„Vreau sa las ceva in urma mea”. „Sa le las copiiilor”. „Sa nu mi se stinga neamul”. „Sa-mi duca mai departe numele”. „Sa fiu tinut minte”.
Toate aceste lucruri exprima, de fapt, frica noastra de moarte. La fel ca faraonii Egiptului. Au lasat piramidele ca sa nu cumva sa-i uitam, sa le uitam maretia. De fapt, nu era nici o maretie, era simpla megalomanie. Ca dealtfel multe din monumentele pe care lumea se buluceste sa le cotropeasca astazi, facând turism. Natiunea si le-a atribuit in timp, ca monumente nationale, dar ele, la baza, sunt opera unor megalomani.
Astazi, nemafiind asa usor sa sacrifici câteva mii de oameni pe luna – doar daca te cheama USA, eventual – oamenii „se multumesc” cu o megalomanie restrânsa. Doar ca, fiind o lume mai democratica, acum sunt câteva miliarde de oameni care isi pot exprima megalomania. Si, cei mai multi, nici macar nu ezita sa si-o exprime. Pentru ca, aidoma faraonilor, si noua ne e frica de moarte.
In realitate, politica ne afecteaza foarte putin megalomania. Hai ca am vrut doar sa vad cine e atent(a). Dar chiar e adevarat, noi, oamenii, suntem megalomani sub orice regim politic. Daca e dictatura, cât ne permite megalomanul din fruntea tarii.
In realitate, nu trebuie sa lasam nimic in urma. Nici macar o casa pentru copii. Daca ne uitam putin in urma, fiecare dintre noi, parintii nostri nu ne-au lasat nimic. Sau, daca ne-au lasat, nu ne-a trebuit. Nici casa de la tara, nici apartamentul de la Bucuresti. In cel mai bun caz, le-am vandut si ne-am cumparat altceva. Sau am plecat din tara. Sau am papat banii pe o nunta si o masina, care, ambele, dupa un timp, s-au dezmembrat.
Cred ca alergarea asta dupa „lasat ceva in urma” contribuie major la depresia pe care o are societatea in general si noi in particular. Daca reusim sa ne eliberam de chestia asta, putem avea o viata frumoasa. Suntem neimportanti in univers si ar trebui sa integram asta. Suntem neimportanti si noi ca persoane, dar si la nivel de natii. Nu e nimic grav daca peste X ani România nu mai exista sau Franta e populata numai de alogeni sau Germania are limba turca ca limba oficiala. Nu are nici un sens ca eu sa ma enervez, astazi, din cauza acestor evenimente posibile si chiar probabile. Nu numai ca nu pot face absolut nimic impotriva lor, dar mai pierd si o gramada de timp combatând (verbal sau fizic) astfel de posibilitati. In timpul asta, viata trece pe lânga noi. Ne mai cumparam o masina, mai trecem peste un divort, mai pierdem alti ani combatând alta problema aparuta intre timp in societate si apoi murim.
Hei, stati asa. Nu zic ca de la nastere pâna la moarte trebuie sa stam cu mâinile incrucisate pe piept si sa nu facem nimic. Doar ca, hai sa nu mai strângem din fund pentru cea mai frumoasa casa de pe strada noastra sau pentru cel mai destept copil din clasa. Pentru cea mai frumoasa vacanta in Grecia – nu ca a lui X-ulescu care a stat doar la 3 stele -, pentru cel mai bun motor pe benzina, pentru cea mai misto aniversare de 30 ani, pentru cel mai frumos inel de la Tiffany’s.
maaamaaaa…ce mui o sa-ti iei la aeticolul asta :)))))
Am amenajat asa de frumos in „Trash”… numai cu stejar
E cazul să facem liste negre cu ăștia din generația muistă (cei pentru care răspunsul la orice e „muie!”) și mai ales cu machomenii cărora le place să abuzeze femei. Pe unde îi prindem să îi trosnim. Un minus în comentarii, un refuz de a le vinde ceva, un refuz de a-i angaja, un refuz de a-i scoate de sub dărâmături sau de a le stinge casa, un refuz de a opri să le dăm benzină, și tot așa. Nu trebuie să știe ei că din cauza gurii lor proaste or să și-o ia pe unde se duc. Îi trosnim delicat, să nu știe că asta a fost intenția. Poate într-un final mizerabilii ăștia cu caractere infecte care țin România în căcat se vor civiliza. Sau poate nu, și atunci nu va plânge nimeni după ei când vor dispărea fizic.
@Ionut.hahhahahaahaaa mam ras
Atât de mult îmi place generația „forever youngșilor” care trăiesc fiecare clipă și „investesc” numai în ei, în plăcerile și momentele lor, și care, deși lucrează pe salarii de mii de lei, tot au nevoie ca tăticul și mămica să sară cu pensia să nu-i taie odorului curentul sau să nu-l zboare proprietarul/banca din casă.
Lăsați, dragilor, trăiți viața la maxim și investiți numai în experiențe, că atunci când o să ajungeți pe la 60 de ani și n-o să vă mai angajeze nici dracu’ iar din contribuțiile voastre la pensii o să se plătească ajutoarele sociale pentru generația următoare, și mai alergică la muncă, o să dormiți frumușel sub pod, înveliți cu ziare și încălziți de amintiri. Ocazie cu care o să vă amintiți ce bine era când babalâcii ăia frustrați și retrograzi care v-au născut și v-au crescut vă lăsau ceva în urmă.
Te contrazic toti cu credit pe 30 de ani pentru un apartament. Crede-ma, le-ar fi prins bine o monstenire lasata de parinti. Si nu, nu trebuie sa tragi ca animalul pentru copiii tai. Trebuie doar sa duci o viata decenta spre bine si automat o sa o duca si ei la fel. Povestile cu „vai, ce ma bucur ca am copilarit sarac, sa pot aprecia valoarea banului etc” dau bine la o bere in oras, iti impresionezi prietenii, dar cand ajungi acasa dupa 10 ore obligatorii sa-ti poti platii rata la banca, parca nu mai e asa frumos. Asta e realitatea, restul sunt povesti pentru consolarea personala. Unii au sau nu au noroc in familie.
Ce chestie, fix despre asta NU era articolul.
nu stiu de ce ma mai mira, cred ca fiecare articol de-al tau are un substrat misterios despre care noi muritorii de rand nu avem acces. Si ti-am mai zis, cand expui o problema, trebuie sa dai si o solutie, altfel nu nu are sens.
Ti-am raspuns si atunci, ti-a zis Atilla acum.
Nu expun nici o problema. E un text. Poti sa alegi sa nu-l citesti si sa nu-l comentezi. Iar daca nu-l intelegi – posibil din vina autorului, nu neg asta – cu atât mai mult poti sa nu-l comentezi.
Nu toate textele scrise trebuie sa vina cu solutii. Ce ceri tu e un tatuc, care sa vina si sa zica cum sa faci ca sa. Eu scriu un text cum vreau eu, nu cum te astepti tu sa fie sau sa se incheie. Poti fi dezamagit din cauza, pot intelege, dar asta nu inseamna ca eu trebuie sa ma conformez, pentru ca mi-ai zis tu „a doua sau a treia oara”.
@venom: nu numai ca TREBUIE sa ne dea o solutie, trebuie ca solutia sa ne si convina.
ca daca zice asa generic sa ne bucuram de viata…ii dam muie
daca vine Vali si zice sa nu mai dam spaga….da-l in plm si p-ala…pai timpul meu e mai valoros ca spaga
deci….o solutie aici, convenabila si repede garcon
@Atilla, ai nevoie de un articol sa stii ca trebuie sa te bucuri de viata? Nu suntem la Otrava aici, cred. Ideea e sa ai si ce invata dintr-un articol, nu o suma de clisee, nu?
Venom, Vali a pus mare, pe prima pagina, pentru toti, sa vedeti cine a scris articolul. Daca ai deschis link-ul din greseala, tot mai scrie autorul sub titlu. Deci nu poti spune ca te-a pacalit cineva sa citesti pe cineva care nu-ti place, care se exprima „ca Otrava”. Nu ai nici o obligatie sa citesti. Nici una. Si cu atât mai putin sa comentezi. Tu alegi ce sa faci. Dar nu ma obliga pe mine sa scriu intr-un anume fel, „ca nu e ok”.
recunosc ca la Otrava n-am intrat niciodata
s-ar putea sa am nevoie ca din cand in cand sa-mi spuna cate unu: coaie, nu oleci cu nimic dupa tine…mai bine te chinui sa le lasi copiilor o lume cum n-ai avut tu…nu stiu, poate
pot doar sa zic ca asteptarea unei solutii universal valabile…gen o procedura asa…nuajuta cu nimic
Bunicul meu a muncit si a mancat paine uscata cu margarina pentru a ne lasa noua ceva. Am fost 6 nepoti.
Fratele meu a baut toti banii (poate ca daca nu se trezea cu bani nu ar fi ajuns in stadiul in care trebuie sa-l ducem la dezalcoolizare); una din surorile mele a „topit” banii fara sa stie unde, in maruntisuri zilnice. Eu mi-am luat o garsoniera, cealalta sora a platit avans la o casa pe pamant. Varul meu, care a primit parte din mostenire, a murit de cancer la 36 de ani (urmasul lui bunicu’ -> in conturile lui s-au gasit ‘jde mii de lire – muncea in UK). Verisoara mea si-a cumparat si ea o garsoniera (initial, apoi a schimbat-o pe 3 camere, cu banii din salarii).
Bunicu’ a muncit pentru ca 6 urmasi „sa aiba”. Din sase, a dat gres cu vreo trei, iar din astia trei, doar unul a fost „accident”, cei doi au fost „investitie nula”.
Trebuia sa nu ne lase nimic? Nu. Multumesc ca ne-a lasat cate ceva.
Trebuia sa manance paine cu margarina, si sa munceasca pana la moarte, pentru a ne lasa ceva? NU. (a muncit pana in ziua mortii!)
Cum a murit? Daca sunt rau, as spune ca de frig. Nu-si facea caldura suficienta in casa, „pentru a economisi”. A murit la 83 de ani, ar fi prins lejer suta, ca la 70-80 de ani sapa gradina.
––
Eu as lasa ceva urmasilor? Da, DACA POT, doar daca pot.
Cred ca acesta este un mod de gandire sanatos. Lasi DACA POTI.
Scriu „ca sa ramana”, lol.
Apropo de bunicul meu care a murit la 83 de ani… nenea Relu, un neam de-al nostru, care si el sapa gradina la 85 de ani, a murit la 96 de ani, parca (sau 98 de ani). Sotia lui nenea Relu, tot pe la 95-96 de ani a murit (dupa ce a murit sotia, la mai putin de un an a murit si sotul).
Bunicu’ meu, daca si-ar fi facut cald in casa si si-ar fi cumparat TOATE medicamentele de care avea nevoie, ar fi prins suta, pariez.
–
Nenea Relu si tanti Ana aveau o casa foarte frumoasa, in Iasiul vechi, in zona de case. Gradina, vita de vie… o casa batraneasca din Romania veche, sa spun asa.
Nu au avut copii. Au lasat totul unei familii care au avut grija de ei in ultimii ani.
NIMENI nu stie de batranii astia, in afara de rudele lor foarte apropiate.
Nenea Relu a fost grad superior (posibil maior, nici eu nu mai stiu) in Al doilea razboi mondial.
NIMIC nu conteaza… iar asta da, te poate duce in depresii, asa e.
Unii se retrag in religie.
@venom:
Eu pun problema altfel și cred că la fel ar trebui să faci și tu: unii (ca tine) nu sunt capabili să înțeleagă orice text. Și-atunci îl văd drept mistic. Le trebuie mură-n gură: o țâță, o glumiță, o caricatură ”Urzica”, o glumă tip Arșinel; că doar la astea se pot raporta. Restul e ”misterios”.
Eu am si credit pe 30 de ani si sunt si de acird cu articolul. Creditul nu l-am facut pentru copii, ci pentru mine. Daca e sa le raman ceva, le va ramane ca au crescut intr-un pic de curte si ceva bani dupa ce ma mut eu la azil
Ei vor face ce vor vrea, super mostenire de împărțit in 3 copiii nu vor avea.
Pot sa-si faca credit daca vor, aici sau in altă parte.
Articolul e un „rant” banal dar comentariul asta a lui venom asupra lui si discutia iscata chiar ii da putere (intr-un mod aproape ipocritic) ideii articolului..
@fluture: Parerea mea e ca pana la urma asa suntem noi ca oameni si facem asta instinctiv de cand descoperim senzatia aia placuta ca avem o masinuta mai frumoasa decat are colegu’ de la gradinita.. Sau imediat dupa ce ne vizitam dupa 2 ani educatoarea si ne spune „ca nu mai are grupa/clasa ca voi”… Si de atunci tot cautam sentimentul ala de bucurie meschina…
Si cand realizam in subconstientul nostru ca Dumnezeu exista doar fiindca l-am creat noi (si fiecare dintre noi realizam asta mai mult sau mai putin), atunci realizam ca nici noi nu murim daca o sa lasam ceva in urma sa ne pomeneasca cineva
Irealistic? Da.. Meschin? Poate.. Egoistic? Clar.. Dar e omenesc si ne face bucurosi, oricat am afirma contrariul
Sau, ma rog, asta-i parerea mea cel putin
@Razvan, ai comentat sa-ti mai tocesti unghiile. Eu am comentat un paragraj, cel in care se arunca o idee legata de lasat mosteniri fizice. Nu am argumentat tot articolul in asamblu, fiindca nu este un eseu. Un eseu ar fi inclus argumente si o concluzie. Articolul este o simpla introducere, de asta imi permit sa-l comentez pe paragrafe. Intelegi? Si nu cred ca am afirmat ca trebuie doar sa le lasi mostenire apartamente copiilor si gata, misiunea ta s-a terminat. Normal, in pnm ca educatia, spiritul civic pe care le-o oferi este mai important. Repet, nu inteleg de ce nu le poti face pe amandoua: si educatie si mosteniri fizice.
„Le trebuie mură-n gură: o țâță, o glumiță, o caricatură ”Urzica”, o glumă tip Arșinel; că doar la astea se pot raporta.” – fix asta ai incercat si tu in comentariul tau, cu basinile intelectuale.
@fluture, tirane, zi-mi de ce stergi comentariile? I-am raspuns prietenasului la fel de ok ca el. Eu nu inteleg de ce scrii articolele daca nu accepti opinii contra? Ai nevoie de validare?
Venom, mai usor cu invectivele. Unele comentarii intra in „pending” din mai multe motive pe care ti le poate explica Vali daca are chef. Eu nu lucrez pe blog sau in back-office ca sa validez comentarii in secunda postarii lor.
Dupa sute de comentarii impotriva, atât ai gasit sa zici? Ca cenzurez, ca nu accept opinii contra? Penibil…
”cenzură! nu suntem lăsați să! eu sunt profund! eu pricep! eu cer soluții ca să mă edific, nu că n-aș putea gândi singur! să se facă! eu cu cine votez? să se dreagă! să fie bine la toată lumea! nu cenzuraț’!”
Calma te cabron…
Fix asa zicea si Chelu: daca as fi putin mai prost as fi fericit!
Zoso, ai plecat și ai uitat geamul deschis, iar au intrat fluturii!
Și ce prolifici sînt!
In realitate, nu trebuie sa lasam nimic in urma. Nici macar o casa pentru copii. Daca ne uitam putin in urma, fiecare dintre noi, parintii nostri nu ne-au lasat nimic. Sau, daca ne-au lasat, nu ne-a trebuit. Nici casa de la tara, nici apartamentul de la Bucuresti. In cel mai bun caz, le-am vandut si ne-am cumparat altceva. Sau am plecat din tara. Sau am papat banii pe o nunta si o masina, care, ambele, dupa un timp, s-au dezmembrat.
–
Asta scrii tu, sa nu zici ca is tampita si nu stiu sa citesc un paragraf.
Or fi inutile pentru tine, dar mie mi-a picat al dracului de bine, ca nu am fost nevoiti sa dam sute de euro ampulea pe chirie, ca pe parinti i-a durut in dos si nu au dorit sa fie megalomani.
Si daca vindem cotetele din Romania peste ceva ani, este posibil sa faca diferenta dintre a lua aproape cu banii jos un hogeac altundeva (sau oricum platind mare parte din pret cu banii jos) si a avea un avans mic si rate pentru 30 de ani de acum. Partea proasta este ca nu stiu daca mai traim 30 de ani.
Si da, sunt in punctul in care las totul in urma (chiar si casa pentru care personal am dat la sapa) si o iau altundeva de la zero. Dar, dupa cum ziceam deja, daca peste ceva ani se brodeste sa ramanem acolo, vand aici totul si macar nu intru in datorii pana face fie-mea 90 de ani.
Dojo, recunosc – sunt unul dintre cei care ti-au umplut frigiderul de minusuri de fiecare data cand ai comentat pe aici in ultimii ani. Dar cand te pun langa fluture, deja se schimba perspectiva si pari un om rezonabil, care merita apreciat
majoritatea bunastarii din vestul Europei provine din avere mostenita, unde dupa cateva generatii multi nu mai plecau chiar de la zero si tot adaugau la ce porneau deja. Nu vorbim despre megalomanie, vorbim pur si simplu despre traiul intr-o tara unde legile functioneaza, nu vine razboiul peste tine si copii tai mostenesc ceva.
Uite un exemplu: Quincy, Florida
A small town in Florida was once the richest town per capita in the United States, all thanks to one shrewd businessman who urged his fellow townspeople to invest in Coca-Cola shares while they were still cheap.
Un alt exemplu il reprezinta cartierele sarace (si negre) din US. Desi in ultimii 60 de ani s-a investit imens in eradicarea rasismului si a segregarii tot aceste populatii sunt mai sarace si predispuse la criminalitate.
Intradevar, identifici corect faptul ca multi traiesc cu un stres inutil. Dar cateodata ma gandesc oare cum ar fi fost daca strabunicilor nu li s-ar fi confiscat pamantul, daca bunicii nu si-ar fi varsat plamanii prin fabrici pline de azbest iar parintii nu ar fi baut / risipit putinul ce s-a intors dupa revolutie.
Nu vorbim despre casa cea mai frumoasa de pe strada, ci strict la casa in care oricine ar putea incepe de la un prag mai sus de zero. (indiferent daca vinzi sau nu).
Pe scurt, cu totii avem probleme esentiale si extrem de importante, dar daca te uiti dinspre Luna, suntem fix pwla.
cam asa:-)
Problema este că 99,99% dintre români nu știu că există o lună.
Acu depunde de fiecare.Pt unii luna e perioda la care tre sa mai puna bani in cont.Si mai are de pedalat inca cateva luni …….in urmatorii 30j de ani.
Pt altii luna e astru ceresc ce-l admira seara de pe balcon scarpinadu-se la coaie si visand la nemurirea sufletului sau analizand sensul vietii.
Si unii si al
tii sunt foarte fericiti si o duc bine…….pe feisbuc.
Asa cu „sa fii tinut minte” e super simplu de verificat: a auzit cineva de-aici de Dorin Cristescu, profesor-doctor, fost profesor universitar la UPB, Doctor Honoris Causa, membru in Consiliul Mondial al Energiei?
A fost in echipa care a proiectat in anii ’50 reteaua nationala de inalta tensiune. Adica, exista curent prin zone fara surse de energie electrica si pentru ca si nenea asta a contribuit la retea (a „desenat” izolatorii de inalta tensiune de pe stalpii de 750kV).
Profesor Doctor Dorin Cristescu. A murit acum cativa ani.
A auzit cineva de el?
Atat.
Q.E.D. cu „sa ma tina minte”… cel mult familia te tine minte, atat. Si nu mai departe de nepoti.
Condoleante pentru pierderea bunicului
Dorin Cristescu a fost unchiul meu.
Nu ca a conta asta… dupa cum spuneam mai sus. NIMIC nu conteaza.
Am invatat dupa o carte de-a lui.
Uite ca e cineva care sa-l tina minte.
Bunicul dinspre mama a strans bani si-a cumparat 30-40 de stalpi de beton, tot prin anii ’60-’70 si-a „adus curent in sat”. Desi a murit in ’96, daca ma duc si zic ca sunt a lu’ X, se mai intorc cateva capete.
Gogu, ai pus punctul pe „i”.
La o scară mică ai descris perfect ce înseamnă „să rămână ceva în urma ta”.
Din păcate pentru mulți dintre noi (în special politicieni), nu se înțelege exact „rețeta” pentru a rămâne in istorie, când e atât de evidentă!
De acord cu ce zici. Ești, totuși, conștient de faptul că, pentru unii, fix asta înseamnă să trăiască, corect? Alergatul după „lăsat ceva în urmă”, numele dus mai departe, statuia ridicată de urmași, poza „de mână cu Obama”, megalomania asta de care zici tu, toate astea reprezintă pentru ei viață. Așa sunt construiți. Fără „lăsat ceva în urmă” ei nu ar avea sens.
Offf.
Pentru concluzia din ultimul paragraf ai zis cam multe pe alaturi.
Si, pentru unii sa stii ca a ramas ceva de la parinti.
Ca e vorba de o casa, o masina sau numai un pic de educatie si invataminte, conteaza cat de putin acolo.
Si unii mai suntem si mandri sa lasam asa ceva mai departe – copiii sau copiilor nostri.
Nu zic sa nu ne traim viata, dar nici sa spui ca nu conteaza – e cam exagerat.
Cheia e echilibrul. Chit ca il cauti o viata intreaga, dar e frumoasa calatoria, destinatia e aceeasi. (✟)
Ai dreptate. Fix asta am zis. Sa nu care cumva sa le lasati „niste” educatie copiilor, megalomanilor.
E greu sa faci ceva in viata daca de cand te angajezi prima oară, sa zic maxim 2500-3000 lei, un caz destul de ok, ai de dat 1400 chirie, 3-400 utilități, si nici nu mai continui…
Raportat la zilele lucrătoare, o pers care plătește 350 E chirie, cand se trezeste dimineata, e dator cam 70 lei pt acea zi. E ok pt tine sa iti plece copilul in fiecare zi cu o datorie de 70 lei?
Dacă ai plecat altfel la drum in viata, poate nu cunosti partea asta.
Asta vis-a-vis de lasat ceva copiilor. Un minim necesar le acorda un start important in viata.
Da, viata e greu daca stii doar sa insiri niste cifre pe un ecran…
eu m-am gandit asa: am o casa, mai am de trait (cu ajutorul lu’domnu’ Liviu) inca un 30 de ani..cam asa. Fii-miu are 7, fii-mea are 5…deci, daca sunt ghinionisti, se vor bucura de casa asta undeva pe la 35-37. Daca pana la 37 n-au facut nimic…oricum or s-o suga si cu si fara casa asta. (sa nu mai vorbesc de incedii, cutremure etc)
Asa ca am zis ca mai bine ii fac sa vada altfel viata decat sa ma pandeasca pe mine pana dau coltu sa ramana cu o casa.
@fluture – tu ai si alte calități venite din neant. Nu datorită educatiei primita de la ai tai. Te-au trimis la scoala in ferentari si te-au hrănit cu pâine.
P.s: esti f agresiv, nu combați, nu argumentezi. Esti doar destept. Rau!
Ivanov, am scris fix un rând la comentariu tau. Nu te-am injurat, nu te-am trimis nicaieri, am scris un rând cu o urma de ironie. Iar tu imi spui ca sunt „f. agresiv”? Iar un spatiu mai incolo ca „nu combati”?? Te hotarasti?
Nu aveam ce sa „combat” sau sa „argumentez”. Eu am scris un text, iar tu ai comentat cu o insiruire de cifre, absolut inutile in context. INUTILE. Daca nu ai inteles despre ce vorbeam eu, trebuia sa-ti dezvolt mai pe intelesul tau in comentariu sau cum? Iar daca nu am facut asta, sunt „f. agresiv”? De unde ai scos-o?
@Ivanov scriu si eu sa ma aflu in treaba. Frate cine te pune sa faci copii cand stii ca pleaca copilu in fiecare zi cu o datorie de 70 de lei? Cine te pune sa-l faci cand stii ca nu iti permiti?
@Marius – nu te pune nimeni să faci copii când știi că nu-ți permiți, doar că ăia care fac copiii așa habar n-au ce-nseamnă să-ți permiți să faci copii, toată viața lor au trăit mai rău decât o fac atunci când aleg să facă copiii ăia, probabil că atunci trăiesc mai bine, dar nu suficient de bine pentru unul ca tine, când trăiești cursa șoarecelui din tată-n fiu și din mamă-n fiică, pierzi din vedere cașcavalul și sărăcia e o boală care se întinde de-a lungul unor generații întregi – remember hell or high water? e o ficțiune, dar e perfect credibilă
@marius , @pizza, eu discutam de ideea ca nu e ok sa nu te agiti pt viitorul copilului tau. Eu am plecat la drum cu datoria de mai sus, deci nu cu șansele celor ă căror părinți au muncit pt ai lor.
Eu, pana la 34 de ani am facut cat de cat ceva pt mine, dar primii 10 ani au fost f grei, si continui sa „adun” pentru a avea si copilul meu un inceput. Nu doar apartamentul meu. Sa nu aștepte sa mor eu peste 40 de ani sa aibe casa ei.
Trag in continuare, pana la 45 probabil, sa aibe la 18 ani, macar minimum necesar de la mine. Un apartament al ei.
Dacă reușesc să îi asigur si un venit suplimentar, sa fie. Dar pt un minim pe care eu nu l-am avut si pt care eu nu am avut parte de distracțiile pe care alții de varsta mea le-au avut, consider că merită să trag.
Ca si concluzie finală 70% educatie, 30% ceva de inceput. Asa consider că ai facut tot ce ai putut pt copilul tau.
Tot vad tipul asta de comentariu peste tot, cum ca n ai cum se te descurci cu 3000 lei salariu, ca ai chirie 1000-1500, etc. La 20 de ani nu tre sa stai singur, stai cu altii, asa e peste tot. E plin olx cu 100 euro camera, uneori cu tot cu utilitati.
Mai tarziu cand ai o prietena stabila, castiga si ea la fel, va mutati impreuna si aveti bani de un trai decent la 25 de ani.
Dar toti la 20 de ani vreti sa stati singuri, sa aveti telefoane de 1000 euro, sa va plimbati, sa va luati haine scumpe, etc…ca asa ati vazut pe insta…
Ai lăsat o „urmă” bună aici….Să sperăm că vei rămâne de-a pururi „indexat” ! Verba volant, scripta manent….
Foarte frumos zis. Cel mult poti lasa in urma o educatie cat mai buna copiilor. In rest apa de ploaie toata ‘averea’ pe care crezi ca o ai.
Educația nu o lași tu copiilor ci, școala.Educația înseamnă și învățarea gestionării banilor.Că sînt sub formă fizică, că este aur, că sînt bijuterii, că o fi o casă, tot bani reprezintă în esență.
Deci, nu e chiar apă de ploaie o casă fiindcă chiar dacă nu locuiesc în ea ci,o închiriază,vor avea o sursă de bani.Bani care pînă la urmă îi vor folosi tot ei.
În primul rînd trebuie să le lași principii de viață, caracter, personalitate.
„My name is Ozymandias, king of kings, look on my works ye mighty and despair”
Asa ne judeca, Fluture, acest Shelley al internetului romanesc, ca pe Ramses… Vezi dracu sa nu iesi cu barca-n Herastrau…
.
Problema e ca noi astia de la fundu’ omenirii nu traim ca Ramses ci ca amaratii aia din Flatland: Tot ce putem spera e ca progeniturile noastre sa plece la drum cu o latura in plus.
.
Cum era aia cu societatea, batranii si cu umbra copacilor in care nu vor sta niciodata? EXACT!
Da si cind copiii vin sa te viziteze la spital si calca ca din greseala pe furtunul cu oxigen pt ca tata a fost un rolling stone, cum o sa fie?
Io zic ca daca ai ajuns la furtunu’ cu oxigen…nu e ca si cum mai poti sa-ti incepi ziua cu o tuica si-o curva oricum. Atata paguba. Problema e cand tu ai dus-o mai bine ca ai tai dar el o duce mai prost ca tine…S-ar putea sa te rogi sa aiba cine sa apese pe furtunu ala…
Cand pisica nu-i acasa, joaca fluturii pe masa
Mentalitatea „trebuie sa lasam ceva copiilor” eu o pun in mare masura pe seama traiului modest (ca sa nu spun saracie) a bunicilor/parintilor nostri. Bunicul meu de exemplu aduna fiecare nimic pe care-l gasea pe strada dupa principiul „nu stii cand o sa-ti trebuiasca”.
Mie jena de parinti/socri cand ne dau diverse/bani in conditiile care nivelul lor de trai este sub al nostru (noi avem masina noua/casa noua/facem vacante in fiecare an iar ei au o rabla/casa mica veche/ „vacante” la copii) dar acceptam cadourile lor.
Eu am alta viziune decat a lor, incerc sa le ofer educatie ok copiilor iar mai departe este problema lor, asta nu inseamna ca nu o sa-i ajut material dar nu o sa fac foamea ca sa-i iau copilului meu ap/masina.
Ești un d…..c! (ca să nu mă șteargă fluturele)
Lasă, faramura, nici copilul tău n-o să facă foamea ca să-ți ia ție scutece când o să ai nevoie, o să fie „problema ta”.
Fara suparare astea sunt truisme si filiozofii ieftine.
Dacă chiar crezi ce ai scris, e trist. Confunzi nişte lucruri elementare ca fiinţă umană, un lucru care face diferenţa dintre ţări de lumea a 3-a şi ţările europene.
Tot ce vezi în vest a fost în mare parte celor megalomani care au vrut să lase ceva în urma lor. Dacă n-ar fi aceşti megalomani, care să se zbată ca următoarea generaţie să înceapă mai uşor dpdv material, ca să se poată concentra pe alte lucruri, n-am avea multe lucruri gen vaccinuri, tehnologie, inovaţie, n-am avea multe.
Am fi nişte zombi care se trezesc dimineaţă, fac absolut minim posibil cât să supravieţuiască, şi seara la somn. O chestie care ştiu că acum se întâmplă în vest, şi e foarte faină în perioade economice de boom.
De exemplu, teoretic e fain că 90% din nemţi nu sunt proprietari, nu? Chirie toată viaţa, flexibilitate maximă. Însă în practică dacă stai şi tragi linie, toată ţara e deţinută de 0.1% de populaţie, iar nici asta nu cred că e bine pe termen lung. Dacă să zicem vine un război, ce interes au cei 99% să apere ţara că ei oricum n-au nimic de pierdut? Mai poţi zice tinerilor să-şi apere patria şi ţara?
E un exemplu extrem faza cu războiul, dar unul real şi care se întâmplă în România: tinerii care pleacă masiv din ţară, un factor decisiv e şi asta. N-au nimic aici. Ori stau în chirie, ori îşi fac credit. De la părinţi n-au nimic că-s săraci.
Evident, nu e factor decisiv, dar faptul că n-ai nimic de pierdut eu zic că ajută la decizia plecării. Dacă pleacă cei care au apartamente şi afaceri, cu cât mai uşor pleacă cei care n-au nimic de pierdut?
” care să se zbată ca următoarea generaţie să înceapă mai uşor dpdv material”
S-au zbătut pentru ei. Să facă bani. Punct.
Mai mult context aici: https://en.m.wikipedia.org/wiki/The_Denial_of_Death
1. L am întâlnit acum vreo 10 ani pe unul, nea Vasile, pe un șantier din Londra. Nea Vasile era pensionat în România și muncea hamal. Am casă mare cu 9 ( da, nouă) dormitoare am două fete, măritate, la casele lor, una în Germania alta în uk..Păi și cine stă nea Vasile în casa aia? Păi nimeni…păi și de ce ai făcut-o??
Păi ca sa fie acolo…
2. Ai grijă cu afirmații de genul „Astazi, nemafiind asa usor sa sacrifici câteva mii de oameni pe luna – doar daca te cheama USA” să nu îți refuze viza
Aam cunoscut un „nea Vasile” la Roma. Iar nea Vasile ăsta de la Roma nu avea copii!
Avea vila mare in țară, facea lumea botezuri in ea, dar el baga șantier la Roma, dormea pe pat pliant cu alți trei in cameră.
Mi-e milă de oamenii astia, pe bune.
Un „memento mori” foarte frumos executat. Sunt in totalitate de acord când vine vorba de bunurile materiale, dar deloc de acord când vine vorba de experiențe: din punctul meu de vedere însăși experiență este cea pentru care ar trebui să îți dorești să ai felia de cașcaval cea mai mare la momentul X.
Eu tot imi frec mintea sa inteleg cum am reusit eu sa ajung sa nu-mi pese de ce mi-au lasat ai mei, ba mai mult am asa o stare ca trebuie sa incerc sa ies pe 0 cu ai mei cu tot ce au facut ei pentru mine pana la 18 ani – dpdv bani. N-am reusit inca sa-i conving ca nu am nevoie de nimic, dar perseverez.
Ce ma roade de fapt e sa reusesc sa-mi cresc si copiii asa pentru ca simt o libertate extraordinara cand stiu ca nu astept nimic si ca in discutiile noastre nu intervin niciodata banii iar intrebarile despre cat costat una sau alta sunt foarte rare.
Ce visez eu nu e sa le las ceva ci sa-i trimit pe Marte
Tara caselor mari si goale, facute pentru “fala”.
O tara de tarani prosti.
Vecinii gard in gard de la bunici au cea mai mare casa din sat (undeva in jud Suceava). Ceva gen 2 etaje, cu o gramada de camera, masiva, acoperis de se vede de la intrarea din sat.
Ei locuiesc intr-un fel de bucatarie de vara (si iarna), acolo mananca, fac focul, acolo traiesc.
Intra in casa mare doar Sambata sa faca curat.
Rade lumea de ei ca si-au facut casa sa se uite la ea din bucataria de vara.
„Râde lumea” asta l-as cam nuanta un pic. Unii râd, dar in interiorul lor sunt invidiosi si abia asteapta sa „vânda si ei un teren” si sa-si faca ceva si mai „frumos”.
wow. Ingheata iadu. Am citit un comentariu alu fluture si m-am gandit „spot on”
Eh asta am crezut ca a fost scris de zoso ai a trebuit sa ma uit. Incepeti sa va completati pana la urma. Asta mi-a placut! Keep up the good work.
Nu inteleg de ce nu e buna mostenirea. Este pur si simplu un non sens pentru mine, orice lucru primit e in plus, nu minus si ma ajuta.
Mi se pare firesc sa incerc sa las ceva dupa mine celor pe care ii iubesc, la care tin. Cat ma sacrific pentru asta e o alta discutie, insa e o chestie egoista sa spui „eu am baut si petrecut, ca viata tot trece asa ca voi trebuie sa va chinuiti prin viata, desi as fi putut sa va fac viata mai usoara doar muncind putin mai mult”.
Nu intelegi pentru simplul fapt ca nu am zis asa ceva. Dar tu continua sa cauti sa nu intelegi.
„Daca ne uitam putin in urma, fiecare dintre noi, parintii nostri nu ne-au lasat nimic. Sau, daca ne-au lasat, nu ne-a trebuit. Nici casa de la tara, nici apartamentul de la Bucuresti. In cel mai bun caz, le-am vandut si ne-am cumparat altceva. Sau am plecat din tara. Sau am papat banii pe o nunta si o masina, care, ambele, dupa un timp, s-au dezmembrat.”
Credeam ca scrie ca nu e bine sa primim, ca si daca primim folosim banii pe care altfel nu ne-am fi permis sa ii cheltuim sau am fi muncit pentru ei.
Opriți-l până nu e prea târziu!
singurul lucru pe care îl regret în viață e că am puit c-un sărăntoc și asta mi-a furat din timpul pe care aș fi vrut să-l petrec cu copilul, până la urmă fie-mea a ieșit cum îmi place mie și înainte să mor îmi doresc să am timp pentru nepoți să le instilez în fibră ce n-am avut timp să fac cu ea – banii sunt foarte importanți, fără ei în cantitate suficientă, n-ai nici liniște mentală, nici echilibru, fără bani, n-ai fundație
Am impresia că nici tu erai o bogată la vremea puiatului.
și dacă nu eram bogată atunci, ar fi bine să nu regret, că oricum nu am ce schimba, uite că regret maică-mea e foarte fericită în schimb, tot timpul îmi zice: ce bine că am avut-o pe X, noroc că ai făcut-o atunci că dacă mai treceau vreo 5 ani nu mai făceai tu copii, indiferent câți bani aveai – și are dreptate (are 2 nepoate, de cealaltă îi place, când vine vorba de fie-mea îi dau lacrimile de fiecare dată și maică-mea e femeia-dragon care nu prea a plâns în viață)
noroc c-ai zis că maică-ta are două nepoate, mă temeam că eu sunt sărăntocul :)))
va dati seama…ala era atat de sarac ca nu o putea duce nici la KFC, acest maxim al bogatiei
Cand cineva zice „nu trebuie” referindu-se la un set de credinte proprii, atunci da, pot sa inteleg. Cand zici la modul general, atunci cine esti tu sa-mi zici cum ar trebui sa-mi traiesc viata?
Sincer, prefer review-urile de bocanci ale lui Vali si chestiile de bricolaj decat chestiile fara substanta scrise de fluture. Serios. Personal, de cand scrie pe blog, parca a scazut valoarea blog-ului si nu inteleg de ce Vali inca permite chestia asta.
Tu incerci sa o dai pe filozofie dar nu prea iti iese. Parerea mea
La noi goana după acumulare e de dată relativ recentă. Pînă acum vreo 150 de ani erau preocupaţi de aşa ceva doar membrii elitei, şi aceia erau mai puţin de 1%. Ţăranul român n-avea grija asta – eventual pleca de la o lingură, şi lăsa, cu ceva noroc, două linguri moştenire. Zic de noroc, fiindcă periodic – cam la 5-10 ani – nişte vecini mai bine dotaţi îşi făceau de lucru prin zonă, pe principiul tabula rasa. Localnicii mai iuţi de picior scăpau cu viaţă, restul – ghinion.
Daca bunicu nu-mi lasa 200 de oi, eu acuma nu aveam 600 de oi ? eu las 1000 de oi ca ele sa devina 2000 peste 2 generatii , daca eu nu las oi , conasu de la oras nu manca branza buna de sibiu.
„brânză bună de sibiu” mâncă doar Ghiţă Ciobanu. Conaşu’ de la oraş doar crede că mănâncă brânză de Sibiu
Am sa profit de lipsa proprietarului ca sa explic, cat inteleg eu, ce e cu reactiile astea la articolele lui Fluture.
Blogul asta, desi cel mai popular, e extrem de superficial si ingust atat in preocupări, dar mai ales in interpretări.
Poate de aia e si extrem de popular. Dar e plin de frustrari (mai ales in comentarii), de viziuni restranse si incrancenate, de verdicte atotstiitoare.
La capitolul relatii, ne mai vorbesc, misoginie si imaturitate.
Articolele omului ăstuia mai spun si alte lucruri si mai ales din alte unghiuri.
PS. Stiu, ce caut eu aici? Mi-am mai luat o pauza de vreo 2-3 ani, probabil ca am sa-mi mai iau.
Aşa este domnu’ Liiceanu. Nişte ţărani.
Intre Liiceanu si BRomania suntem multi.
Aici sunt de acord 100 % cu Fluture. Nu prea imi plac ideile lui da aici a nimerit-o.
Chiar asa, credeti ca peste ani stra-stranepotii isi vor freca creierul ce a facut stra- stra bunicu !?
Prinţul William nu cred că ar fi de acord cu tine.
Prinţul William si Prinţul Gigi.. mda, comparatia este cat se poate de logica…
A si, traditia ii traditie, daca io vand 600 de oi a 100 euro oaia , eu si fecioru meu sadem linistiti la ibiza tot restul vietii….da traditia ii traditie sa las si tu o cacareaza in urma ta…
atat de putin v-a mai ramas de trait?!
Prin 2000, mă uitam la Star Trek în timp ce un vecin a venit în vizită la mine.
Nu era genul pasionat de SF-uri, dar totuși a remarcat: „Ia uite, mă… Ăștia se teleportează, iar noi pe aicimurim de foame!”.
Ce vreau să spun?
Încercați să fiți sănătoși o perioadă cât mai lungă de timp.
Având în vedere cum arată salturile tehnologice astăzi și cum se cațără știința pe umerii științei, nu m-ar mira ca-n 20 – 30 de ani să existe posibilități mari de prelungire a vieții.
Mă gândesc c-ar fi mai ușor să se întâmple asta cu cei ajunși la acel moment într-o stare fizică decentă. Eventual, și cu ceva bani, ca să nu fie exact ca-n SF-uri, unde cei săraci rămân săraci, iar cei bogați rămân cu acces la tot ce doresc.
Cred că cei care avem sub 40 ani avem șanse mari să trăim peste 100. Poate chiar zdravăn peste 100.
Sigur, e posibil ca asta să se-ntâmple în paralel cu dificultăți de plătire a taxelor online sau fără să avem autostrăzi. Totuși, sunt șanse mari să se-ntâmple.
Corect 100%. In 30 de ani aproape toate bolile vor fi floare la ureche, tratament relativ ieftin pentru orice. Doar un exemplu https://www.sciencealert.com/new-melanoma-cancer-vaccine-combo-is-100-effective-in-mice
Da’ cine plm vrea sa traiasca peste 100 de ani? Nu mancat, nu baut, nu futut – ce dracu’ sa faci la 100 de ani ? Sa fi doar masina de votat a PSD?
Eu zic ca în loc de Star Trek să vă uitați la Idiocracy. E mult mai realist.
@Alin
100 de ani nu inseamna neaparat ramolit si cu ficatul in ciroza. Dupa cum s-a zis mai sus, avansul tehologic poate modifica ADN-ul in timp. Gandeste-te cum a crescut speranta de viata in ultimii 100 de ani. Inainte se murea la 45-50 de ani, varsta medie. Acum se moare la 80. Si inaltimea oamenilor. Oamenii erau mult mai scunzi, pe vremuri.
Uita-te la batranii din jurul nostru, cei de acum. N-au cunostinte despre alimentatie, mananca putin si prost, dar au acces la medicamente si inca isi taraie basinile. Mai sunt si batranii care au trait o viata sanatoasa si activa si la 75 de ani zburda prin curte (ex: bunicul meu de la tara). Si ma refer la batranii din Romania, care au prins vremurile pe care le-au prins. N-are rost sa vorbesc de pensionarii din alte tari cu apa calda, cam cum se tin la 80+ ani. Calatoresc in jurul lumii, isi deschid afaceri, merg la scoala, nu stau in pat si isi roaga moartea.
De ce n-ar avea sanse, generatia noastra, de un trai mai lung? Eu am abia 26 de ani, daca in 26 de ani de acum incolo evolueaza tehnologia, medicamentele, am un stil de viata sanatos, s-ar putea sa prind suta fara probleme si sa ma simt atunci, cum se simte un om la 60 de ani, de exemplu.
Iar unul care abia se naste acum, sa se simta la 40 de ani, cum ma simt eu in clipa asta la 26, pentru ca, automat mosteneste ADN-ul.
Prea bun Idiocracy.
@ Jupaneasa
Faci o confuzie destul de comuna, intre varsta medie si varsta pana la care pot trai oamenii.
Si in antichitate si in evul mediu puteai trai bine merci pana la 80-90 de ani, daca erai sanatos si nu sufereai un accident. Atata doar ca erau foarte putini cei care ajungeau acolo. Varsta medie de 40 de ani era datorata moralitatii infantile foarte ridicate, bolilor si accidentelor, nu geneticii. Atunci cand doar 1 din 5 copii nascuti ajunge la maturitate, varsta medie a populatiei e de vreo 20 de ani, chiar daca toti cei care ajung la maturitate ajung la 100 de ani.
– De bäut, bei? Nu dom’ doctor. – De fumat, fumezi? Nu dom’ doctor. – La femei, te duci? Nu dom’ doctor. – Atunci ce plua mea vrei sa traiesti 100 de ani?
Un nebun arunca o piatra și apoi apar 63 comentarii.
64 cu al meu.
Și ce căcat e rău în a iti fie frica de moarte? Mie mi-e frica de ma cac pe mine.
Mie imi e frica sa ma cac pe
mine.
Sincer, mie nu mi-e frică de moarte. Dă-o papuci, mori, gata! Mie mi-e frică de boli/accidente dizabilitante. D-alea de te fac din om legumă sau ceva între. D-aleq de-ți trebuie toți banii pe care nu-i ai, chestii.
Moartea e pistol cu apă!
Fluture sau un fel de memento mori combinat cu carpe diem+absurdul existentei din secolul xx. E o tema prea ampla s-o dezbati pe un blog si parerile difera, subiectul abordat de tine e de fapt mai multe subiecte combinate intr-o mixtura care e superificiala. Fluture, nu incerc sa deprimi lumea scriind despre efemeritatea vietii si altele. Fiecare alege cum sa traiasca, iar sa rezumi cultura (chiar si filozofii, poetii, inventatorii, dupa tine, au fost megalomani, ca si-au dedicat viata sa lase ceva omenirii, specia care se va stinge in cele din urma, deci e egal cu zero eforturile noastre-acum) este de prost gust. Daca dezbateai nationalismul intr-un articol separat te intelegeam, dar in amestecat cu filozofia vietii+politica.
Era o vorba din batrani, educatia se face prin exemplu, pana acum pe fluture nu l-am putut lua decat ca exemplu de ‘asa nu’ intrebarea pentru el e daca intelege absurdul situatiei; sau asta e jurnalul lui si k orice jurnal nu are nevoie de explicatii
Ba trebuie sa ne intereseze ce ramane in urma, dar nu materialist ci dpdv spiritual. Neamul sa raman neam, credinta credinta, obiceiurile, identitate cu valori cu tot.
Se vede ca traiesti intr-o tara socialista :)) ai o viziune romantizata de anarhist economic combinat cu laisez faire.
Aici in capitalismul salbatic nu prea ai cum sa ai sustinatori
In sfârșit un baiat ancorat catdecat in realitate și constient cumva de lungul nasului. Babaet: eu, voi, fluture, Putin, Dragnea sau Keops, suntem fix la fel de nesemnificativi si irelevanți ca muștele de oțet. Cred ca și alea au din viața, un scop mai nobil decât al nostru. dacă am fi sinceri cu noi, adevarata noastră importantă sau valoare, dincolo de bula existențiala proprie, este nula. dincolo de sine, nu facem absolut nimic bun, pozitiv sau constructiv. adevaratul cancer suntem de fapt noi, iar reala noastră e menire este sa futem tot. toți vom muri și vom fi uitati, și chiar am o oarecare satisfacție in privina asta. indiferent cum am trait, ca am inventat transplantul pulii mele sau ca am gazat 10 milioane de evrei, suntem fix o vapaie, de care mai devreme sau mai târziu, nu-i va pasa nimănui. ca suntem cei mai smecheri de pe planeta asta, e doar o iluzie. De fapt suntem cei mai prosti. Nișe imbecili aroganți cu haine, telefoane si parfum. cu tot cu wifi si cu Tesla. Priviți puțin THE BIG FUCKING PICTURE! Sa vina maine ceva sa rada tot, jur dacă as avea vreun regret. Personal, chiar nu am nicio mândrie ca sunt om
am citit toate cele 100+ de comentarii de aici si a trebuit sa ma opresc asupra ta, fiindca esti de departe cel mai prost din zona. sau troll, dar mizez mai mult pe prost.
faptul ca tu esti un luzarache si nu ar observa nimeni daca maine nu te-ai mai trezi, nu inseamna ca toti oamenii sunt la fel si cu siguranta nu inseamna ca omenirea ca un tot e inutila.
musk lucreaza la a transforma specia intr-una multiplanetara. chiar daca nu o sa reuseasca el, poate vor reusi altii cu viziune, ambitie si posibilitati superioare.
in mod evident, intreg articolul este superficial ca sa ma exprim elegant. exista deja oameni care au lasat in urma o mostenire speciei, mult mai substantiala ca piramidele din egipt. si vor exista oameni care se vor remarca si mai mult in viitor si vor fi cunoscuti pe toate planetele locuite.
iar idei ca „toți vom muri și vom fi uitati, și chiar am o oarecare satisfacție in privina asta ” si „Sa vina maine ceva sa rada tot, jur dacă as avea vreun regret” sunt niste mecanisme de auto-aparare menite sa intretina iluzia ca daca tu nu intelegi nimic din felul in care functioneaza lumea inconjuratoare, atunci sigur nimeni nu intelege nimic. pt ca nivelul speciei e dat de cel mai idiot membru al ei, desigur!
Care va sa zica, betivul satului este cel mai intelept membru al comunitatii. El e singurul care a inteles cu adevarat sensul istoriei, nu-i asa?
wow, atunci arunca-te de pe un bloc. Te dai drept superior crezand ca totul e in zadar, dar tu ai ajuns sa folosesti tehnologia si sa te exprimi pe acest grup datorita unor oameni, cu siguranta mai inteligenti, mai giganti decat egoul tau plin de sine, care nu s-au gandit ca prioseste omenirii contributia lor. Slabut, bai, slabut. Te dai radical, dar inca traiesti si muncesti, respiri si probabil te-ai dus la scoala, vrei haine mai bune, o casa mai mare etc.
Iar vii cu pareri despre care nu e nimeni interesat. N-ai descoperit primul nici roata nici gaura din gogoasa, ma bucur totusi ca pui in cuvinte ce simti si ce crezi ca simt altii
„Daruind vei dobandi” . Nicolae Steinhardt. dupa ce a ajuns pe culmile fericirii intr- o lume concentrationara, mai rea decat lumea kafkiana a coloniei penitenciara, Steinhardt are raspunsuri clare la ceea ce trebuie sa lasam in urma noastra.
second trial. transfagarasan. pe aproape fiecare stanca vizibila de langa acest drum interesant unii au lasat ceva in urma. spera ei..pentru eternitate. tag-uri si inscriptii „duioase” de dragoste eterna sau o operatie ilogica „gicu & sanda = love. 2011” . cele scrise cu o creta verde fluo nu se pun.
Comentez atat de rar aici. Dar in articolul asta, Fluture are 1`00% dreptate!
Si o zic fara niciun fel de ironie, 100% dreptate!
Pacat ca foarte putini inteleg lucrurile astea…
Petre, multumesc pentru comentariu.
PS. Ultima oara ai comentat aici acum 10 ani
yesman..
Am spus ca nu comentez des, nu credeam ca au trecut chiar 10 ani, god damn I’m old… dar acum chiar simteam nevoia sa zic asta.
Cand ai dreptate, ai dreptate!
Fluture – da’ nu te potolesti deloc! Vii cu indemnuri de-asta de „toti – rezonabili, acum!” cu baaah- nu lasi nimic in urma, deci hai – aici, acum, statt! si uite cu ce te alegi!
E bine cumva, indiferent de cati comenteaza …cu bolta, ceva-ceva, urma unei indoieli poate se va strecura, poate nu azi-maine, dar curand cativa vor realiza ca educatia copilului nu este egal scoala (scoala ofera instruire, si inca prost croita – da, chiar si cea privata, si o sa lungesc paranteza – nu veniti cu exemple de Ivy League cum l-a pomenit cineva pe printul William mai sus). Educatia este (sau ar trebui sa fie) a parintilor si nu am inteles niciodata cum poate fi …outsourced asa usor tocmai catre scoala de care se vaieta toti.
in fine, oricum educatia a fost subiect secundar, acoperita bine de calcule de rate de 30 de ani, de socoteli aiuristice cu cine, ce si cui a lasat! Nu judec, am fost acolo si probabil ca doar dupa ce pierzi si te ridici scuturandu-te de praf ajungi la alt nivel de intelegere. Dar na – parca te-ai astepta ca oamenii destepti (ca mai toti comentatorii de aici, nu-i asa) sa invete din experientele altora, nu?!
Cumva insa nimeni nu a vorbit de experiente: de mers (cu copilul/copii daca ii ai) cu bicicleta, dupa ..fluturi (sic!), de plantat un pom, de aranjat o gradina (extraordinar proiect pe termen lung, o poveste in sine), de serile de povesti cu prietenii, de cartile care i-au pus pe ganduri/enervat/miscat cumva… si iar ajung la copii (n-am incotro!) si la cate ar avea de spus daca i-ar asculta cineva si cat de dornici ar fi sa invete sa prajeasca un ou, sa bata un cui, sa aiba grija de o pisica, sa iti explice ei lumea si oamenii!
E pacat ca nu e mai mult loc in viata multora de asa chestii, ca sunt sugrumate de calcule si comparatii, asa ca mai scrie – cine stie?!
Vad ca s-a inflamat lumea si nu prea vrea sa accepte ca suntem trecatori si expirabili iar descendentii nostrii s-ar putea sa aiba groaznice dureri de cur in ceea ce ne priveste.
Nu e vorba despre aia, ci despre nepăsarea și egoismul ridicate la rang de calități, fără a fi însă asumate direct, ci mascate în self-care, self-compassion, self-love și alte rahaturi de genul ăsta.
O sa radeti de mine dar….am sa zic ce cred eu.Cred ca (majoritatea) a alunecat pe o panta gresita. E bine sa lasi ‘ceva’ in urma. Intrebarea e ce? Daca lasi un copil educat si inteligent pregatit sa se descurce in viata (cu sau fara ajutorul tau) si dispus sa-i ajute pe cei din jurul lui eu cred ca ai lasat mult mai mult lumii asteia decat un retardat cu garsoniera in Berceni.Da stiu o ard prea pe deep.Iertare.Cred ca sub influenta trendului actual punem prea mult accent pe obiectele materiale. Si uite asa alergam dupa avere.Sa siba si ala micu ce eu nu am avut.Intentia e buna dar punerea in practica e defectuoasa.De _aia apar ghiolbani prost educati cu masini scumpe si case mari si urate.Pt ca parintii si_au dorit ca el sa aiba si sa arate ca e cel mai cel. Si in goana asta dupa a aduna mai mult ca vecinul nu a mai citit nimeni vreo carte.Nici macar pt el daramite sa-i citeasca copilului.Si nu conteaza ca plodul a avut ultimul de model de tableta dar nu a deschis o carte in afara scolii.Sau filmele pe care le_a vazut sunt doar ‘cu batai’.Sau muzica e doar aia in care unul se vaita ca are prea multi dujmani desi el e de valoarep. Ca sa o scurtez cred ca educatia e cea mai buna mostenire .Pb e actuala e ca nu poti lasa ceva ce nu ai. Asa ca lasi obiecte si lucruri ce in lipsa de educatie a copiilor se prepadesc mai repede ca trupul ce l-ai abandonat cand a venit vremea. Morala e: E bine sa-i lasi copilului o casa dar daca asta e tot ce ai putut sa-i lasi atunci….ai lasat prea putin.Si nu 2 sau 3 case nu schimba cu nimic datele pb.Cum spunea un nene mai destept ca mine: „Unii sunt asa de saraci incat tot ce au pe lume e ….doar bani”
E aiurea, altfel pornesti in viata avand ceva de la parinti. O spun eu, am fost un copil sarac, ma uitam cu lacrimi cand altii aveau biciclete, cand altii eu primit o masina dupa ce au luat carnet, in timp ce eu abia aveam bani de un suc. Cum porneste un tanar in viata in societatea actuala, toti sunt cu gura mare, ‘cat ar vrea salariu’. Ar vrea un sariu decent, cu care sa isi permita sa traiasca si sa locuiasca decent.
De asta ma amuza comentariile cat si articolele lui fluture, in the end it doesnt even matter, serios f f f putin dintre noi vom reusi sa schimbam ceva si acel ceva sa fie in bine, de asta sunt de acord cu venom, nu poti emana niste platitudini si sa astepti sa se schimbe lumea, sunt curios de ce o face, nu e ca si cum rezultatul e imprevizibil
„Decât sărac și cinstit, mai bine bogat si sănătos”
Boss fa și tu un rezumat că te-ai pierdut pe parcurs. Ce vrei tu de fapt, să trăim în comunism sau sa ne bucuram de viață ? Sau ambele.
daca azi un asteroid ar distruge toata viata de pe Terra, nimanui nu i-ar pasa si nimeni nu ar observa.
Vom observa noi.
„In realitate, nu trebuie sa lasam nimic in urma. Nici macar o casa pentru copii.” Sa iti lasi tu copiii homeless, ba! Iar daca nu erau „megalomanii” aia care sa lase o catedrala, un palat, un muzeu, o casa frumoasa sau un parc/gradina frumos amenajate, si acum eram la stadiul de locuit in pestera.
în special catedrala. La mai multe katedrale!!!111
Boss vorbeste pt tine. Poate mataluta esti neimportant, eu sunt foarte importanta
Iar am inceput sa citesc si dupa primele paragrafe am realizat ca nu e scris de Zoso. Trebuie sa ma uit mai atent la autor, sa nu mai pierd timpul data viitoare.
Omu a căutat dintotdeauna nemurirea în diverse forme, de la priamide la plantat un copac, făcut o casă, săpat o fântână. Poate e trecut în ADN-ul speciei, ține de supraviețuirea speciei. Animalele fac diverse chestii pt a asigura supraviețuirea speciei lor, la fel și oamenii, încearcă să le asigure un trai mai bun urmașilor! Trebuie sau nu trebuie să lași ceva în urmă, e irelevant. Așa suntem programați!
Pe principiul „asa suntem programati”, ar trebui sa continuam sa ne dam in cap pentru supravietuire. Dar totusi nu o facem. Pentru ca am invatat sa respectam niste reguli sau sa urmam anumite „invataminte”. Nu mai putem explica felul in care suntem si actionam in viata doar prin „e in ADN-ul meu”. Iar una e sa ai „in ADN” supravietuirea, alta e sa iti iei cea mai scumpa masina dintre prieteni sau sa ai cea mai mare casa din sat.
Megalomani… doar ca gigel x din caracal face copii ca sa nu i se stinga neamu vs faraonii egiptului care chiar erau mareti – conduceau un popor extrem de avanasat si avangardist pt vremea lui. Deci…nu chiar.
Cu putin noroc, intr-o zi, descendenta lui gigel x va construi piramide in caracal.
Auzi la el pretenții. Doar cei care sunt se acord cu autorul sa comenteze. Mic dictator ce ești tu.
concluzia este una singura, oricum. 42
69
Carpe diem
Smecheria este să lăsăm în urmă măcar un om mai bun decât noi. Dacă nu reuşim asta, măcar să nu stricăm mediul.
Fluture, nu prea pot fi de acord cu tine. Am împărțit articolul tău în 3 părți (pt că fiecare din acestea susțin cîte o idee distinctă).
1. Prima parte e despre moarte și despre reacția comună în fața acesteia.
În esență, chestiunea e pur religioasă. Crezi în viața de apoi sau crezi că vei redeveni materie anorganică (adică, cum din ”tărînă”ai fost făcut, în ”țărînă” te vei întoarce – fără ca a ta conștiință să supraviețuiască trupului în vreun fel). Prin acestă idee, putem împărți oamenii în două ”ape”: cei credincioși vieții de apoi și… ceilalți. Acest criteriu explică (mult mai bine decît a încercat Iliescu cu a lui ”noi ne băteam tătarii și turcii cînd EI își construiau catedrale”) evoluția mai rapidă a statelor occidentale. La noi, cei mai mari bogătani, înainte de moarte, își donau Bisericii o mare parte din avere (sau chiar toată). La EI, marii lor bogătani, înainte de moarte sau chiar și-n timpul vieții, au preferat să ”sponsorizeze” (sau chiar să ”zidească”) universități sau școli mai mici.
Dacă m-ai întreba pe mine, viața de apoi e doar o invenție pentru a manipula mai ușor masele (în scopuri nobile, pot să admit asta).
2. Partea de mijloc: Și eu mă cert aproape zilnic cu naționaliști (dacopați) care nu înțeleg un lucru simplu: prefer să trăiesc bine într-o colonie (cum zic ei că e Ro, doar că nu-s tocmai hotărîți dacă suntem sub stăpînire USA sau UE) decît într-o țară mîndră și neatîrnată cum eram acum 30 de ani. Chiar nu văd ce-i așa motiv de mîndrie să avem obiceiurile pe care le avem și să vorbim limba pe care o vorbim dar să ne căcăm în fundul curții… Asta, evident, se bate cap în cap și cu faptul că, sub ocupație romană, s-a pierdut masiv și din limbă, și din obiceiuri, și totuși ei pot fi niște mîndri urmași daco-romani!
3. Partea de final. În varianta mea optimistă a viitorului omenirii, e o idee EXCELENTĂ să faci absolut tot ce-ți stă în puteri ca al tău copil să fie cel mai deștept copil din clasă (inclusiv să studiezi cum poți face asta fără să-l strezi prea mult – chestie care ar putea deveni contra-productivă la un moment dat).
Varianta pesimistă n-o mai expun, sunt sigur că toți cititorii de aici au văzut Idiocracy (unele lucruri au început deja să se întîmple. Și nu numai în Ro).
Va incurcati in teorii. Adevarul este ca exista doua realitati, si viata de aici fizica/materiala si viata de dincolo/spirituala. Ca simbolistica – precum vezi oglindita Luna in apa.
Chiar mi a plăcut articolul. Întotdeauna am fost de părere ca oamenii care susțin ca au făcut sacrificii pentru copii și pun povara asta pe umerii copilului sunt ipocriți. Te bate bărbatul și te înșală dar stai cu el și ii spui copilului ca pentru el ai stat cu un tata abuziv. Dacă vrem sa facem ceva pentru copiii noștri ar trebui sa fim și noi fericiți. Citeam un articol interesant care spunea ca pensionarii din occident călătoresc tot mai mult la vârste înaintat și cheltuie economiile și nu mai lasă asa mulți bani copilașilor de 35 de ani. Bravo lor! Își trăiesc viata. Asta ar trebui sa învețe sa facă și tinerii.
Piramida lui Keops incorporeaza varful cunoasterii si tehnologiei din momentul acela.
In rest subiectul a fost dezbatut de n ori, iterez ideea ta ce rost are sa ne pierdem timpul cu un astfel de subiect? Se transforma societatea? Se incalzeste apa mai repede?
„Cel ce-si iubeste viata o va pierde; dar cel ce-si uraste viata in lumea aceasta , o va pastra pentru viata vesnica” Ioan 12/25. Codul spiritual pt. descifrarea hieroglifelor naturii a fost pierdut. Mai exista 10 legi morale pe care le mai respecta cativa, foarte putini.