Apropo de ghiozdanul greu și de părinți care îl cară ei, să nu cumva să obosească ăla micu’ cu ghiozdanul (și o să evit pe cât posibil discuția cu „copilul tău e subnutrit, la vârsta aia ar trebui să aibă niște kile în plus”), mă gândeam la o fază: eu l-am pus de mic pe al meu să facă una alta. Să care o sticlă, să care o sacoșă de la mașină până în casă, să deschidă singur o sticlă de apă (o face cu cheia cu cioc papagal dacă nu poate cu mâna).
Toate astea pentru că ne-am gândit că nu e ok să îi facă părinții menajul. Nu e ok să nu știe să își ducă farfuria la chiuvetă singur. Sau să își ia ceva din frigider sau din dulap. Sau să își tragă singur un scaun la dulapul la care nu ajunge. Sau să nu moară de foame și de sete dacă e lăsat singur acasă, pentru că părinții au bilete la operă sau la teatru.
Doar eu fac asta? Doar eu îmi chinui copilul cu faze de genul „strânge-ți hainele când te dezbraci și pune-le frumos” sau „ia-ți singur ce tricou vrei”? Doar eu îl învăț să își pună singur centura în mașină și să fie cât mai independent de mic? Cum naiba să îți care părinții ghiozdanul la 10-12 ani?!?!
Daca ii dadeai si bataie te puteai considera parinte traditional!
Mănânci căcat. Traditional inseamnă ca mă-ta-i curvă.
@Am citit mult, well, stim ca faci parte dintr-o familie traditionala, nu e nevoie sa te lauzi.
*mă-ta-i curvă
sorry, am scris gresit matei
Asta-i noul alupigus, minus xenofilie.
Centura din masina tine de siguranta, nu-i chiar ok sa lasi copilul sa se ocupe de asta. Poate nu-i atent si nu impinge clema pana la capat, si apoi te trezesti ca se desface centura in mers.
SAAAAU.. ai putea sa-l responsabilizezi si sa il lasi sa puna centura apoi sa verifici daca e ok pusa si sa ii explici la ce sa fie atent…
@Eu: Cand aveam vreo 15-16 ani, pe la liceu asa, m-a chemat un coleg sa-i aprind aragazul (racordat la retea de oras, macar sa fi zic ca aveau butelie si mnah)… Acelasi tip la 20 inca nu schimbase un bec in viata lui…
Ideea e ca nu mi se pare bine cum faci (sau cel putin nu vei fi multumita de rezultat la sfarsit)… Insa nici nu am copii asa ca poate ma bag aiurea in seama..
Al meu la 3 ani își cerea centura singur. Rutina mama învățăturii cum se zice prin strămoși.
De pus încă nu a deprins dar se scos știe, dar nu o face niciodată in mers pentru ca știe ca nu e sigur.
WTF am ajuns ca o mama de pe Facebook!
La ce vad in jur, doar tu….
Eram la bazin si in paralel cursuri de copii de inot, pe culoare diferite. Ma uit si vad lene frate… copii ce abia dau din crengi, fara chef si sictiriti, radeau, vorbeau. Antrenorul nervos, urla, se agita. Parea ca ii pregateste pt concurs, ceva local. Apoi asist la o discutie intre antrenor si un parinte in vestiar: de ce a scos un copil din apa si l-a pus sa faca genoflexiuni drept pedeapsa ? Ca parintele de aia il plateste ? Pai domne… incerc sa fac o mini performanta, dvs ati vrut sa il ducem la concurs. Parintele: pai eu platesc sa faca miscare, nu sa-l chinui. Concluzia: vrem sa-i cladim puternici dar fara pedepse si fara pic de chin.
Ok, pot să înțeleg că-l duce să facă mișcare, nu să-l chinuie, dar de ce a cerut să participe la concurs?!
Mișcarea nechinuită și concurs sunt antagonice.
Asta se intampla pentru ca suntem needucati sportiv, ca popor. Daca parintele nu face sport decat atunci cand se strica liftul, nu are de unde sa inteleaga corelatia sport-suferinta fizica-performanta. Va cere pur si simplu sa aiba copilul performante doar uitandu-se la altii cum inoata.
@ciocanul: nu ai 100% dreptate, e diferenta mare intre sportul de performanta (care e majoritar chin fizic) si sportul de intretinere. eu daca as avea copii, nu i-as da la performanta decat daca ar fi extraordinar de talentati nativ in domeniul ala, dar totusi as vrea sa faca niste miscare fara sa fie chinuiti prea mult.
@Perkele, omu’ voia și copil nechinuit și performanță…..
Era clasa avansata si se pregateau toti pt concurs. Sunt si clase de incepatori sau bambilici separat, toti care erau acolo erau pt concurs. In orice sport unde sunt copii mai trebuie si mici pedepse cand sunt distrati sau neatenti, nu ai ce face ca antrenor ca iti trebuie disciplina. De obicei constau in flotari, alergat in jurul terenului sau excludere din joc si stat pe margine.
Parintele are probabil impresia ca sportul se face relaxat, cu berea in nas si semintele in mana dreapta. Asa cum zice bunica-sa lu’ fie-mea ca o chinuim cu tenisu’, ca uite si Simona cum si-a busit piciorul (sau ce accidentare a avut fata). Explica-i ca aia joaca la un alt nivel si ca fie-mea vrea sa faca sport.
Spunea antrenorul ei ca a avut un pusti de vreo 12 ani, deja cu performante bune, iar ma-sa l-a scos de la tenis ca face prea mult efort.
Atat timp cat nu o injura (ca-l ignora apoi) si nu o loveste (ca vine barbatu’ si da mai tare in antrenor), n-are decat sa o alerge ca pe hotii de cai. Ca de aia e sport si nu spart seminte.
Eu n-am copii, dar am avut parte de parinti care n-au facut asa cum faci tu, ba chiar aveam o gramada de chestii pe care „cum sa le faca copilul?”
Tot ce a rezultat din asta e ca am avut o tot felul de lucruri, de altfel banale, pe care a cam trebuit sa le invat de la 0 ca adult.
Asa ca da, sincer mi se pare foarte corect cum procedezi.
Cand eram mici, era un fel de mandrie sa ne ajutam parintii la treaba.
Din ziua aia, cam jumatate din hainele mele le calcam eu. 
Batrana mea ce a facut? M-a trimis cu ea asa, la serbare. Doua ore zgariat de plastic topit = STIU ca nu se calca sinteticul cu fierul prea incins. 
Intr-o zi m-am apucat sa-mi calc singur camasa de scoala. Eram in gimnaziu, aveam sub 14 ani. Batrana mea a venit si s-a speriat la inceput, ca umblam cu fierul incins. Mi-a spus sa plec de langa masa de calcat, ca termina ea treaba. Apoi s-a uitat ce le isprava facusem… nu era rau!
Apoi la pantalonii de scoala, care trebuiau sa fie la dunga. Iar daca nu stii sa-i calci, ies cu doua-trei dungi, nu cu una. Idem, prima data m-a lasat sa vada ce fac, apoi mi-a dat mana libera.
La 13 ani „faceam treaba de oameni mari”, eram fericit.
Si tot asa… Taiat lemne cu toporul (sic!)? La 12 ani, faceam asta, la bunica. Adus apa de la fantana, desfacat porumbul, curatat fasolea…
Nu mi-au aratat cum se leaga la vie, nu stiu sa curat copacii… iar daca ma intrebati, imi pare rau ca nu mi-au aratat, mi-ar fi placut sa stiu.
Copilul trebuie lasat sa incerce treburi, eventual trebuie pus la treburi marunte.
Pe langa faptul ca mai iese din plictiseala, mai invata cate ceva.
Cum sa fii „apatic”, „abatut”, cand in fiecare zi ai putea invata ceva nou!?
––-
Hainele sintetice nu se calca cu fierul foarte incins. Am invatat asta topind camasa de pionier.
Hai sa-ti traiasca ma-ta!
Unde pula mea traiai tu de aveai asa mandrie sa-ti ajuti parintii?…
Mandria mea cea mai mare e cand a venit odata Batranu beat manga, si l-am “facut” de 150 de lei de prin buzunare si de un carton de BT. Cre’ca si acum, mort si ingropat, tot mai crede ca l-au jepcuit in taxi…
man, nu toți aveam părinții alcoolici sau politicieni.
@ Cristi: Hahaha, și eu am pățit-o cu cămașa de pionier, ui așa se întindeau firele alea topite pe masă, zici că erau mozzarella pe pizza.
Eu mi-am topit cravata de pionier. Știam că nu se calcă cu fierul fierbinte, dar fix când pusesem fierul la încălzit m-a sunat bunica și cât am stat la telefon cu ea s-a încălzit scula prea tare și mi-am dat o gaură în cravată fix de forma fierului. A stat mama după aia să râcâie cravata de pe talpa aparatului, săraca!
7 ani jumate. Prin casă, așa și așa, mai o farfurie la chiuvetă, își mai ia singur una-alta, nu cine știe ce. Nu-i loază, dar nu-l prea punem noi să facă treabă.
În schimb îl încurajez să facă mișcare (nu neapărat în cadru organizat). Ca părinte pot să mă laud că acu o lună a făcut 95% fără ajutor Durău-Duruitoarea (vineri) și Durău-Toaca (sâmbătă). Nu știu câți copii de vârsta lui ar rezista sau ar face-o fără figuri. Eu doar mă bucur că-i place să hălăduiască.
Kidnapper: [on phone] we have your son.
Wife: actually I’m holding my son.
Kidnapper: [getting frustrated] then who the heck just asked for chocolate milk with a straw and made us cut the crust off his PB&J?
Wife: oh god.
Kidnapper: what?
Wife: you have my husband.
Kidnapper: He’s going to give you the password and we want you to transfer us all your Bitcoin!
Wife: Okay, we have $958.77 in Bitcoin
Kidnapper: That will do, send all of it over.
Wife: Alright I’m sending you $763.58 in Bitcoin
Kidnapper: Ok, we received the $32.50 in Bitcoin
Nu il pune nimeni la treaba, dar …
https://imgur.com/a/5LgW4iT
Ți-ai cenzurat față dar ai lăsat-o pe a copilului. Felicitări! Father of the year!
Felicitari ca ai reusit sa iti fixezi in memorie mana de pixeli neclara care era fata lui (ca cealalta era in focus), si dupa mai bine de 6 luni oricum nu mai arata ca atunci la ~2 ani.
La 5-6 ani, oricum înainte de școală, mă duceam singură la pâine, la 5-6 blocuri depărtare, stăteam la coadă și aduceam pâinea acasă. (Plus diverse alte chestii). (În vara asta a stat mama la mine vreo 2 luni, mi-a povestit că au început și mai devreme, gen 3-4 ani și magazinul era în altă parte; cică implicat și traversat, aveam instrucțiuni să-i strig pe ai mei de cealaltă parte a străzii-balconul deschis dădea spre stradă- ei verificau dacă vin mașini-de la etajul 3, fără pomi în zonă se vedea bine- și-mi spuneau când să traversez; până când am învățat să verific singură). Și n-am pățit nimic, și nici nu mi-as scuti copilul de genul de „munci” pe care le menționezi că mi-a s-a părut c-as fi fost chinuită în copilărie și să scutesc copilul.
Bine, astea se întâmplau acum mai mult de 30 de ani.
Da, trimiți copilul de 5 ani să treacă străzi pe unde pot accelera rapid toți idioții care abia și-au luat carnetul, că ce se poate întâmpla?
Andrei, acum 30 de ani, era ratie la benzina. Copiii jucau fotbal pe strada. Nu era trafic auto.
@Andrei, întreabă-ți părinții sau bunicii cam câte mașini erau pe străzi și cu ce vitează circulau acum mai mult de 30 de ani, mai precis pe la jumătatea anilor ’80. Într-un minuscul orășel de provincie (în cazul ăsta nu e pleonasm).
Și am zis 5-6 blocuri, nu 5-6 străzi; traversam o singură stradă.
Nu știu cum au procedat ai tăi cu tine, dar ai mei, înainte să-mi ceară să fac un lucru m-au învățat să-l fac și s-au asigurat că-l fac suficient de bine încât să nu mă pun în pericol, și nici pe alții.
Noi jucam tenis cu piciorul pe bulevard
Pai nu mai mergeți atâta cu mașina
Un coleg de munca ce locuia cu părintii s-a dus in concediu in Franta si a locuit la o ruda. Mi-a spus rușinat ca si-a sunat părintii sa ii întrebe câte minute se lasă la fiert un ou, asta se intampla înainte de explozia Youtube si a internetului in Roaming.
Chiar azi am văzut in mall un tata ce ținea pe umeri rucsacul baiatului dar si geanta lui cu laptop, apoi copilul ii întinde si geaca sa o tina în mână …
A man is washing his car with his son…
And then the son said, “Dad, why don’t you just use the sponge?
Eu n-am copii deocamdata, dar parintii mei au fost ca tine. And then some. M-au dus ei la scoala fix o saptamana, prima saptamana. Ever. Imi puneam singura gustarea, imi pregateam si duceam singura ghiozdanul, eram responsabila sa imi pregatesc hainele, cartile, temele, sa pastrez ordinea la mine. Nu stiu daca e o chestie innascuta sau cultivata de ai mei, dar imi amintesc ca prin vis ca eram la gradinita si insistam ca vreau sa merg singura, asa ca imi dadeau voie sa merg in paralel cu ei, pe trotuarul celalalt.
E mai bine asa si pentru copii si pentru parinti. Copiii devin adulti independenti, iar parintii nu se epuizeaza si streseaza degeaba pentru aberatii.
Nu, nu doar tu faci asa… Dar e munca nene nu joaca
Full time, neplatita.
Făceam treabă in casa: aranjam tacâmuri la masa la 5-6 ani, curatam usturoi, dădeam cu aspiratorul, etc.
Asa imi faceau si mie ai mei, plus ceva pentru care ii uram cu desavarsire la varsta aia (eram in generala ~ 10-12 ani), sa cumpar si sa car 600m dus intors sticle cu apa minerala (10-12 sticle de 1.5L borsec/harghita sau ce rahat era prin anii 90). Ba nene imi taiau mainile sacosele alea dar nici nu ma scuteau de efort. Oh well it was worth it
Arnold, tu esti, b0ss?
15-18 kg la 10 ani 600m, nici adult fiind nu este chiar la indemana oricui.
Mai taie din ele, da-le dracu’!
Sacose d’alea de panza?
Stai ma ca n-a zis ca le cara pe toate intr-un singur drum
De ce le cărai dus-întors? Le plimbai pentru antrenament?
@Titi calmeaza-ti tzatzele ca faceam si cate 2 drumuri ocazional. 300m pana acolo cu sticle goale si inca 300m intors cu ele pline. Cand ma incapatanam sa fac un singur drum cu cate 5 in fiecare mana ma opream de cate 3-4 ori pe drum pentru ca imi taiau degetele toartele de la sacosele alea. Erau cam ~7kg per mana, ce ti se pare asa incredibil la 10-12ani?
@Ioana da
Mi se pare absolut normal ce zici tu pe acolo…de ce sa nu-l pui sa faca chestii?
In primu rand al meu kinder mai mare e super mandru cand face chestii cu mine(ca spalam masina, sau curat, sau plantam chestii prin gradina).Intradevar se plictiseste repede dar asta nu e o problema…
De cele mai multe ori parinții greșesc nelasându-i pe copii să facă și ei anumite activități spunând că au timp să le facă când vor fi mari. Și așa rămân cu două mâini stângi la maturitate și nu vor putea să se descurce în viață.
Fosta mea prietena nu stia sa porneasca masina de spalat.
La 25-26 de ani nu stia sa porneasca o masina de spalat, sa-si spele EI lucrurile…
Trist, nu?
Fosta.
avea tate mari?
ai un typo la Masina de spalat vase
@Marius – Fosta mea prietena nu stia sa prajeasca un ou, il arunca de la 1 metru in tigaie de frica. Pur si simplu horror.
ii era frica de tigaie sau de oua?!
Pfff, la 6-7 ani dadeam de mincare si apa animalelor si pasarilor prin curte, mai tirziu mers la incarcat sfecla si porumb, apoi la sapat pe cimp, inhamat calul si taiat/carat coceni, iarba pentru oi si capre, chirpici si dale de beton ptr construit o bucatarie, gard, alte acareturi pe linga casa, vesnica munca patriotica de toamna din scoala timp de 2-2,5 luni, apoi liceul militar cu calcat si cusut nasturi si tivurile rupte (stiam deja de acasa), plantoane, responsabilitatea AKM-ului de la 16 ani jumate, iarna taiam porcii de Ignat de la 15 ani (taiat la git, pirlit, bucatit, etc) si orice animal de la rîmă pina la vacă. Si in tot acest timp si ceva carte. Serviciul militar facut la mină pentru ”dezvoltarea multilaterala a patriei”. Apoi munca la Canal, ca abia dupa ’90 sa scap de limitarile impuse de ”tovarasi”.
Desi n-au mai fost aceleasi vremuri, pe copil l-am luat si pe el la cimp sa vada cum e munca in soare si cum te fura altii din pix, cum se rabda uneori de sete cind apa e fiarta in sticla. Nu mi-am permis sa-i iau ”ultimele gadgeturi” si chiar daca mi-as fi ermis, nu aruncam cu banii obtinuti din greu. A inteles si a invatat si pretuieste banul. Acum e pe drum drept, in viata, mecanic. De mic îi placea să repare la căruță.
Pe mine mă distrează privirile pline de reproş ale părinţilor când ajungem la grădiniţă şi îi spun copilului să se schimbe singur şi eu stau cu mâinile în buzunar. Priceless!
Lasă ghiozdanul, e greu, 5-6 ore de stat pe scaun 12 ani de școală și așa ne f…m toți spatele la 30+…
Poate cineva sa explice ținutul de mână? Pe trotuar, când plodul e practic cat mama???
Asta cu ținutul de mînă vine de la protecția excesivă a mamei.Este clar ce bărbat va fi acel băiat.
Toate diminutivele utilizate cu diminutivare: păpică, puiuț, mînuță, degețel, etc.
vrei sa spui asa ajungem toti cu probleme de spate la 30j de ani, k de futut se fute atunci la varsta aia frageda desi daca esti hranit corespunzator si faci si un pic de sport pe langa, statul pe scaun si ghiozdanul nu ar trebui sa fie chiar atat de daunatoare
@Sly – cumnata mea doarme cu fiul ei in pat, el e 14 ani si cu un cap mai mare decat ea, iar sotul in alta camera. Nu sunt divortati, dimpotriva, chiar se inteleg. Mama’s boy.
every damn thread…
Paul: ce chestie interesanta ca sa ai in acelasi corp barbat si copil.Deci, mama si sotie in acelasi timp pentru aceeasi persoana.
@Nix, așa am zis și eu, până am ajuns la rmn. Hernia de disc nu te lovește dintr-o dată, adevărul e că stăm în fund pe scaun (școala+teme și apoi muncă) 8h pe zi începând de la vârsta de 7 ani (hai 10-12). Și asta cu sport corespunzător e funny, ce ore de sport în școală sau în afara ei îți dezvolta mușchii spatelui?
Lăsăm ghiozdanul, pe mine mă îngrijorează mai mult ținutul de mână… Și citind comentariile, mai bine nu întrebam.
Still, poate aveți soții… Nu mai țineți bre copiii de mana daca ar trebui deja sa traverseze strada singuri..
Nu ești singur.
Fi-miu, la 5 ani, tunde gazonul (primește bani de buzunar pentru asta), își ia singur de mâncare dacă nu ii dau eu, face dus singur și își duce hainele la cos (unde le separa pe culori). Dimineața se îmbracă singur de grădinița.
Vrea sa-și încerce limitele și-l lăsăm. Pana acum a mers bine.
O fi o chestie de brasoveni…
Ai mei mor pe pardoseala.
ai pardoseală? sau așa îi zici tu la gresie?
Multor părinți le e teamă că le fură din copilărie dacă-i implică în activități de genul respectiv.
Din păcate, e o atitudine greșită să-ți „protejezi” așa copilul. Până să devină adult și să se confrunte cu diverse dificultăți specifice celor dependenți de părinți, întâi devin adolescenți.
În acel moment, părinții au șansa de-a repara câte ceva deși lucrează c-un puștan aflat în mijlocul unei furtuni hormonale, ceea ce sigur nu e ușor.
Ca fapt divers, ideea de adolescență așa cum o credem noi firească este specifică societăților „moderne”. Dincolo de modificările firești ce țin de biologic, adolescenții trec prin tot felul de probleme în acel moment tocmai pentru că n-au fost implicați în viața părinților când erau copii.
Ajung într-un punct în care unii tratează ca adulți, alții-i tratează ca pe niște copii în continuare. Plus situația aceea super – perversă în care deși ei sfidează orice autoritate, de fapt tânjesc să aibă repere consistente, inclusiv manifestări de autoritate parentală.
În societățile actuale cu trăire „primitivă”, copiii chiar cresc cu părinții, asistă la tot felul de activități pe care aceștia le fac și sunt implicați în respectivele activități pe măsura posibilităților lor.
De asta adolescența nu este atât de lungă și difuză la capete ca-n cazul societăților moderne. Cel mult, apare vreun ritual de trecere care marchează momentul în care copilul devine adult și cam asta este.
Pentru cei interesați parenting, e interesant de citit Dezvoltarea Umană (Papalia și restul). E un cărțoi mereu updatat pentru a fi-n acord cu rezultatele a diverse studii de gen.
PS: nu mai înfofoliți copiii!
Referitor la exercițiu fizic : nu știe sa meargă , să se plimbe, doar aleargă.
văd că e întrecere, așa că: la 8 ani am asistat prima dată singur o vacă la fătat (asta presupune, de cele mai multe ori – și atunci a presupus, implicare activă a unui om).
la aceeași vârstă a fiică-mii, o duc și o aduc de la școală (pentru că are de traversat e85) și-i duc eu ghiozdanul (din comoditatea amândorura), dar grădinărește, strânge totul după ea, de la vase la haine (a durat mult și cu scandal s-o învățăm, dar acum i-a intrat în reflex), își face un sandwitch sau își fierbe un ou și aleargă cam 2 km pe zi și înoată serios săptămânal.
ai ținut de porc?
Ai taiat gaini? Ai smuls capul la porumbel?
Toți țăranii…
Asa a inceput si Pol Pot
@zoso ai injunghiat porcul? sau vitelul?
yep, pe la 15 sau 14 prima oară.
găini tăiam constant. vițel n-am avut.
@vali, culmea (sau nu) n-am putut participa la chestiile cu ucis animale niciodată (nu, nu-s vegetarian). la tăiatul porcului eram mătrășit de acasă pentru că se spunea că mila mea îi prelungește chinul. n-am tăiat în viața mea o pasăre. (cel mai mare animal ucis e șoarecele, de regulă din întâmplare, cu coasa în iarbă)
Dacă-i trimit după bere se pune ?
Serios vorbind, muncile fizice sunt inevitabile la casă – dă mâncare animalelor, scoate tomberonul la stradă în fiecare miercuri, crapă și stivuiește lemne, chestii din astea de băeț.
Mai aruncă copiii cu pietre unii în alții acum? Era popular pe vremea mea. Mai sunt pietre? Sau sunt sub mașini?
Eu l-am și tăiat pe unu cu lama când eram mic. Nu ceva grav, chiar daca la gat.
Acum m-ar fi dat pe ProTV sau aici pe blog
Mai sunt lame acum?
Cand aveam 12 ani, mergeam la pacanele cu ghiozdanul in spate ( #thuglife )
Cântărit ghiozdan clasa I, materiale pt două materii, 2300 g
Vali merge la opera.
Copilul ramane singur acasa, obisnuit cu munca fizica.
Vali uita deschisa usa la beci …
când ajunge acasă, copilul a construit singur 2 etaje in beci. PROFIT!!!!
Am avut la un moment dat o colega de birou care avea bona pentru copilul de 8 ani, ca sa ii puna masa si sa il schimbe. Il suna de 2-3 ori dupa ce iesea de la scoala (conversatia era cu voce tare, sa auzim toti) sa il intrebe daca a mancat, cat dulce a mancat azi, daca a terminat temele.
Eu n-am copii. Dar sa-ti zic cum a fost la mine (am 27 ani).
In verile petrecute la bunici maturam zilnic terasele, pregateam si duceam mancarea la pasari, mergeam la legat la vie, mai praseam un rand de porumb/mai legam o rosie, mai udam gradina cu tata, scoteam apa din fantana.
Acasa – ajutam la curatenie (pe la 3 ani sarcina mea era sa pieptan franjurii de la covor :))) ), spalam vase, faceam cumparaturi, schimbam sifoane, udam florile.
M-au dus la scoala in clasa I numai in primele doua zile. Apoi am mers singura. Singura mi-am pregatit ghiozdanul, niciodata nu am acceptat ajutor la teme. Ai mei erau la munca la 7-17, eu aveam scoala 10-14 (in ciclul primar). So – ma spalam, imbracam singura, imi puneam si strangeam masa, plecam si veneam singura.
Ca mine erau si alti colegi.
Din ziua in care am terminat facultatea, m-am mutat si mi-am luat job iar ai mei n-au avut un stres.
Prietenul meu, si el obisnuit de mic cu munca si responsabilitatea.
Pe mama o mai consult cand mai fac o ciorba si cam atat.
Nu ma laud, mie mi se par chestii firesti, dar vad cat m-a ajutat sa nu fiu tinuta sub clopot de sticla.
Ca parinte cu 2 kinderi scolari in casa, avem urmatoarele greutati (puse pe cantar, deci nu la ochi)
Clasa a II-a Clasa a IV-a
Zilnic:
Ghiozdan 680gr 500gr
Apa 250ml 250ml
Sandwich 250gr 250gr
Variabilele:
Ziua plina 4.9kg 5.4kg
(caiete, carti, penar,
produse adiacente,
echipament sport)
Ziua usoara (1/sapt) 3.2kg 3.9kg
Fac(em) sport frecvent, biciclesc, etc.
Dar da, mi-e mila sa ii pun zilnic cu kg astea in spate si ii ajut (mai ales pe cea mica)