, de caldura soarelui, de intilnirile cu prietenii, de un cintec de pasare. Abia cind scapi de teroarea carierei si a lui ”trebuie sa …”redescoperi aceste lucruri si chiar nu consideri ca groapa este tot ce te mai asteapta.
Nu spun ca nu exista si multi batrini pentru care tot ce am scris eu mai sus nu inseamna nimic (pentru ca Antena 3 si RTV le tine loc si de carte, si de calatorii si de nepoti), dar nu generalizati. Unii chiar au ce face cu anii aceia in plus, chiar daca sunt bolnavi si nu mai au sprinteneala de odinioara. Sper ca nu aveti de gind ca dupa 50 de ani sa va ingropati in depresie si ginduri de inutilitate, ar fi pacat. Fiti mai optimisti cu ceea ce va asteapta la batrinete si pregatiti-va sa traiti nu sa va retrageti la cimitir.
tot articolul e scris pe o premiza gresita. daca traiesti mai mult inseamna ca perioada de mijloc este la fel de lunga cu alta pers care traieste mai putin? Toti ne dorim sa traim mai mult dar acest „mult” sa se raspandeasca pe toata perioada de viata, nu doar in ultima parte a vietii cand esti la pat. de aceea unii care ies la pensie la 63/65 inca mai au ceva pofta de viata pe cand altii, merg sa-si sape groapa.
E o chestie interesanta cu nivelul de fericire (autoevaluat), care creste la batranete.
Majoritatea au retard dar se scot cu tinerețea. Cand îmbătrînește, peste retard vine si neputinta , de acolo răutatea, agresivitatea, etc. De câte ori nu vedem probleme in trafic cauzate de pensionari?
saves blog post for 35 years
Daca traiesti 90 de ani, inseamna ca poti fi activ mai mult timp. Poti lucra mai mult. Poti face mai mult ceea ce iti place. Cand ajungi la 70-80 de ani, deja o sa ai peste 50 de ani de munca experienta. Poti da mai departe ceea ce ai invatat. Un profesor de matematica bun poate sa fie bun pana cand moare. Poti spune povesti nepotilor. Sunt foarte multe modalitati prin care te poti face util. Daca si vrei si te si duce capul. Sau poti sta frumos la o casa la tara si te ocupi de gradinarit. Asa pentru sufletul tau. Ca o recompensa.
Tu ai vazut vreodata de-aproape un om de 80 ani? Ala de-abia isi taraste basinile pana la baie si POATE o data pe saptamana pana la piata.
Primo: Mobilitatea la varsta aia este extrem de scazuta. In 99.99% in cazuri oamenii aia nu mai pot fizic sa se deplaseze pana la scoala ca sa predea (exemplul tau). Si in plus, sa zicem ca ar mai putea totusi sa faca asta, a doua zi ar zacea in pat. Pentru ei e un efort enorm.
Secundo: Ai vazut care e limita de rabdare a unui om la 80 de ani? Ala se enerveaza ca nu mai poate sa-si lege sireturile, nu mai gaseste cheile, autobuzul nu vine la timp. Imagineaza-ti ca are de-a face cu 30 de adolescenti pe la 16-18 ani.
Terzo: Acuitatea vizuala si auditiva scade cu 80+% la varsta aia. Cum sa te manifesti productiv in orice domeniu cand esti in proportie de 80+% rupt de realitate.
Concluzia mea este ca pe la 65 se incheie viata productiva. Sigur ca pot exista exceptii care sa poata servi societatii pana spre 70-75, dar pe aia ii numeri pe degetele de la mana.
Asta face parte din articolele clickbait și hatebait a la zoso.
Îți spun eu ce fac pensionarii din DE: își iau o decapotabilă de preferință Merz cu care se plimbă, plimbări cu bicla, tripuri prin toată lumea, jucat tenis etc.
Ce nu fac: crescut nepoți, dat la sapă, așteptat moartea.
Cu cât îmbătrânești probabil îți dai seama cât de rece e viața, dar o pensie de 2k euro poate să facă așteptarea morții un pic mai acceptabilă.
Cred ca este vorba de respect pentru propria persoana (si nu este vorba de egoism). Sa consideri ca ti se cuvine mai mult decit sa slugaresti la copii pentru crescutul nepotilor, sau sa astepti impasibil moartea, sau sa te multumesti cu 100 de lei in plus la pensie dar sa ii lasi pe conducatori sa fure cit vor ei, cind fara aceste furturi ai fi putut avea pensie tripla. Tocmai pentru ca ai muncit atitia ani.
o să ai tu pensie de 2k cum au nemții pensie de 2k.
Da, sunt niste frustrari pe care le are zoso. Dar de asta il iubesc cititorii.
Sa stii ca asta cu datul cu sapa poate fi si o activitate extrem de placuta. Doar pentru pensionarii nemti (banuiesc ca o majoritate, nu toti) nu o fac, nu inseamna ca intr-o gradina mica (!!!) de flori si/sau zarzavaturi nu iti da un mic scop in viata. Pentru unii e scop sa vada Thailanda, pentru altii sa se bucure de florile din gradina si ardeiul crescut in micul petic de solar si pamant. Nu inseamna ca esti muritor de foame daca iti cultivi in gradina, ci uneori poate fi si un mic hobby. In gradinarit exista oameni cu multa pasiune, pentru care a gradinari e un mod frumos de a imbatrani.
Despre crescut de nepoti, iarasi poate fi o activitate frumoasa daca e activitate ocazionala. Adica e frumos sa isi vada nepotii bunicii cateva zile pe luna. E nasol sa fie non-stop cu ei.
Viata e asa cum ti-o mai si faci – e frumoasa daca alegi sa vezi si frumosul dincolo de bani. Da, una e la 500 lei, alta e la 8000 lei. Dar in Romania de azi, la tara, o pensie de 2000 lei x 2 pers te duce la un venit decent daca te limitezi – ba mai apuci sa vezi si o gramada de tari straine pentru ca unele cluburi de pensionari au preturi de-ti sta mintea in loc – stiu pe cineva care a vizitat intr-o saptamana cu 800 lei/pers (masa inclusa) Budapesta, Bratislava, Praga, Viena si iar Budapesta cu autocar. Aveau program zilnic de vizitare iar seara ii duceau la un hotel de 3* cu cina si show. Asa ca se poate. Nu toate preturile din tara asta se raporteaza la Bucuresti.
Zoso dacă vezi commentul ăsta, activează și ptr emailul meu să primesc notificări la comentarii pls.
Sau dacă e o pb la mine, zii ce să fac.
Merci.
check spam folder, că notificările vin.
datul cu sapa e fun și relaxant când de datul ăla cu sapa nu depinde dacă ai sau nu mâncare pe masă.
just my 2 cents.
Pe la jumatatea textului m-am intors sus sa vad daca nu cumva e scris de fluture :-).
Daca lungesti viata, asteptarea mea e ca se va lungi si perioada activa. Cu alte cuvinte inainte sa pleci in California tot vreo 2-3-5 ani in care te chinui vei avea, probabil. Si atunci are sens sa ii impingi pe astia mai spre 100 ani
eu pe la 90 de ani vreau sa ma apuc de scris pe blog despre cum e bine sa mori la 40, sa nu plictisesti lumea din jur cu tampenii
No regerts!
nu toată lumea tre’ să afle care-i sensu’ veți’ sau dacă igzîstî ‘fun sens, stai în casă, în țara în care te-ai născut și mori mai repede, la max 5 ani după 64 de preferat
pai toti spera sa prinda tehnologia din Altered Carbon si sa se reintrupeze intr-un Victor Slab sau intr-o Bianca.
Batranetea poate fi frumoasa daca de pe la 60 de ani incepi sa culegi roadele de la ce ai facut pana atunci (pensie + venituri suplimentare + casnicie fericita + relatie buna cu copiii etc.). Daca pana atunci ai trait in bataia vantului asa o sa fii si la 70 de ani.
Cred că asta cu „vreau să trăiesc cât mai mult” e o chestie biologică. Pur și simplu nu vrem să murim. Eu sunt de acord cu tine, e nasol să fii bătrân. Te dor toate și nici nu mai ești în stare să fii independent. Cu toate astea, probabil tot o să am o frică biologică de moarte când voi fi bătrân.
Călătoritul nu mă atrage nici acum la tinerețe, nu cred că la bătrânețe se vor schimba lucrurile. Cu cititul, nu știu, cred că sunt cărți care merită citite la o vârstă înaintată(ceva filozofie stoică să suporți mai bine bătrânețea), dar dacă n-ai citit o carte în viața ta, într-adevăr, n-o să-ți vină cheful când ești bătrân și orb.
Referitor la „lucrurile care se fac la vremea lor” nu cred că e o rețetă unică pentru fiecare. De aceea mai bine e să faci ce vrei cu viața ta și în același timp să-ți dezvolți o întelepciune care la sfârșitul vieții să te facă să nu regreți chestii. Dar asta-i greu.
la ce mi-ar fi frică de moarte, țac-pac, într-o fracțiune de secundă am terminat bâlciul.
mie mi-e mai frică de boli nasoale, care se lasă cu suferințe crâncene, sau chiar și mai puțin nasoale dar pt care n-am bani de tratamente, de boli/dureri care-ți limitează independența, de accidente d-alea care te lasă semi-legumă (legumă fizic, dar ești conștient de tot bâlciul), care fut viața atât a ta, cât și a familiei care te-ngrijește, că eutanasia încă nu e acceptată.
la naiba, mie personal mi-e frică să nu trăiesc dracului prea mult. și de-o moarte chinuită.
Concluzia hartii:cea mai mare speranța de viața este un Ardeal.
Ete pixu. La 20 de ani trageam de o tipa sa se tufa si n-a vrut. La 36 fac acelasi lucru cu toate ca viata a evoluat si pentru mine si pentru ea ca vorba aia, nu se stie cand pica si sa ne simtim ca la 20 de ani, fara griji si fara bani :))
In Africa am invatat ca nu trebuie sa faci concurs cu bastinasii ca sa vezi cine are cariciu mai mare pt ca aproape toti fac urat atunci cand pierd!
E amuzant să îți dai cu părerea despre ce ar trebui să facă alții la o vârstă la care încă n-ai ajuns. Chiar sunt curios cum o fi când simți că se apropie ceasul, oare chiar credeți că va fi așa ușor să renunțați la viață?
Cat despre „toate la timpul lor”, mai este o vorbă: mai bine mai târziu decât niciodată. Și aș aplica asta mai ales la lucrurile pe care ni le-am dorit cel mai mult dar nu le-am avut.
Și tu la cât ai hotărât să pleci?
eu sunt optimist, pe la 65 sper să dau colțul.
Uite cum faci (in 7 pasi simpli)
Muti frigiderul in afara camerei cu aragazul (IMPORTANT)
Cumperi lumanari de tort.
Cumperi tort.
Cumperi bricheta/cutii de chibrituri. Sa fie bune, nu te zgarci.
Pui tortul la frigider.
In seara de dinainte de ziua ta de nastere de 65 de ani, dai „din greseala” drumul la gaze in bucatarie.
Te trezesti dimineata, pui lumanarile pe tort, le aprinzi si apoi intri in bucatarie.
LA MULTI ANI!
(va scrie pe coroana ta)
nu mai bine devin erou national și vă scap de iliescu?
Nu stiu cati ani ai acum, dar oricat ai avea pana la 65 de ani, vei avea ocazia sa…
Totusi, grabeste-te, ca intre timp s-au bagat altii in fata pe lista de prioritati.
@ Vali: Erou naţional o să devii dacă ne scapi de #fuckPSDragnea!
Cum bre 65? Cu genoflexiunile alea zilnice, o să mai scrii prostii pe blog și la 70!
La 65 de ani de abia o sa ai nepoti (cazul optimist). Esti sigur ca vrei sa petreci doar cativa ani cu ei cand sunt toddleri si nu o sa vrei sa ii vezi macar adolescenti?
Prin campingurile din afara e plin de tătăici şi mămăici de 60+, uneori cu nişte rulote de te lua ameţeala. Nu m-ar deranja să petrec anii finali aşa.
trăiești intr-o țară unde poți face asta lejer. bagi un cort, 2 saci și niște haleu intr-un logan și te duci din camping in camping.
@vali, cred că avem păreri diferite despre cum trebuie să fie un camping
ia de aici și nu mai pierde timpul https://haff.ro/
ne vedem la vară la cheile vârghișului?
Cred că n-am buget de rulotă, mai ales că planific o lună de GR. Ideea e că de stat am unde, cort familial cu suporți gonflabili, în 5 min e ridicat. Dar vorbesc de utilități
Uite aici ceva unde n-am dus lipsă de nimic: https://www.berau.at/berau/4-stern-camping
Trebuie să recunosc că arată frumos Cheile Vârghișului, am notat.
în timpul săptămânii e bestial de liniște acolo.
excursie la Țovârnițel
la Vali, ideea de camping e mai pe stil Jurassic Pork
Jurrasic Coaste.
„Nu îți mai folosește la nimic să citești “Republica” sau “Procesul” la 70 de ani, cum nu îți mai folosește să te apuci să ai grijă de tine la 60.”
Deci daca ai ramas prost si vulnerabili la minciunile care sunt propagate prin mass-media, ar trebui sa ramai in continuare prost si vulnerabil in loc sa iei in mana carti care sa te ajute sa distingi intre adevar si minciuna?
I’m sorry, but NO!
Dupa logica asta daca am ajuns la varsta aceea ar trebui sa abandonam practic tot in afara de frecatul mentei cu nepotii.
Ok, s-a trezit omu tarziu sa faca schimbari in viata lui. Intotdeauna o sa fie mai bine ca persoana s-a trezit in ceasul al-13lea in loc sa se resemneze in defetisme de tipul: „Meh, n-am facut asta pana acum, n-are rost sa ma apuc”.
Ce e de preferat? Un om care spune: „Meh, n-am avut grija de nutritie si sport pana acum, hai sa continui sa pompez mancaruri de McDonalds in mine in timp ce ma uit la A3”.
Sau unul care spune: „Ok, intr-un final m-am trezit. Ce pot face acum sa-mi fie mai bine si sa continui pe drumul asta?”
man, tocmai ai trecut pe lângă 2/3 din viață prost. crezi tu că la 60 te trezești brusc? serios acum…
Da, poti sa te „trezesti”. Poti sa suferi o trauma foarte naspa (gen primul tau infarct) si sa-ti dai seama ca ai irosit timpul. Ai doua posibilitati – il irosesti in continuare si mori in 2 ani, sau iti revii cu capu’, faci ceva in sensul asta si mai traiesti 10-15 ani.
La naiba, stiu pe un om la 60 de ani care s-a mutat in Spania sa-si deschida restaurant (avea unul in Romania de vreo doi ani) pentru ca „mai am 20 de ani de viata activa, nu vreau sa mucegaiesc pe aici”.
Stai, că voi cred că nu-l înțelegeți pe Vali. Ideea nu e că nu mai are rost să schimbi stilul de viață după 60 de ani, dar e f puțin probabil să o mai faci și cred că și mai puțin probabil să mai reușești să sesizezi beneficiile schimbării!
grandpasfuckteens
scenarist sau actor?
In Romania o fi asa.
In alte tari nu. Un coleg tocmai s-a pensionat si planul lui pentru urmatorii ani e sa vada toate tarile scandinave. „Apoi mai vedem, economisim si pentru Antarctica”.
Are 69 de ani, sotia 68, pensionata si ea. Pentru oamenii astia, incepe a doua viata.
Independent de asta insa, nu cred ca e drept sa judeci niste oameni doar pentru ca vor sa traiasca. Am dubii ca la 70 de ani o sa cugeti „bai, io-s pregatit sa mor, la ce-o mai ard pe-aici”.
Este usor sa faci afirmatii din astea cand varsta aia (65 de ani ai zis intr-un comentariu de mai sus) este inca departe (estimez ca peste aproximativ 25-30 de ani). Oare cum o sa gandesti pe la 64? Zici gata bro, vine ziua mea, peste o luna fac 65, a venit vremea sa plec?
Fiecare varsta are farmecul ei: poate o sa vrei sa iti vezi nepotii crescand, poate vrei sa te mai bucuri de inca o vara, de inca un Craciun alaturi de cei dragi.
Si eu zic ca lungirea asta de viata nu e tot timpul buna. A crescut speranta de viata pt ca acum avem chestii ce nu le aveam acum 10 ani. Avem tratamente evoluate de cancer. La cancer de obicei tratamentul inainte insemna operatie, o mai lungeai 6 luni si gata. Acum cu citostatice o mai lungesti 3-5 ani in care vomiti, te simti ca dracu, esti praf, stare generala proasta si astepti ziua cand tratamentul nu mai are efect si treci pe paleativ sperand sa nu te doara tare si sa se termine repede. Aia nu e viata.
Poate ca romanii isi doresc sa traiasca mult deoarece acum s-a schimbat faza cu „fac copii ca sa ma ajute la batranete” in „trebuie sa traiesc cat mai mult ca sa-i ajut pe idiotii astia sa supravietuiasca”. https://www.nytimes.com/2019/03/02/style/financial-independence-30s.html
bună rău asta
Nici eu n-as vrea sa traiesc 90+ de ani, nu vreau sa ajung la fragilitatea aia tremuranda in care enervez pe toata lumea la casa la supermarket ca imi ia 5 minute sa deschid portofelul. Dar in acelasi timp mi se pare deplasata insistenta ca orice faci dupa varsta pensionarii e fara rost. Nu toate lucrurile in viata sunt legate de a-ti pune viitorul la cale, nu fiecare carte citita e un pas spre a deveni mai interesanti ca oameni. O carte, un film, o calatorie, un hobby, pot sa fie doar placeri simple, umane.
E usor de zis la 20-40 de ani ca la 65 e vremea sa ne incheiem socotelile.Ma uit la tata de 64 de ani care spune chestii exact ca alea pe care le citim prin articolele alea docte: s-a trezit intr-o buna zi ca are 60+ de ani si nu stie cum a trecut asa repede, s-ar bucura de placeri „tineresti” (o masina noua, o calatorie, un restaurant), simte ca mai are lucruri de facut, dar si ca lista de probleme de sanatate se alungeste si se face mai serioasa.
Viata unui om nu e o colectie de decizii perfecte luate fix la timpul potrivit.
asta vreau și eu să zic. hai să nu ne trezim la 60+ că a trecut viața pe lângă noi.
De acord, dar daca totusi a trecut, de ce sa nu lasam oamenii sa incerce sa se bucure de ce se mai poate inca?
Si mai ales: el nu zice ca nu si-a trait viata. Si-a trait-o din plin. Dar nu simte ca a fost destul, ca nu mai are ce sa vada, auda, experimenteze.
no raegrets!!!
Ca sa intelegi trebuie sa nu fii in Romania. In SUA te duci sa vizitezi vreun park national gen Grand Canyon si nu numai si o sa vezi ca e plin de varstnici. Au timp si bani. Si-au vandut casele scumpe din de pe coasta de est sau de vest si s-au mutat in statele mai ieftine. In plus exista un curent numit FIRE (financial independence retire early) in care oamenii sunt incurajati sa economiseasca, sa investeasca si sa se retraga cand investitiile genereaza un venit suficient pentru asta. Cel mai cunoscut promotor al acestui curent e Mr Money Mustache un bloger care a facut o afacere din a scrie despre asta si a ajuns sa castige peste $300K pe an. In Romania ajungi sa faci asta daca ai o pensie speciala. In plus varstnicii sunt incurajati sa faca miscare un abonament e ieftin ($80 pe viata https://www.nps.gov/planyourvisit/passes.htm#CP_JUMP_5088578 ) si varstnicii au tot felul de reduceri peste tot.
La fiecare reusita de FIRE exista 10 care au mancat sandwichuri si hot-dogs de 1$ la pranz, n-au calatorit niciunde cand erau tineri etc. in speranta ca se vor retrage la 40 de ani si vor face toate astea atunci.
E un articol al unui tip care vrea sa traiasca doar 75 de ani. Nu vrea neaparat sa moara la 75, nu are in plan sa se sinucida, dar are un plan in care dupa 65 nu mai cauta sa-si prelungeasca viata. Gen nu mai face colonoscopii si alte verificari de cancer, daca e sa fie cancer, va refuza medicatia. Cateva aspecte interesante din argumentatia lui.
dupa ww2 speranta de viata a crescut si a aparut conceptul de American Immortal dream, americanii vor sa traiasca mult, cu orice pret.
nu conteaza ca dupa 70 le scade mobilitatea in asemenea hal, incat practic nu mai pot face 400m pe jos nicaieri., vor sa traiasca, sa experimenteze, sa calatoreasca acolo unde nu au avut timp cand erau tineri. Evident ca genul asta de aventuri nu le face bine. fizic.
nu conteaza ca nu mai au capacitatea intelectuala de a mai creea chestii sau de a mai contribui cu ceva relevant, vor sa traisca cu tubul de oxigen dupa ei.
jumatate din americanii peste 80 au mobilitatea afectata pana la a nu se putea deplasa singuri.
o treime din americanii peste 80 au Alzheimer sau o forma de dementa senila, combinata si cu imobilitate.
last, but not least: a crescut speranta de viata, dar nu s-a imbunatatit calitatea vietii dupa 70, ba din contra, a scazut drastic.
Cu alte cuvinte, americanii nu mai mor cand trebuie, atunci cand au terminat ce aveau de facut si au incheiat cu contributia catre societate, ci doar isi prelungesc viata inutil, traind ultimii ani cu durere fizica si frustrare.
Imi amintesc din anii cand am fost prin usa, aveam un vecin Jerry, avea vreo 72-75 de ani, pensionar, singur, toata familia era in Hawaii, el in Arizona. Avea un inceput de Parkinson, mergea greut, dar era totusi ok. Avea 400 dolari pensie, chiria apartamentului costa 500, statea la parter, eu la etaj. Prin urmare, tundea iarba la un hotel din apropiere pentru 400 dolari pe luna plus mancare din ce ramanea de la hotel. Curentul mai costa 80-100 (Arizona, racire non-stop), un telefon 25, tv tot cam 25. Asadar, un calcul simplu arata ca avea un venit fix de 800 dolari si cheltuieli de 500+100+50=650 dolari. Avea 150 de dolari bani de buzunar pe luna, poate 200 daca facea economie la curent si pornea mai rar AC-ul. Il invitam mereu la masa, imi facea placere sa-l am in casa sa discutam chestii, era un om cu bun simt si destul de destupat la minte, dar singur si bolnav. Nu se plangea, era chiar optimist, dar fara planuri de viitor gen „macar sa apuc sa vad nepoti…”. Nu mai avea nici un plan in viata, practic astepta tacit sa moara. L-am luat odata cu mine intr-o excursie de o zi pana in sudul statului intr-un orasel fost minier, am petrecut o zi vizitand orasul si cimitirul vesel din Bisbee. Un prieten mi-a zis ca la vreo 3 ani dupa ce am plecat eu, nu a mai putut sa faca deloc efort si a fost nevoit sa mearga la copii in Hawaii, unde a mai trait vreo 2 ani si s-a dus. Jerry era exemplul tipic de american ce a trait singur, fara sa-si mai doreasca probabil, ultimii 10 ani din viata, a ajuns la 80.
Ok, cu „vreau sa traiesc mai mult” e o aberatie. Scopul meu nu e „sa traiesc pana la 90 de ani”, ci „sa fiu sanatos pana la 90 de ani”. Plm, ce sens are sa traiesti 20 de ani bolnav.
Cat despre restul… eu inteleg ca pentru tine viata se termina la 50 de ani? Fara citit, fara calatorit… te asezi pe un sezlog si astepti sa te ia?
ai nevoie de o schemă. nu am zis ca la 60 sau 65 gata, ștreangul de gât. am zis că e aiurea să te apuci atunci să trăiești viața, că până atunci nu ai călătorit, nu ai citit, nu ai făcut decât să muncești.
ca sa citez din terry pratchet:
the important thing is not how long your life is, but how long it seems
pe de alta parte
„It’s not that I don’t want to die…It’s just that life is a habit that’s hard to break…”
Bah eu nu mai inteleg. Acum trebuie sa ne traim viata, sa calatorim cat mai mult, in alte articole se face misto de aia care fac asta si nu au nimic la 35 de ani, ni se zice ca e bine sa economisim, sa ne cumparam o casa etc. Deci, cum e mai bine?
conteaza? oricum, fiecare face cum si cat il duce capul.
cand am terminat liceul, bunica-meu avea 70 de ani. O viata lunga zic eu si acum. Saptamana trecuta l-am ingropat si in iulie am intalnirea de 20 de ani. Daca stau sa ma gandesc la ce am facut eu in astia 20 de ani, pot sa zic ca sunt o viata de om, ca pana la terminarea liceului in primii 5 nu am stiut de mine, apoi m-am prins ca pot trece strada, apoi…apoi..apoi..
Strabunicul meu a murit la 105 ani. Cu o zi înainte şi-a prăşit via, a dat de mâncare la animale, a mâncat fasole cu ceapă şi s-a culcat liniştit. A doua zi nu s-a mai trezit. Nu l-a crezut nimeni că murise, să vă zic de ce. Cu nouă ani în urmă, tot aşa, într-o dimineaţă, n-a mai deschis ochii. A tras buna de el, el nimic. A chemat vecinii, doctorul, popa să-i citească, l-a urcat în sicriu pe masă în salon. Era august. A treia zi urma să-l îngroape, să nu miroasă, pe vremea aia nu se umpleau morţii cu formol, mai ales dacă mureau de aşa zisa moarte bună. Adică de bătrâneţe. Si când a venit ziua îngropăciunii, l-au urcat cu sicriu cu tot în căruţă, cu tot satul după el, după obicei. Buna a rămas acasă să facă bucatele pentru pomană. L-au dus cale de două sate, pe vremea aia nu erau biserici la fiecare colţ de stradă, ci doar în comune sau în satele mai răsărite. L-au băgat în biserică, a început slujba, noi, copiii, în jurul lui. Iese popa din altar cu cădelniţa de tămâie şi îi dă cu ea pe la nas. Odată îl văd pe bunul cum strănută, se ridică în capul oaselor şi întreabă unde naiba e. In secunda următoare s-a golit biserica de puhoaie de oameni călcându-se în picioare. Am rămas doar noi, copiii, care nu ne temeam de el, era tot cel pe care îl ştiam noi. Chestia mai naşpa a fost că nimeni nu s-a gândit să-i zică şi bunei ce s-a întâmplat. Ea aştepta acasă să vină lumea la pomană. Şi lumea nu mai venea. Şi odată în amurgul zilei, cum stătea în prag cu broboada neagră la gură. îşi vede omul venind printre ultimele raze ale soarelui, cu noi strănepoţii de mână şi ţopăind în jurul lui. Era să moară femeia. Nu mai zic că două săptămâni a dormit în grajd, nu l-a lăsat buna în casă decât după ce s-a convins că nu e moroi.
Ideea era că până la 105 ani a fost perfect capabil să-şi îngrijească gospodăria, să citească fără ochelari, chiar să bage aţă în ac şi n-a luat o aspirină în viaţa lui. Dacă ar fi făcut parte din generaţia nepoţilor, probabil că azi lua medicamente de scădere a colesterolului, că-i cam plăcea slana cu ceapă. :))))
Am lăsat și eu aseară un comentariu aici și a dispărut. A deranjat cu ceva?