Cuvânt înainte: Pentru început, trebuie să ştiţi că vorbesc în oarecare cunoştinţă de cauză: * am o rudă care are casă la ţară şi nu a fost acolo de vreo doi ani, pentru că e mai fain să mergi în concedii la Paris sau în Mexic decât la ţară în Buzău; * o cunoştinţă, pensionar, are casă la ţară şi merge destul de rar pe-acolo: o dată la câteva luni; * un prieten are casă la ţară, iar în afară de socrul lui, care merge destul de des, restul familiei ajunge doar în weekend-uri
Acest articol este o întrebare mai extinsă despre a merita sau nu să ai casă la ţară, în condiţiile în care din octombrie până în martie-aprilie aproape nu poţi locui acolo (nu prea merită): frig, distanţă, izolare, lipsa civilizaţiei.
Eu aş vrea o casă la ţară, dar în ideea de a face un fel de “pensiune agricolă” fără condiţii speciale.
De vreo trei ani sunt invitat din când în când la ţară la socrii unui fost coleg de serviciu. Sunt nişte oameni foarte de treabă şi cumva sunt ca familia mea, pe care o am foarte departe – pentru a ajunge la ai mei.
A mers de câteva ori, iar gândul de a face la ţară un “pit-stop” cel puţin pentru biciclişti (pentru că am bicicletă şi pot pedala aproximativ 50 de km pe zi), mi-a surâs.
Diferenţa între o pensiune şi ce se se întâmplă în satul oamenilor ăstora e că nu e nimic formal – mă simt ca la bunica. Adică, uneori sunt inclus la treburile gospodăreşti – iar acest lucru îmi place foarte mult. Pot să tai un lemn, să ascut un cuţit, să bat un cui, să tragă o sârmă, să montez o priză… pe unde mă pricep, în general. E o evadare într-o gospodărie, nu e o relaxare. La sat nu prea e.
Oamenii nu m-au pus la treabă, dar nu am dorit eu să frec menta în linişte – pentru că stilul meu nu e atât de liniştit; îmi place să fac “acţiune” când mă duc la ţară.
O gospodărie simplă, o casă simplă, o curte relativ mare în care oamenii au pus mai multe “elemente”: două straturi de ceapă, un strat de usturoi, câteva tufe de căpşuni, câteva tufe de zmeură, cinci pomi diferiţi, trandafiri… în general, o gospodărie clasică într-un sat de oameni muncitori.
Iar acest lucru o face mai autentică decât orice pensiune clasică: practic, s-ar putea face un fel de camping, unde dacă nu munceşti e posibil să nu poţi mânca. 
Mi-a plăcut foarte mult atmosfera de familie. Bine, e o familie, totuşi. Dar de ce să nu exportăm ideea şi celor care nu au nu mai au familii la ţară?
Pentru a nu ajunge ca americanii, care cred că laptele cu cacao e făcut de vaci maro, trebuie – este obligatoriu acest concept de “back to the roots” – în traducere liberă, să nu ne uităm trecutul, să nu uităm de unde am plecat (ca popor).
Mersul la ţară e o distracţie ieftină şi simplă. Mai ales dacă ai o bicicletă, iar când ajungi obosit te aşteaptă cineva cu o roşie ruptă proaspăt de pe arac, sau cu un borş cu leuştean cules proaspăt din grădină, cu un pat ţărănesc acoperit cu o cergă… cred că pentru multă lume nu ar fi nevoie de mai mult. De aici şi conceptul acesta de pensiune, care nu e chiar “pensiune” – pentru că birocraţia, actele, “safety measurements” pe care ar trebui să le faci pentru a intra în legalitate te omoară – îţi omoară gândul din faşă.
Nu e pensiune, e “la tanti Ileana”, să spunem, care lucrează pe un sistem de chetă/şpagă/”atenţie”/cadou. Nu văd alt concept.
Să vă spun ce am făcut eu la ţară, ce fac eu la ţară: plec de acasă cu nişte carne pe care o pregătesc în ajun apoi o pun într-o cutie de îngheţată, iar când ajung la curte fac grătar. Asta mănânc două zile: grătar cu salată.
Mă duc să văd câinele, găinile, să fotografiez pisicile, să culeg romaniţă de pe marginea drumului sau coada şoricelului de pe imaş, iar noaptea când se face beznă ies în curte şi fotografiez cerul.
Iar dacă mai este timp, aş putea citi ceva de pe Kindle sau o carte din biblioteca casei. Iar pentru că oamenilor le place muzica populară autentică, fără să vreau am intrat în contact cu artişti din “lumea Antena Satelor” , şi cu artişti populari celebri: CD-uri cumpărate de la diverse edituri (CD-uri cu Ioana Radu, Maria Tănase). Nici nu ştiţi ce bine merge muzica populară la ţară!
Mă repet acum: la ţară este întotdeauna ceva de făcut – dacă nu ascuţi sapă şi cuţitele, poţi copili roşiile, curăţa de buruieni legumele, poţi pregăti masa pentru ceilalţi sau, dacă vrei, poţi sta la umbră şi dormita sau citi.
Această idee cu “pensiunea agricolă” este ca o mică soluţie pentru satele în care nu prea ai nimic de făcut pentru că nu sunt nici la munte nici la mare. Omul meu, pensionar, intr-o zi a cules câte ceva din cireşe. Cu cât a reuşit să culeagă, fără să se urce pe scară, a pus 30 de borcane de compot; iar restul, cules de noi, le-a pus la o cireşată şi/sau un gem de cireşe: produse care ar putea fi puse pe masa eventualilor turişti. Şi încă nu s-au copt prunele!
Un vecin creşte porci şi îi taie/vinde în sat; alt vecin are o turmă de capre şi face/vinde brânză de capră. În general, e o imagine relativ pitorească care merită atenţia bucureşteanului de rând.
(nota: fotografiile vechi sunt din arhivele personale ale familiilor Burtea şi Răcescu, din Lupşa de Jos, Mehedinţi.)
Articolul este scris de mine și îi lipsește concluzia. De exemplu, ce treabă are „cuvântul înainte” cu articolul?
Voiam un articol mai lung, in care sa analizez plusurile și minusurile unei case/vieți la țară, in condițiile in care ai sau n-ai pensiune.
Articolele precedente de pe acest blog acoperă o parte din ce voiam sa expun și eu.
Practic, sunt trei articole pe aceeași temă, scrise de trei oameni care nu se cunosc. Eu spun că un cititor cu chef își piate face o idee cât de cât obiectiva.
am citit cu drag de mai multe ori cuvantul „romaniţă „, nu l-am mai auzit/vazut de mult timp. Moldova?
Am fost crescut de bunici, la tara, pana la varsta de 10 ani. Acum am 40 si merg rar, ei nu mai sunt. Plec din Bucuresti cu sufletul larg deschis si ma intorc trist. Ce gasesc acolo:
1. Multe case parasite – toti bunicii din vecini s au dus.
2. Copii/ nepotii lor plecati la munca afara.
3. Satenii ramasi nu mai vor sa munceasca absolut deloc. Majoritatea stau la carciuma, ametiti de alcool.
4. Kitsch in absolut orice – a disparut traditia si originalul.
5. Primarul prospera in contrast cu tot ce il inconjoara … si mai pot continua.
Ii inteleg pe cei nostalgici sau pe cei care nu au gustat asta niciodata, dar pt mine… la tara nu mai exista…
Sorry.
”Țara” moare incet si sigur. De multe ori sar cu nevasta in masina si umblam aiurea prin satele din Dobrogea, unele cu mult mai sarace ca cele de la deal sau munte. Ziua in amiaza mare nu vezi nici tipenie de om. Rar cite un copil sau un vistnic venind de la vreun magazin satesc. Cei apti de munca lipsesc cu desavirsire, sint toti ”afară”.
Stateam de vorba cu popa… la 6 inmormantari au un botez!
Problema principala la noi la tara este lipsa infrastructurii si utilitatilor.
Este placut sa te duci la tara vara, cand este cald si frumos afara, dar incearca sa chemi salvarea iarna sau toamna, sa vezi peripetii prin noroaie.
Astfel, parintii mei, locuind la tara, erau foarte reticienti la toate facilitatile civilizatiei moderne. Am inceput cu lucrul de baza – alimentarea cu apa curenta (put forat cu hidrofor) si canalizare (fosa septica). In zece ani am rezolvat inclusiv incalzirea cu centrala pe gaz.
Acum, dupa 10 ani de lupte mai mult cu prejudecatile, au recunoscut si ei cat de inapoiati au fost in privinta infrastructurii de baza.
In concluzie, cu toate facilitatile in curte, poti sa faci si agricultura si sa cresti si anumale pe langa casa.
P.S. Apropo, ca sa le montez incalzirea centrala in casa, le-am cumparat un sejur de 2 saptamani in Turcia, numai sa nu ma certe ca le sparg peretii.
P.P.S. Daca s-ar da drumul la investitiile private pentru lucrarile de interes public, poate le pietruiesc si cei 500m de ulita plina iarna cu noroi. Din pacate, la momentul actual, cunt pasibil de amenda sau dosar penal daca repar un drum satesc. M-am certat si cu primarul pe acest subiect.
Da, ai atins cateva din problemele cu viata la tara in R. Cea mai mare problema ca e in R (nu infrastructura, nu servicii – nici admin si nici medicale, administratie corupta sau/si inceata, taxe/preturi ridicol de mari sau nu gasesti ce-ti trebuie nicaieri).
Si autorul nu aduce aminte ca in realitate e munca la greu, nu e chiar asa de idilic cum prezinta in text.
Eu sunt autorul, si am citit iar articolul sa văd dacă gasesc DE DOUĂ ORI in el unde scriu ca e de muncă la tara, ca nu prea e timp de stat.
Da, scrie, nu mi l-a „tăiat la corectura”.
@Cristi:
„sau, dacă vrei, poţi sta la umbră şi dormita sau citi”
„e o imagine relativ pitorească care merită atenţia bucureşteanului de rând”
Eu am un amic chirurg care a găsit o familie de țărani fără casă și pământ, dintr-o comună din apropiere de Târgoviște, și i-a „înzestrat”. (De fapt, ei l-au găsit pe el, când au ajuns la spital cu fetița aproape de peritonită…).
Ideea e că omul n-are rude la țară, dar are doi copii și își dorea un refugiu, o dată sau de două ori pe lună (e.g. un loc unde să-și ducă băieții să vadă o vacă adevărată!), dar n-avea timp să se ocupe. Cum nu stă rău cu banii, a cumpărat în satul respectiv o casă cu curte, a reparat-o și dotat-o decent (baie în casă!), plătește cam tot ce e nevoie (mai puțin mâncarea), iar respectivii stau in casă, întrețin grădina, își cresc și ei fetița în condiții decente și au grijă să nu intre hoții
Acum, ce să zic, poate e și asta o soluție.
Mi se pare chiar o solutie buna. O problema este insa faptul ca noi romanii nu prea avem incredere in alti romani, nu le dam o sansa celor napastuiti.
„nu stă rău cu banii”
Am intelea că chirurgii in general nu stau rău cu banii
Nu oricine poate tine inca o casa la tara, cu toate cheltuielile. Tre’ sa fii spagar mare, altfel, dintr-un salariu de medic e cam greu sa tii doua familii.
Nu este spagar, ce naiba ma. :))
O casa la tara e 10-15.000 de euro, cu pamant suficient pentru a intretine o familie de 2-3-4 persoane.
Nu stiu daca un medic cu doi copii nu ar avea banii astia, ca investitie cumva pentru familia lui.
presupun ca are salariu cel putin 3000 euro. e lame sa iei șpagă
Intreabă Johnny Depp dacă 3000 de euro pe oră sau pe zi
E o soluție, si chiar f bună. Stie cineva un spital care ar angaja un instalator pe post de chirurg?
@ValiTaifun
Cabinetul Dăncilă
Revin cu o precizare despre amicul meu: nu e el cu banii, ci soția (IT-istă, face software bancar).
Hai că ești haios cu IT-ista.
Deci, ăla nici salar la nivel de vest nu primește, nici șpagă de RO?!
Problema ăstora din medicină este că iau ȘPAGĂ și după ce au primit salarii mari.
Niște jegoși.
@S.S. Ai dat prea multe detalii. Era suficient sa spui ca ai un amic care nu are timp si care a hotarat sa cumpere o casa la tara unde isi duce familia din cand in cand. In urma unor evenimente nefericite, dar terminate cu „happy-end” a intalnit o familie cu o fetita de crescut si cu posibilitati financiare limitate. Au facut o intelegere ca aceasta familie sa traiasca in casa lui si s-o ingrijeasca astfel incat el sa nu mai duca grija ei. In acest fel omul are refugiul lui asigurat si ingrijit si in plus o alta familie are o sansa la un trai mai bun. Concluzia un om are nevoie de un serviciu cineva i-l ofera si primeste in schimb foloase materiale care ii ridica nivelul de trai. Este exemplul fericit in care economia prospera (nevoia/cererea a intalnit oferta).
Revenim la ideea din comentariile la articolele precedente: orasenii nu mai stiu sa vrea sa faca ceva fizic.
Imaginea idilica din povestea asta nu produce decat cel mult niscai grimase unor bucuresteni alienati. „Teenagerii” vor stramba din toti muschii fetei cand le spui sa lase telefonul pe o policioara si sa treaca la niscai treaba fizica cu grebla, cu secera, sau sapa, pentru o experienta autentica „back to roots”. Cine e de vina? Mai conteaza?
Problema este: cand astia batranii vor muri, se vor gasi altii care sa le ia locul? Vor fi altii dispusi sa faca asta pentru cei care vor ” o evadare”, dar fara sa depuna vreun efort in perioadele grele pentru o familie de la tara, respectiv iarna, cand e vreo inundatie etc?
Da ma, miorlaiti voi de grija satului romanesc paraginit – mergeti de 2 ori pe an si gata, v-ati linistit constiinta.
Am mai scris asta la un articol similar tot aici – batranii de la sat or sa moara, terenurile vor intra in posesia a cativa boieri care isi permit sa bage bani in agricultura moderna, iar multimea de la orase o sa ramana sclava, angajata la stat sau la privat.
Pai da…asta zic si eu ca se va intampla…da e bine sa ai unde merge, dar la un momentdat nu o sa mai fie unde, pentru ca multi apreciaza viata la tara, dar asaaa pentru maxim o saptamana, ca dupa incepe sa se simta treaba care e de facut cu adevarat si atunci fuga inapoi la oras…
Seceră?, sapă? Giiz guys! Motocoasă, motosapă, trimmer etc. Voi pe unde mergeți la țară? „Teenagerii” nu pun mână la munca asta fizică pt că e stupidă în secolul 21. Ei știu că s-a inventat curentul! D’aia, nu de leneși sau de fițoși!
Pana la 18 ani, cand am plecat spre o facultate, am locuit la casa. De mic am mers cu vacile la pascut, toata vara la strans de fan, la spart si chitit lemne pentru iarna, adunat de prune, culesul viei, tot tacamul. A fost o usurare sa scap de toate astea cand am inceput facultatea. Crescand intr-un orasel (doar cu numele) de munte, la munte ma simt cel mai bine si incerc sa ajung cat mai des la el. Acum, ghici cine trebuie sa faca treaba si acolo? La fiecare iesire, eu si inca o mana de prieteni din acelasi mediu a trebuit sa ne ocupam de tot. Pe orasenii cu care am fost abia i-am convins sa spele niste farfurii. Oamenii erau pasionati de statul la cabana doar in ideea de a sta la povesti si a se plimba, fara cel mai mic interes in a nu muri de frig sau de foame. Sa sparga altii lemne sau sa faca mancare. Bafta la gasit clientela pentru pensiune
Eu sunt mai fitos la mancare si daca ma duc undeva, ma ofer sa fac eu gratarele/gulas-ul, tocmai ca sa fiu sigur ca mananc bine. Asta din experienta, am zis ca stau si eu pe margine cu berea si dau sfaturi, si dintr-o carne care arata bine a iesit niste talpa de papuc, oricat am reglat-o din paine nu am mancat bine.
Regulile ar fi cine nu face de mancare, taie/aduce lemne, aduce/toarna bautura, pune muzica etc. Daca vezi ca faci tot, le atragi atentia si data viitoare nu mai mergi.
Mie personal viata ca la tara imi repugnă. Da, mi-aș duce copiii la ceva gen petting farm, să vadă găina si oaia si vadă, dar nu as pune mana să fac practic nimic, maxim să mulg vaca asa, de distractie
In rest vreau confort, internet, duș, breakfast nu slană cu ceapă si tărie la prima oră. Ia asta ca feedback, nu critica.
‘să mulg vaca asa, de distractie’
Care e diferenta dintre bou si vacă? …Boul zambeste cand il mulgi
pentru tine trebuie un muzeu pe victoriei cu niște vaci împăiate, ca să le vadă copii. și atât.
Poate lui îi e suficientă „ferma animalelor” din Pantelimon sau altceva de genul ăsta.
Mă scuzați că întreb, da’ a încercat vreunul/vreuna să mulgă vreo vacă (discutăm de sensul propriu al cuvintelor
) pt orice scop, de distracție sau nu?
În copilăria mea bunicii mei aveau capre, de la alea reușeam să mulg ceva așa de pamplezir (deși aveam sub 10 ani, forță și tehnică din părți), în adolescența mea au avut vacă. De la aia n-am reușit să mulg vreodată vreo picătură deși am încercat mai mulți ani la rând.
sunt vreo patru tehnici deosebite de muls vacile (mă rog, 4 știu eu). ca record, cred că a fost o cantitate de vreo 50 de litri de la 5 vaci într-un sfert de oră, dar am fost conștient că chinuiesc animalele. oricum, ideea de bază e ca animalul să fie curat și relaxat. nu va fi relaxat însă dacă îl doare când tragi de țâță, dacă țipi la el, dacă mânâncă în timp ce-l mulgi, dacă gunoaiele adunate de peste zi sunt ca un abraziv între palma ta și pielea foarte sensibilă de pe uger. mulsul se învață la vârste fragede, când ai mâna ușoară, sub supravegherea cuiva răbdător și priceput, și cu o vacă mai bătrână, mai calmă și cu țâțe mari, din care iese laptele ușor.
@Berenger, dacă bunică-mea cu 4 clase se spăla pe mâini înainte să mulgă vaca și-i spăla ugerul, îți dai seama că nici eu nu veneam s-o mulg direct din drum.
Și nu eram singură, de calmatul vacii se ocupa bunicul.
te cred, în cazul ăsta, ia-o ca atare: e o tehnică pe care n-ai reușit s-o deprinzi (așa cum eu n-am reușit niciodată să deprind tehnica cositului eficient și fluid, aproape fără efort)
Există și o tehnică specială de muls vaca, foarte folosită in zona politică dar si in ministerul public, unde a ajuns aproape stilul by default zilnic. tehnică numită ‘pe malul apei’
Hai să zicem că cine mulge vaca se cheamă Maria deși merge la fel se bine și Marian sau Liviu.
Vine așa:
Pe malul apei Liviu mulge vaca. In apa se vede invers
@Berenger, e posibil să fi fost mințit când cineva a pus în aceeași propoziție cuvintele „cosit” și „fără efort”. Bunicul meu a cosit din copilărie până după 70 de ani. Zicea că e una dintre cele mai obositoare munci fizice.
Și-și câștiga pâinea din muncă fizică nu vânturat hârtii.
nu. se poate cu un efort minim. în momente rare de grație am reușit și asta, combinat cu o coasă foarte bună care să ți se potrivească, un teren drept etc.
>Care e diferenta dintre bou si vacă? …Boul zambeste cand il mulgi
Habar n-am, daca zici tu… Totusi, din cate stiu eu, boul, daca zambeste, zambeste trist si amar a paguba. Data viitoare incearca si tu un taur
>de calmatul vacii se ocupa bunicul.
De ce, nu aveati taur in sat?
>pentru tine trebuie un muzeu pe victoriei cu niște vaci împăiate, ca să le vadă copii. și atât
copiii.
Si ai perfecta dreptate. Si mai bine ceva VR, sa placa la toata lumea. Am experimentat in copilarie satul cu pat cu cerga, fara baie in casa, fara apa curenta. Multumesc frumos, nu am de ce sa pedepsesc copiii in halul asta.
A si berenger niste cunoscatori
Se vede diferenta intre oameni care stiu si oameni care au vazut.
Muls vaca n-am reusit niciodata. Am incercat de vreo doua ori dar nu mi-a iesit. Probabil si pentru ca asta era munca femeilor, asa ca n-am avut nevoie sa invat asta.
Cositul…ei bine. Aici n-am apucat sa invat ca eram prea mic. Si ca era foarte mult de cosit, asa ca se aduceau cositori profesionisti. Cand am crescut si am avut de cosit am bagat benzina in aparat si am bagat
munci usoare la tara nu exista. Sunt cateva mai simplu de facut, pana te plictisesti. Dar, statul aplecat si monotonia te omoara.
Berebger, sunt zeci de tutoriale de cosit pe youtube. #Nuabandonați
Frumoase poze. Dar una e sa ascuti o sapa, sa tai un lemn, sa bati un cui si alta e cand nu e nimeni acolo. Aia stiu ca veniti, fac pregatiri, e curat pe terasa, la animale, iarba e taiata, camerele aerisite, pomi taiati, varuiti, gardul vopsit. Intretinerea asta nu o sa se mai intample daca nu e nimeni acolo. Si ca popas/nepensiune/nebirt … poate o sa-ti vina la inceput cativa curiosi dar daca nu ai atractii de genul pesteri, drumuri montane, lac, apa… ceva… nu o sa mai treaca nimeni in afara poate de ITM, ISU, garda financiara, etc … curiosi de dat amenzi obscene pt ca te poate reclama primarul.
Fotografiile sunt facute intr-o gospodarie locuita din aprilie pana in octombrie. In mare parte de un singur om, care are in jur de 65 de ani.
Munceste mult, asa e, dar asta inseamna sa traiesti la tara… Ma rog, articolul nu e despre a avea o pensiune pentru profit, era despre a locui la tara pentru vca vrei sa locuiesti la tara, iar daca mai apare X sau Y de placere, sa aiba unde trage.
Cum zici, la o adica poti sa faci un hobby. Ar trebui sa punem idei cap la cap pt realizarea unui colt de evadare. Eu m-as gandi la ceva cat mai basic si mai usor de intretinut gen cabana care sa fie mai mult de dormit si mai mult stai afara, curent, teren max 500 mp sa nu mori in buruieni, cativa pomi, doar de vara, o vatra in aer liber unde sa faci gratar/foc, ceva spatiu de depozitare, o baie simpla sa poti face un dus. Mai ne gandim.
Tie chestiile legate de viata la tara iti plac, te regasesti in ele. Dar mai exista o categorie total neinteresata de viata la tara, si una interesata la modul „one time experience”. Fluxul de turisiti trebuie sa fie foarte constant pentru a te sustine, iar cu cei care vin o singura data – sa incerce o experienta noua si nu mai revin pentru ca au bifat-o e destul de greu sa ai un flux constant.
Mi se pare doar mie sau articolele de genul acesta (lungi) parcă nu își au locul pe acest blog?
Autoteile te-ai gândit cu ce bani e întreținută casa aia, dacă tu vii doar oaspete ?
Ai idee cu ce ani sunt construite 99% din casele frumoase de la sat ?
Îți spun eu, cu munca în afară pe brânci a românilor, la agricultură în DE sau construcții etc .
Intr-adevar e idilic să papi roșiile tale, să te uiți la stele etc. dar asta nu plătește utilitățile, sau nu îți dă bani să renovezi casa …
Viața la țară implică muncă non stop, plus o sursă de bani constantă, iar pentru o roșie de la mama ei și niște carne tot așa 100% naturală plătești un preț foarte scump .
Da, ar fi frumos să se facă ce spui tu, să mergi să stai în condiții idilice.
Am crescut la țară până am plecat la facultate, și sunt recunoscător pentru asta, dar ce ai scris tu aici e o viziune superficială .
Care „utilitati” la o casa cu WC in curte si fara apa curenta?
Ce „utilitati”, curentul electric?
Apoi, ma intreb cum traiesc toti oamenii care locuiesc la tara… ei cum reusesc?
DA, viata la tara implica mai multa munca decat la oras, scriu despre asta in articol.
„iar pentru o roșie de la mama ei și niște carne tot așa 100% naturală plătești un preț foarte scump” – exact CE platesti foarte scump pentru a avea niste araci de rosii, si 10 gaini?
Ei trăiesc așa pt că nu știu că se poate și altfel. V-am mai zis că am o mătușă care a refuzat să facă toaletă în noua baie amenajată în casă „pt că miroase”. Cel mai probabil și-a închipuit ceva similar budei din curte, doar că în casă, înconjurată de gresie și faianță. (Nu, nu prea era ieșită din casă/oras)
Pt aracii ăia de roșii și 10 găini plătești timp. Mult timp. Dacă pt un câine și/sau o pisică mai găsești pe cineva să vină să le hrănească (mai ales dacă lași mâncare uscată și-ți asumi ca binevoitorul să-și hrănească și propriile animale cu ce lași tu), pt orice înseamnă mai mult de atât nu mai găsești pe nimeni. Nu doar că nu poți pleca într-o vacanță, dar poți avea probleme și dacă pleci câteva zile la un medic sau la o nuntă în alt oraș, orice înseamnă plecare de la 2 zile în sus.
Îți spun și ce plătești .
În primul rând timp, mult timp .
Apoi bani, pentru carne bio ai nevoie de mâncare bio adică ptr vită fân, care înseamnă muncă toată vara .
La roșii nici nu mai zic … cât ai de făcut la solar .
Și mai trebuie și bani, că de exemplu dacă vrei să faci singur jumătate de hectar de fân, s-ar putea să mori acolo, deci sau ai vecini săritori și scapi cu o sticlă 2-3 de țuică, sau plătești cu ziua . A stai că și țuica costă bani … sau muncă .
” În primul rând timp, mult timp”
Bogdan vorbeste doar de jumatatea timpului pe care o platesc oamenii de la tara. Cealalta jumatate a timpului este aia in care nu poti sa pleci nicaieri. Animalele trebuie hranite zilnic. Asa ca timpul „pentru om” e cam 0.
babaeti, eu vorbeam de mutatul la tara, sau de a avea o pensiune, gen, din aprilie pana in octombrie.
In primul caz, daca esti mutat la tara, ce rahat faci toata ziua, nu muncesti cate ceva? La rosii, la fan? In secolul 21, cand exista masini electrice & shit.
In cazul unei „pensiuni agricole” de numai 7-8 luni pe an, 100 de kile de rosii le poti cumpara de la vecinul – ca banuiesc ca daca i le culegi tu, ti le da mai ieftin. Idem cartofi & shit.
Nu am mai scris in articol: nenea cu caprele are si multi ciresi/visini. A spus ca nu vinde, le da gratuit daca te duci sa ti le culegi, ca el nu mai are timp si de asa ceva.
–
Mai era cineva care comenta la poza cu irigatorul-picurator. Pai da, nene, suntem in 2018!! Voi cu ce comparati „la tara”, cu filme de pe vremea lui Ceausescu?
Puii mei, nu am mai pus poze cu vecinii omului meu – au tractor!
Bunica era „bogata”, avea roaba. Acum, o roaba costa 100 de lei.
Apa la fantana… acum exista hidrofor, costa cateva sute de lei. Sau pompa de adancime – si mai ieftina.
O vidanja sa-ti goleasca fosa septica costa 400 de lei pe transport, si poate deservi cateva case – o data sau de doua ori pe an.
S-a mai modernizat si satul…
#Cristi
Ei, acu’ fa putina ar’metica si aduna toate cifrele alea, plus impozitele pe casa, teren, curent, lemne de foc sau gaze, etc si sa vedem… de unde bani – esti IT-ist la oras sau zilier prin sat? Pensionar sau salariat care trebuie sa faci naveta (ca strungar, profesor, constructor nu poti lucra din biroul de acasa, ca-n corporatie IT) Nu toate muncile le poti face cu palmele, iti trebuie si un cal sau tractor, pentru care sint necesare hamuri, potcoave, medicamente, respectiv piese, intretinere pe care nu le mai poti lua cu 2-3 litri de tuica…
Parintii mei s-au retras la tara. Curte aranjata, gradina maricici cu de toate: rosii, ceapa, cartofi, porumb, meri, meri, ciresi, visini, etc.
Cateva gaini, 1 caine 2 pisici si o sura mare tot timpul plina de fan.
Au venit prieteni din Bucuresti in vizita, am ramas socat ca nu recunosteau planta cartof si alte legume ce mai erau pe acolo. De tarhon nici nu zic, e planta SF pentru multi.
Ce zici tu in articol nu e rau daca ai conditiile de baza: apa calda, canalizare, internet.
Fara obiective in zona nu iti vine nimeni mai mult de una maxim doua nopti. Dai la coasa de farmec, dai la sapa de instagram dar cand incepe greul si transpiratie iti cam piere cheful. Dupa varsta de 40 de ani cred ca multi ar vrea sa retraga la o casa la tara unde sa faci un pic de legumicultura dar sa cresti animale deja ii efort.
Toti ne vedem ca si in Nasul, in gradina cu rosii la 80 de ani si cam atat.
E misto sa vezi vaca dar nu e misto sa cureti dupa ea. Depinde de activitate si de om, dar nu cred ca sunt asa multi doritori incat sa ai flux continuu. Vezi ca si exemplu cele din Maramuresu istoric, le merge treaba de sarbatori.
Și la cât fân are nevoie vaca aia peste iarnă, iar nu e fun. Făceam la fân în copilărie/adolescență, dar nu era ca și cum chiar conta cineva pe munca aia.
Sunt din Maramuresul istoric ….treaba merge nu doar de sarbatori . sunt turisti tot anul
citind pe aici , am impresia ca noi suntem binecuvantati . Am fost si prin sud , prin satele de acolo . este o mare diferenta .
In ultima vreme postarile de Guest_author devin din ce in ce mai bune
Omul asta spune că cu cat te intorci in timp, postarile de Guest author sunt din ce in ce mai …?
ce cârnat
Sincer, pe mine nu mă pasionează. Deși am crescut cu vancanțe la bunici practic la țară, mergeam la treburi în grădină la bunicul din același oraș care nu avea baie/toaletă în casă (părinții mei s-au mutat acolo după ce au mega renovat, acum vreo 3-4 ani făceam gem în curte, dau să mă duc la baie în casă, tata: „uite aici buda din grădină; unde ai crescut?!” Eu: „la bloc” singura dată când l-am lăsat pe tata fără cuvinte
), când vreau să plec undeva vreau un minim de confort, gen electricitate, apă curentă, canalizare măcar cu fosă septică, apă caldă curentă.
Destul de puține gospodărie țărănești oferă așa ceva.
Bunica-mea are curent, apă curentă (deși presiunea nu-i grozavă) și mai nou asfalt. Dar nu căldură centralizată (iarna e un chin, mai ales că nu mai sunt oameni care să facă o sobă) și nici apă caldă curentă. Și e o apă rece în zonă, chiar și vara, de-ți vine să riști o enterocolita, hepatită, doar să nu te speli pe mâini. Ce să mai vorbim de dușuri zilnice. Și a spune că este refractară la orice modificare, îmbunătățire, etc este un dulce eufemism.
În plus, eu personal sunt leneșă. Fac deja mâncare, conserve, curat, chestii (grădinăritul și altele nu m-au atras ever) acasă. Când merg în concediu n-am chef să fac nimic. Sau dacă fac, vreau să fac doar dacă, ce și cât am eu chef. Nu vreau ca de făcutul sau nefăcutul meu să depindă confortul meu acolo.
Și ca fază: acum 2-3 ani am surprins o discuție la birou, un tip explica amănunțit ceva legat de vaci. La care, cea mai piți, fancy, snoabă tipă din birou i-o taie scurt „treci la subiect cutare, toți am crescut la țară, știm cum e cu vacile”.
bucuresteanul de rand chiar dintr-un astfel de mediu vine, a fugit de mancand pamantul din niste motive de care tu nu te-ai prins. ps. ai nevasta, copil? ei vor pe bicla pana-n sat?
Cazul meu: parintii mei sunt pensionari (~4,000 de lei venit), stau in casa parinteasca in oras mare, 100mp teren pentru gradinarit, lipsa interes muncit pamantul; parintii sotiei sunt pensionari (~4,000 de lei venit dintr-o pensie si inchiriat apartamentul din Bucuresti), stau in casa parinteasca intr-un sat la 150km de Bucuresti, ~400mp teren pentru gradinarit, socrul munceste la greu in fiecare an pamantul ala. Care dintre ei credeti ca se plang de trai greu si lipsa de bani?
Au timp sa se planga pentru ca nu au ce face in oras.
Am luat o casa la tara, se simt excelent. Isi fac de lucru prin curte, ceva straturi de legume, ingrijesc copacii prin livada, fac gemuri pentru tot neamul, tuica la fel, intr-un cuvant, vad pe ei ca sunt fericiti. Program de tara, cu munca dimineata pe racoare, o tarie la pranz, mancarea care altfel intra dupa munca fizica, somn dupa masa, plimbare la ceas de seara. Locuiesc acolo din martie pina pe la jumatea lui noiembrie, in functie de vreme. Nu au apa curenta si incalzirea se face pe lemne in sobe individuale.
Dupa ce au iesit la pensie, cam doi ani au stat ai mei in apartament. Se bateau cap in cap pe acolo, plus idei bizare de la Antene
>Nu au apa curenta
Pai si cum fac dus? Sau…?
Încălzit la oală/tuci pe aragaz (dacă există butelie) sau pe foc, afară și apoi la lighean. (Dacă vreau neapărat, pot să fac o baie completă, inclusiv spălat pe cap, cu 10 l de apă fiartă și cam dublu rece
).
Sau cu butoi încălzit la soare, zice Enzo mai jos.
Deci nu prea fac dus, dupa cum am banuit. Bine sa sunt fericiti.
Ce prost e Radu.
Da, la țară se face dus mai rar. Iar in armată se face duș de 2 minute, cu apa rece. Nu a murit nimeni până acum.
@ Radu Au niste baloane din alea negre de la Decathlon. Se lasa la soare si ai apa calda. Tot de la Decathlon se ia si dusul de camping sa nu te vada toti vecinii si cam asta este.
Viata la tara, dar nu zona Bucuresti.
Fara nici un fel de insinuari, dar la Sud de Carpati parca se fura oleaca mai cu spor. Depinde de zone, sunt si in Transilvania/Banat destule sate cu suedeji, diferenta e ca in unele locuri isi permit, in altele nu prea.
Viata la tara nu e chiar asa aventura extraordinara, mai ales daca ai un venit cat de cat decent. Daca iti iei o casa la tara, preferabil sa fie la asfalt sau la 1-2km de asfalt.
O structura usoara, niste teren intretinut in jur, ceva pomi si aia e. Nu e neaprat nevoie sa fii agricultor, sunt altii mai eficienti pe zona si la preturi mici. Nici nu ai nevoie de castel anti-atomic.
Un butoi vopsit negru, suspendat la semi-inaltime o sa ai apa calda fara sa faci foc cam juma de an, minim.
Un foraj nu e asa scump, in general cam sunt fantani la toate casele in sate.
Daca e cu nasoale pe zona, e suficient un Rottweiler sau ciobanesc in curte, daca asta nu e suficient, mai bine schimba zona.
Am tot citit ca e nevoie de zeci si zeci de mii de E ca sa iti faci o casa decenta la tara. Eu zic ca e exagerat, adica daca vrei castel da, dar daca vrei doar o casa decenta iesi in 30 mii la cheie (daca nu vrei gresie si faianta de colectie cu 120 lei mp).
30.000 de ce? Că vorbeam ieri de Dollo. Povestea că a discutat și cu un arhitect. 30.000 euro pt un pic de teren (cu max 10 e/mp) și o casă micuță dar cât de cât conectată la utilități (fără fițe și figuri) sunt o limită foarte strânsă.
Și apropos de butoi pt duș?! 1. Ăla pt câte persoane e suficient? 2. Ce faci cealaltă jumătate de an?!
Butoiu ala e atat de mare cat iti permiti
. Un bidon de 1mc de apa, (1000l) din plastic cu armatura de aluminiu e ~300 lei. Tot ce tre sa faci e sa il vopsesti negru, dar sa lasi o dunga pe el ca sa vezi cata apa e. Ajunge pentru dush la mai multe persoane daca nu vrei balaceala.
In celelate luni, faci foc la cazan, sau esti gospodar si ai o serpentina de incalzit apa in soba/cazanul de centrala din casa.
10E/mp, cred ca este extrem de scump la tara.
casa mea (120 de metri pătrați pe teren de 800 de metri, absolut toate utilitățile, făcută foarte bine) m-a costat în total, cu lucrări întinse pe vreo 5 ani, vreo 35.000 de euro. cel mai mare efort a fost acela că 2 ani la rând, pe lângă concediu, mi-am mai luat o lună de concediu fără plată și am fost de toate, de la director de șantier la responsabil cu aprovizionarea și de la bucătar la muncitor necalificat. implicarea directă, zilnică m-a scutit de cel puțin 20.000 de euro. bine, povestea e de acum 12-14 ani, dar cred că se poate experimenta și acum stilul ăsta de construit o casă. iar experiența de viață e fantastică.
@Enzo, toate vacanțele mele au fost la bunici cu apă încălzită la cazan. Deci nu, mulțumesc.
A, articolul asta e scris (tradus, de fapt) tot de mine:
https://zoso.ro/panou-solar-calda-facut-acasa/
Pune o intrebare la Enel sa vezi cit te costa numai racordarea la electricitate…
Marinel, e vorba de un sat care exista deja, unde exsta curent electric in casa respectiva.
Dar asa, de distractie, la prima cautare:
–-
De la stâlp pana la proprietate am 47m, bransament monofazat, cât trebuie plătesc ?
Pentru un bransament monofazat subteran, se va achita un indice “cmbs” ce cuprinde 20m si coborârea de pe stalp, plus alți 27 indici “sm” suplimentari, ce corespund celor 27m rămași. Prin urmare, vom avea un bransament standard monofazat subteran 2500 Ron (inclusiv realizarea prizei de pământ) + 27m suplimentari x 50 Ron/m, total 3850 Ron (fara TVA).
Observație: Sumele mentionate mai sus, preluate conform ordinului ANRE 141/2014, NU includ taxe precum cele necesare obtinerii autorizației de construire a bransamentului. Taxele necesare obtinerii autorizatiei de construire pornesc de la cateva sute de lei (in zone rurale) si pot ajute la câteva mii de lei (in zone urbane).
@Cristi – inteleg ce spui, am vazut articolul dar mi se pare putin cam prea complicat si nu stiu daca „se merita” la clima noastra. Un butoi/bazin vopsit negru e mult mai usor de facut.
Ideea e sa nu iti cumperi teren in mijlocul campului. De obicei toate locurile de casa au bransamentu facut, trebuie doar schimbat ceasul, eventual mutat pe un stalp langa poarta sa nu mai intre „cititorul” in casa – operatiune care nu trebuie sa depaseasca 1000 lei cu tot cu stalp.
Eu am crescut la tara si stiu ce inseamna viata aia. Planuiesc sa revin la tara dar am toate utilitatile, asfalt, fibra optica, apa curenta, fantana proprie, curent etc. in curand cica or sa lege si gaz.
Daca e 1-2 persoane si se face doar dush atunci pentru lunile mai reci merge un boiler electric, dar din moment ce faci foc pentru incalzire este o risipa sa nu incalzesti si apa menajera. Ca sa nu faci foc non-stop exista un rezervor de apa calda de 1-2 mii de litri cel putin si ai rezolvata treaba. Solutii sunt, ideea e sa nu gasesti critici si scuze pentru orice.
Recent am descoperit ca locuitul la casa intr-un oras mare nu e nici pe departe la fel ca si locuitul intr-un satuc. Ar trebui sa fie fain, dar nu e chiar asa.
observație: dacă v-ați născut și ați crescut printre betoane, iarba verde ați văzut-o în parc și animalele la grădina zoologică, dacă la 20 de ani nu v-a prins iubirea de sat, iubirea asta post 30 de ani de viață la țară nu e decât o fugă artificială de realitatea în care trăiți, de carieră, de stresul căsniciei cu copii mici. ceea ce-i în regulă, și va merge, dar fiți conștienți că e atât: un refugiu, nu o nouă viață. așa că, fiecare plan pe care vi-l faceți, faceți-l pprin prisma a ce vă gândiți și sperați că veți fi peste 5 ani, peste 10, peste 20. oricum, ce-am mai observat e că idealul ăsta al întoarcerii la țară merge foarte bine la cei care au crescut acolo, care știu cu ce se mănâncă această viață, dar eșuează lamentabil la foarte mulți care au crescut la bloc, au acum o viață foarte stresantă, dar sofisticată, și vor să fugă de ea.
Nu pot să-ți dau mai multe plusuri, că ți-aș da.
Asa e. Aici voiam sa punctez cu articolul, dar m-a grabit nenea, ca intra in vacanta, de asta nu are final.
Am scris ca la tara e ok de locuit din aprilie pana in octombrie (dar ce te faci dupa, cand vin ploile si zapada?), am scris ca e mult de munca, ca sunt conditii „rurale” – caca in curte si dus la butoi… Totusi, mie imi place, pentru ca am trait suficiente veri asa, cand am fost mic. Si spalatul la lighean are farmecul lui – care pe mine m-a prins.
Daca ti-ai rupt mana, ai luat un virus ceva si trebuie sa stai cu febra la pat, ala esti. Nu mai poti munci si totul se darama pe tine, basca mori de foame.
In loc sa te duci la tara sa-ti deschizi ferma de pui si sa ari cu tractorul 100 ha, tu te duci sa ‘traiesti traditional’. Eventual poti sa dai si coltul, tot ‘traditional’.
Mare sfarla.
zoso in parteneriat cu viata satului.
în copilărie stăteam în lunile de vacanță la țară: unii bunici erau în giurgiu, unii la codlea, lângă brașov, ulterior am avut de-a face cu țăranii din bacău și în final, bucovina. Am urât cu pasiune tot ce înseamnă viața la țară: cules fasole de pe câmp, muls vacile – aveam o febră musculară paralizantă vreo 3 zile, îmi rămâneau mâinile încleștate fix în poziția aia, „de muls”, praful care-ți intră pe sub unghii, țărâna din păr, aer, haine, care îți scrâșnește în dinți și pe care-o simți în nas permanent, încărcatul fânului în car și făcutul de căpițe, cositul d-a-mboulea o zi întreagă, băgatul mâinii în curul vacii că trebuia tratată să nu moară, curățatul zilnic al căcatului de porc, spălatul pe cap la lighean, toată „frumusețea” locuitului la țară mă lasă rece și indiferentă.
Când eram copil îmi juram c-o să mănânc cartea cu cotor cu tot, doar să n-ajung vreodată definitiv „la țară”. Încă nu mi s-a făcut dor, singurul loc după care tânjesc este o căsuță la munte, cu confort minim 4 stele, unde să am suficienți bani doar să locuiesc, nu să muncesc la roșii, vaci și alte acareturi. Cu un pic de organizare, trăiești la fel de echilibrat și la oraș, e suficient să te culci devreme și să te trezești devreme fără prea mult televizor și 3/4 din problemele cu oboseala, lipsa de energie și plictiseala dispar. Bagi 30 de minute de transpirație zilnică (transpirație serioasă, nu pedalat alene, ca la hidrobicicletă) și a dispărut și celălalt 1/4. De altfel, de primul soț am divorțat când i s-a năzărit că vrea să ne mutăm la țară, nu regret nici o secundă că l-am trimis acoloșa și eu am rămas aicișa, la oraș, plin de poluare, aglomerație & stuff de oraș.
de ceilalti soţi cum ai scapat?
m-a dus capul să nu mă mai căsătoresc cu acte și bine am făcut – de bărbați e simplu să scapi, e de-ajuns să refuzi anal și să le spui că ești săracă
Eu cred ca l-a „verificat” ea noaptea pe fostul sot sa „nu moara” si ala a spart usa direct la tara…
@pizzi – foarte bine.
Am avut si eu o situatie de genul doar ca mi-a spus ca nu vine cu mine la tara si ghici ce? ne-am despartit.
In ziua de azi, daca nu vrei sa continui traditia stramoseasca a lucrului manual pe model hei-rup, ai toate sansele sa duci o viata tihnita cu un minim de efort.
Nu este nevoie sa cultivi zeci de hectare si sa mugi vacile sau sa cureti sub porci. Eu traiesc la tara, nu am decat niste gaini de care m-as scapa fara emotii daca nu ar fi altcineva sa se ocupe de ele.
Am un solar nu prea mare si niste pamant pe langa, suficient pentru legume si ceva fructe. Nu sunt genul stupid care sa fie auto-suficient cu orice pret. Lapte cumpar de la cineva de incredere din sat, nu e lungit cu apa, e calitate clasa I, la fel si braza, exista o familie ce are undeva in zona o stana. Cumpar porc de la un nene care are mai multi de vanzare, la fel, calitate foarte buna, pot oricand sa ma duc sa vad ce le da de mancare, etc etc.
Exista 3 magazine tip ABC mari in sat si vr-o 2 depozite de constructii cu de toate, nu doar chestii usor transportabile. Recent s-a deschis un Profi. Ce as putea vrea mai mult? imi ia 10 minute de mers pe jos pana la Profi. Am saptamani in care nici nu pornesc masina.
enzo, omu’ a pus un articol, eu nu am făcut decât să-i explic cum și de ce gândesc așa cum o fac, nu știu dacă e cazul să vă inflamați, voi cei care trăiți la țară, că alții pur și simplu nu au chef să ajungă acolo altfel decât cu confort de 4 stele: așternuturi uscate, nu umede, căldură constantă, duș, gaze, centrală pentru apă și climă, aer condiționat vara, semnal la telefon și internet de mare viteză, aer respirabil fără prea mult praf (deci obligatoriu zonă de munte cu mulți arbori și aer curat). Eu ca să fac schimbarea asta aș mai avea nevoie de un sumă constantă și sigură de minim 6-7000 euro/ lună pentru care să nu fiu nevoită să fac naveta la mama dracu’.
În strict cazul meu, în caz de nasoleală, sigur n-o să mor de foame cu abilitățile deprinse în copilărie, știu să fac de toate, de la conserve și tăiat/tranșat animalele de pe lângă casă până la tăiat lemne, îngrijit animale și întreținut grădini de legume și culturi cu maxim de randament și minim de efort, pur și simplu consider că nu merită chinul și să-mi irosesc timpul în viață cu așa ceva.
Eu cred doar ca Pizzi isi aduce aminte de satul de acu 25 de ani…cel putin.Parintii mei traiesc la sat, au gradini, livada, vie, animale, etc si nu se plang de utilitati…hidrofor, fosa, baie in casa, ceva asfalt pe drumul principal, magazine destule si asta intr-un sat nu prea aproape de un oras mare…Si cum zice si Enzo mai sus…la sat sunt persoane care se ocupa cu un anumit tip de chestii(cresc porci, vaci, legume, albine, etc), trebuie doar sa stii ce si unde sa cauti. Poti sa ai casa la tara si toata curtea sa iti pui iarba…si tot e ok.
@Romeo, tu vorbești despre părinții tăi. Așa și ai mei au mega renovat casa bunicului matern, aia cu buda în curte acu’ 25-30 de ani și acum asigură inclusiv confortul de 4 stele cerut de Pizzi.
Dar Cristi zice în articol de o casă fără apă curentă și cu buda în curte. El asta ne propune.
Cel mai probabil cu încălzire la sobă cu lemne. Asta să zicem că nu ar fi o problemă în sine, problema e că nu mai găsești om care să știe să facă/repare o sobă. Știu de la bunica paternă, aia cu caprele și vaca, care refuză să modifice, renoveze, chestii.
Vorbim de o sobă normală, cum am văzut probabil toți la bunici.
Că am văzut recent niște unguri care făceau niște sobe, dar imbinau utilul cu mega-esteticul, dar aveau niște prețuri de puneai centrale pe lemne în juma’ din orice sat.
Plus că toate îmbunătățirile costă. Cine e dispus să investească singur (dacă chiar are banii) în casa bunicilor știind că mai există 2-3-x unchi/mătuși și un număr oarecare de veri care vor avea pretenții la moștenire.
A, stiu foarte bine ce zici cu cei batrani care cu greu accepta sa-i darami o sandrama care mai are putin si pica singura(daca pica nu-i bai).
Ce vreau sa zic, la fel ca Enzo mai sus, e ca poti trai „la sat” dar nu te obliga nimeni sa renunti la un minim de confort(apa curenta, o buda in fundu curtii da cu o chiuveta si un dus de vara, etc).Ma indoiesc ca ce „sugereaza” autorul e sa dormi pe jos in paie si sa iti faci nevoile intr-o groapa in fundu curtii doar de dragul „traditionalului”…
Si ca sa fiu eu ala cu mot si gica contra vorbesc din perspectiva unui adult de 35+ care sta la casa langa un oras maricel, are gradina cu rosii si pomi fructiferi pe 500 m, face naveta 100km pe zi pana la corporatie si nu i se pare asa greu…animale nu am decat un caine si o pisica dar ma bate gandu de niste gaini…
p.s…comfort.
p.s 2…a se observa ca omul are si un sistem de irigare prin picurare „traditional” binenteles…
*confort https://vorbeste-romaneste.ro/greseala/confort-sau-comfort/
Mea culpa…defect corporatist…
Bai, când vă aud cu vacile… PENTRU CE să ai vacă, dacă sunteți 2-4 persoane? Sa ce?
Avea bunica două vaci, pentru 6 persoane. Ce făcea cu laptele? Vindea în sat, ca nu puteau sa bea și sa mănânce 20+ de litri de lapte pe zi.
Ai vacă doar dacă vrei să vinzi lapte.
Și la 3 lei litrul, uite și o sursă mică de venit.
N-ai vacă, cumperi lapte, tot cu 3 lei litrul (sau ii repari laptopul vacarului, pentru 1 litru de lapte pe zi, timp de-o lună).
Cacat. Vorbiți de parcă te naști din nou la țară. Puii mei, eu știu sa cos la mașină, de exemplu. Stiu sa repar electronice; i-am facut unui țăran instalația de lumină pentru foișor. Chiar voi muri de foame, dacă vreau să muncesc (la pământul meu, sau sa-mi exersez „skills-urile”?)
pentru cei care vor să aibă tot timpul ceva a lor unde să fugă pentru relaxare, în bucovina sunt mii de „bordeie” de genul ăsta: care se prăbușesc, uitate și neîngrijite. în maximum 15000 de euro pot fi transformate în ceva de vis, ușor de întreținut (pentru că sunt mici, toate sunt lângă un izvor de apă potabilă ce poate fi ușor adusă înăuntru, iar lemnele sunt foarte ieftine).
nu uita să precizezi că până acolo te cam cântă cucii pe drumuri până ajungi, că nu sunt practicabile decât pe timpul verii, adică 3 luni / an iunie, iulie și august din cauza umezelii și a frigului și că la banii ăia sunt mult supraevaluate că le cam mănâncă mucegaiurile pe interior și nu știi cu ce boli de plămâni te potcovești după ce dormi câteva nopți în putregaiurile alea
scuze, pizzi, văd că urăști ideea, dar aberezi. dincolo de faptul că bucovina e departe, acolo accesul e ușor pentru 70% din ele inclusiv iarna (bag samă că nu știi nimic despre pragmatismul țăranului român). în rest, problemele de mucegaiuri, costuri (eu am spus un preț cu tot cu renovare) sunt problemele cumpărării oricărei case, mai noi sau mai vechi: ești atent și ai grijă ce alegi. (apropo, ce am eu e așa:
Am vazut io casa la tzara. Nici un perete drept, construita din chirpici pe cadru de lemn. Jucau tontoroiul soarecii noaptea in pod (era plin de soareci). Era plin si de pisici, da’ nu razbeau. Daca mai e si plina de putregai, aleluia – daramata si alta.
Incalzirea era de coma: bagai lemne in soba de cu seara, bubuia aia se faceau 35 de grade in casa, crapai de cald, si pe la 5 dimineata asa se racea totul pe la 17 grade si trageai mai tare plapuma pe tine.
Are o cunostinta centrala pe lemne, baga lemne de 3 ori pe zi de iarna ca popa. Daca e frig tare, si de 4 ori. Se culca, baga lemne, se scoala, baga lemne, mananca, baga lemne, se duce la buda, baga lemne .. Cu buffer d-ala de 1000 de litri. Sa nu veniti cu basme cu centrale cu peleti. S-a saturat de norma de fochist si vrea gaz.
La o casa ai tot timpul ceva de lucru, da’ la tzara si mai dihai. E frumos, da’ sa faci numa’ asta. Sau sa fii ceva nabab. Sau sa faci o pensiune intr-o zona cu vad turistic, mai un iaurt, mai un gem de casa si iei ochii fraierilor (inca sunt multi si necopti, le iei de 2-3 ori banii pe borcanu’ ala de gem). Iti impachetezi bine produsul si iti pupa aia si mana ca ii pui sa doarma pe scandura si sa manance branza de anu’ trecut.
A, sau sa faci ‘team building’ pentru corporatisti. Pica astia in cur, a doua venire a lui Hristos, ce mai.. (stiu eu un neamtz care face asta in Transilvania, a cumparat juma’ de sat pe post de hotel).
„am văzut io o casă…” eu am văzut și am stat în sute. unele cum spui tu. cam același raport între cele proaste și cele bune ca între apartamentele din anii 60, cu dotările de atunci, și apartamentele de acum. oriunde vei găsi și lucruri rele. dacă nu ești între cei 1% dintre cei mai bogați din românia, orice casă va avea defecte. problema e cât ești dispus să le accepți și măsura în care sunt compensate de alte avantaje.
„La o casa ai tot timpul ceva de lucru”. te-ai gândit că ăsta e, poate, tocmai avantajul?
(și nu mai vinde brașoave legate de încălzirea pe lemne. e așa cum spui tu doar într-o casă cu o izolație foarte proastă)
berenger, îi fain la tine!! Bravo!
In era izolațiilor moderne, vine un grigore să explice cum era in satul de cacat prin care a trecut el.
BA! Tu muncești 8 ore la corporație, si mai pierzi 3 ore in trafic? Ei, pune 11 ore pe zi de muncă la o casă. Cu viteză de orășean obez, ok. Dar UNSPE’ ORE PE ZI DE MUNCA!
In ce cacat de sat plin de putori ai locuit/trăit/vizitat?
Daca tot ne pricepem toti la case la tara, vin si eu cu o intrebare. Cum faci sa cumperi asa ceva? Te duci, te plimbi, vezi ce iti place si pe urma ce faci? Poti sa mergi la primarie sa intrebi al cui e locul? Cum faci sa dai de proprietar daca nu e acolo cand te plimbi tu?
îți dedici un concediu pentru acest lucru. de preferat în august, când se întorc proprietarii (tineri, că ăia bătrâni nu vor vinde niciodată) din străinătate. alegi zona, și bați din poartă în poartă. sau mergi și la crâșma din sat, dai un rând de băut și vei afla multe lucruri
Intrebi vecinii de obicei toti se cunosc intre ei la sate.
Citește serialul lui Dollo, pomenit ieri. Umblă în weekenduri de câteva luni.
Foarte frumos dar nu poate oricine sa ofere asta. Daca vrei sa le arati oamenilor cum se cresc animalele trebuie sa fie curat, ca sa fie curat trebuie sa faci curat zilnic iar ca sa faci curat zilnic si sa nu iti ia o vesnicie trebuie sa ai cotet din beton si furtun care sa aiba presiune. Daca vrei sa le arati oamenilor cum se culeg legumele trebuie sa ai mereu ceva care poate sa fie cules, pentru asta trebuie sa fii organizat si ca sa nu iti calce bizonul de oras rasadurile trebuie sa fie puse si la o distanta acceptabila. Nu poate orice sat sa ofere o astfel de experienta fiindca inainte de asta sunt nevoiti sa isi schimbe stilul de viata.
Sunt minunate casele la tara „traditionale”, mai putin cand ploua, cand e foarte cald sau cand e iarna.
pizzi pt gandaci recomand regesc, dai o data si nu mai ai probleme veci
pensiuni agricole prin Bucovina poate recomanda cineva? rog seriozitate.
Locuitul la tara merge pentru cine e pensionar sau rentier. Daca ai o viata activa, adica un job 9-17 e o prostie. Si sa lucrezi de acasa si tot nu poti locui la tara – mai pica netul, ai viteza mica sau latenta mare sau amandoua, mai trebuie sa vizitezi clienti – caz in care pana iesi tu din fundul nicaieriului ai pierdut juma’ de zi etc. Nu mai zic daca ploua prea mult si se rupe drumul, cablul de curent sau fibra optica, sau ninge prea mult si se astupa drumul.
La tara da, dar cum zicea cineva mai sus, nu in Romania.
fibra optică e deja îngropată, dar mai durează până ajunge în vârful muntelui sau la sat, probabil cel puțin 30 de ani de-acum înainte, în plus, să nu uităm de calitatea umană a celor de la sate, sigur, când îi vezi în vizită și ești oaspete se poartă cu mănuși, dar ia să muți acolo și să-ndrăznești să faci tai chi în văzul satului
Gigabit la tara nu mai este asa o raritate. Functioneaza fara probleme majoritatea timpului. S-ar putea sa nu mai functioneaza cand ploo foarte tare sau daca ai vre-o furtuna serioasa pe zona, dar atunci este foarte posibil sa nu mai ai nici curent.
Eu folosesc un stick 3g vechi si de demult de la RDS, merge infipt in router ca si conexiune de backup. Nu e cine stie ce viteza, dar iti faci treaba la o adica.
Așa-i, gigabitul nu mai e o raritate, dar canalizarea, gazele, asfaltul și chiar apa curentă da.
Fac ~30 de minute de la tara (25 de km de brasov) la munca.
Voi cat stati in trafic prin Bucuresti ?
fara sa fiu fan, dar…
de la ai mei pana in centru orasului faci fix 10 minute. De la apartamentul din pitesti faceam 5 minute. deci da, daca timpul ar fi o problema, sunt sigur ca astea 5 minute sunt problema.
Curentul si netul sunt destul de stabile. Mi se pare ca au schimbat traful din sat, deci s-a cam terminat cu problemele de gen. Dar da, exista. Mai ales iarna. N-am auzit niciodata de un orasean sa aiba probleme cu traficul iarna.
O statie de epurare pentru o familie nu cred ca e 2000e. Vorbim de zonele unde nu e canalizare.
Poti sa iti faci si la tara conditii calumea. Problemele sunt altele. Vecini. Munca nonstop. Iarna. Oricum, lucrurile s-au schimbat in bine mult de tot
@user:
1. nu stau în trafic, lucrez de-acasă (nu am ajuns încă la 7000 euro net/lună dar mă străduiesc), locuiesc la et 3 din 4, n-am avut vreodată gândaci, am spațiu verde între blocuri cu copaci care mă izolează total vizual de vecinii de vizavi, țin umbră, aer relativ curat, am aer condiționat, internet de mare viteză, stau la 20 de minute de mers pe jos de kfc și auchan și la 5 minute de mega, în fiecare zi fac 2 ture de câte o oră de plimbări / alergare pe jos până în parc și înapoi la orele în care nu e trafic (5 am, 10 pm), parcul e la 20 de minute de mers pe jos de locuință, am sală cu saună la colțul blocului, metrou cu care ajung unde am clienți, nu m-aș duce nicăieri să mă spăl la butoi de dragul amintirilor din copilărie, pur și simplu nu am astfel de nostalgii, inclusiv mersul cu cortul îmi repugnă dacă e mai mult de 3 zile
2. am prieteni care încearcă să mă convingă să mă mut pe lângă ei și de-asta când pleacă în concediu mă îmbie să stau la ei „să le păzesc casa”, „c-o să-mi placă”, au case prin pipera, otopeni, bragadiru, clinceni sau domnești. nope, nu ei sunt problema, calitatea vecinilor este o problemă, e de-ajuns unul să-ți strice zenul, de altfel am precizat în alt comentariu, am trăit ceva vreme prin codlea, am rude acolo, oamenii sunt la fel de răi peste tot, în plus mă cunosc foarte bine, la mine „dragostea” ține 3 ani, maxim 5, dacă am chef de-o vacanță pur și simplu plătesc o săptămână și închiriez o casă, stau acolo și gata. De altfel, nici nu am nevoie să închiriez, prietenii mă roagă ei să merg să mai locuiesc prin casele alea goale de vacanță de le-au luat pe valea prahovei, prin breazaville, că nelocuite se degradează și e bine să mai facă cineva căldură prin ele din când în când, că ei n-ajung în fiecare săptămână. Cred că dacă dau veste printre cunoscuți, aș putea trăi doar din administrarea hanurilor alea făcute pe toți coclaurii.
3. încearcă să fii femeie și să faci chestii exotice la țară: tai chi, meditație, de-astea de fițe, de altfel nu e nevoie să mergi la țară ca să testezi apele, e suficient să mergi în orice parc sau la orice sală de arte marțiale să vezi ce reacție au țărășenii adunați de pe toate gârlele în bucurești, în bucale măcar scapi fără să fii luată-n furci, la țară nu garantez, acolo orice nu e creștin e voodoo și să nu cumva să îndrăznești să fii ateu, că te trezești și c-o lopată pe spinare.
Draga pizzi, generalizezi.
Mai vorbim, ca tre sa plec sa ma arunc in piscina sau jacuzzi, si in care nu au mai facut baie azi 10.000 de persoane, eventual doar cainele.
Pe un ton serios, aici abunda extremele. Gen la tara faci baie la butoi si te stergi la fund cu brusturi in timp ce iti baga vecinul manele, in timp ce la bloc se mananca caviar si ai apartamentul inconjurat de ingeri sau fantome.
Sa mai completez :
1. nu stau în trafic, lucrez de-acasă (nu am ajuns încă la 7000 euro net/lună dar mă străduiesc),
Excelent, esti una la cate mii procentual ? Nu ai ce sa generalizezi aici.
locuiesc la et 3 din 4
Locuiesc la parter, mansarda, pod mansardat. Daca am chef ma culc in hamac in curte. Sau pe saltea in piscina.
n-am avut vreodată gândaci, am spațiu verde între blocuri cu copaci care mă izolează total vizual de vecinii de vizavi, țin umbră
Same shit (cel putin gandaci nu in casa) + pe langa copaci si zonele sensibele mai am si un gard de boltari de 2m+, in rest sunt panouri zincate pline de taratoare. Ca sa nu mai zic de mirozna de liliac, regina noptii, caprifoi, trandafiri samd.
aer relativ curat, am aer condiționat, internet de mare viteză,
aer curat, fara relativ, conditionat nu am nevoie ca vara e racoare si iarna e cald, internet prin fibra de la gigi, merge mai bine ca la oras.
stau la 20 de minute de mers pe jos de kfc și auchan și la 5 minute de mega,
ma doare in popnet de kfc, la auchan merg lunar nu in fiecare zi si tot la 20 de minute e, mega am langa munca.
în fiecare zi fac 2 ture de câte o oră de plimbări / alergare pe jos până în parc și înapoi la orele în care nu e trafic (5 am, 10 pm),
Prefer ceva mai creativ si util, o sapa in gradina, coafat copaci, facut gropi pentru un foisor, din astea.
parcul e la 20 de minute de mers pe jos de locuință, am sală cu saună la colțul blocului, metrou cu care ajung unde am clienți, nu m-aș duce nicăieri să mă spăl la butoi de dragul amintirilor din copilărie, pur și simplu nu am astfel de nostalgii, inclusiv mersul cu cortul îmi repugnă dacă e mai mult de 3 zile
parc am in curte, dar e si in sat daca am chef sa meg basca 3 lacuri + padure pe unde pot sa fac turism si alergare daca am chef. Sauna nu ma intereseaza, am piscina exterioara si jacuzii interior. Cred ca o sa pun si unul exterior incalzit pentru serile de iarna. Nu ma duc la clienti, dar am oricum masina. Am si butoi de 1m3, dar e pentru adunat apa de ploaie cu care ud gazonul cand e cazul, nu pentru baie. Nu stiu ce legatura are cortul, dar am fost cu cortul si in grecia, nu numai pe muntii nostrii.
2. Nici nu stiu ce sa iti zic, la fel de prost poti sa nimeresti la bloc. Ca nu ai nimerit tu nu e un standard.
Cuvantul cheie din paragraful ala e „casa de vacanta” nu de mutat in ea. De ce naiba ai vrea sa mergi in concediu/vacanta pe valea prahovei, ba sa iti mai faci si casa acolo, ma depaseste.
3. Generalizezi iara. Tot satul stie ca nu suntem casatoriti si avem un copil nebotezat, dar nu mi-a tras nimeni nici macar atentia, ce sa zic de lopate pe spinare. Pana si preotul vine pe la noi la un paharel de vin de coacaze negre cand umbla dupa stropit si e binevenit cu conditia sa lase busuiocul in galeata unde ii e locul si sa discutam omeneste, nu biblic.
In rest cu chestii exotice ai zis ca ai aceiasi problema in oras si ce e trist e ca ii caracterizezi pe respectivii ca taraseni cand ded fapt e foarte posibil sa fie oraseni get beget cu obiceiuri de rahat.
M-ați omorât cu vecinii tata…da chiar toți aveți blocuri personale sau ce plm…măcar la casa orice vecin sta la 50de metri minim și nu intra unul in curte…
pizzi o fi una care are o traumă cu vreun „țăran”. Ea scria ca a lăsat-o unu’ pentru că nu se muta la țară?
Altfel, un caz clasic de drona de oraș: are kfc si mega la colț, gata, e fericită.
Matrix style, nu vrea să ia pilula să poată ieși din matrix.
Ca autor al articolului, am observat una din problemele principale a comentatorilor: oamenii fug de muncă fizică. Preferă traficul și munca de birou, muncii in aer liber, la țară.
Restul problemelor, confortul orașului, de exemplu, sunt de înțeles. Dar mersul „la pensiune” de câteva ori pe an nu înseamnă mutatul la țară.
–
In plus, văd că acel mic „cuvânt înainte” nu prea a fost băgat in seama: dau 3 exemple de oameni care au case la țară fără sa vrea sa se retragă acolo – și nu e o idee prea bună, după cum scriu ca nu prea calca pe-acolo.
da, bo$$, eu sunt aia cu trauma, dar nu de la țăranul care „m-a lăsat” a început trauma, am explicat că știu cum e cu statul la țară/casă și că nu m-aș duce acolo de bună-voie decât dacă ar fi ceva foarte, foarte frumos sau special de văzut, de altfel sunt sute de pensiuni agricole, crame, mini-hoteluri, de-astea prin toată țara, trebuie doar să le cauți, că se găsesc, au camere curate, piscină mai mare decât copaia lui @user și priveliști frumoase, ca să nu mai zic de mâncare de calitate, pe cei ca mine dacă îi vrei acolo, trebuie să-i păcălești cu altceva decât mușamaua plină de praf a lui tanti ileana
apropo, „țăranul” care „m-a lăsat” trăiește azi din pensia lu’ mă-sa, care trăiește din a lu’ ta-su, are peste 50 de ani și nu și-a permis niciodată să plătească pensia de întreținere copilului, când l-am sunat să-i spun că-i trimit executorul dacă nu plătește a început să miorlăie la telefon că singura lui avere e mașina de spălat și mă ruga să nu i-o iau și pe-aia, mi s-a făcut lehamite și l-am lăsat în plata domnului, în toți anii ăștia singurul lucru pe care l-a făcut pentru fie-sa a fost să-i plătească un abonament la telefon, nu știu cât e abonamentul, dar întârzia mereu mult să-l plătească, în schimb o întreabă permanent pe fie-mea de mine, nu știu de ce, pe mine nu m-a interesat niciodată de el; „țăranul” era la fel de plin de testosteron și ambiții ca alții de pe-aici, doar că realitatea nu e ca-n poze chiar dacă ai skills-uri de supraviețuire și ăla chiar avea!
user, tu ai generalizat, nu eu, exemplul meu a venit doar ca să-ți demonstreze că există fericire și în bucurești sau la oraș, teiul miroase frumos și gaițele te enervează și când te scalzi într-o copaie la poalele pădurii și când lucrezi de pe terasa unui apartament în oraș și-ți plătește firma abonamentul la piscină olimpică în care s-au mai scăldat 10000 de oameni, dar ai valuri să înoți contra curentului, toate au avantaje și dezavantaje;
în strict cazul meu am parte de sarcini care necesită creativitate în munca de fiecare zi, pentru mine nu există relaxare mai mare decât statul degeaba după o astfel de zi, privitul în gol la punct fix, meditația aia care-mi permite să-mi limpezesc gândurile unul câte unul atunci când sunt doar eu cu mine, am citit undeva că cea mai mare spaimă a oamenilor este de a sta singuri cu gândurile lor, asta apropo de matrix și fuga de tine însuți prin diferite activități care să te distragă, plantatul copacilor, sau joaca zilnică cu topoare și ciocane, de exemplu
@Cristi, de ce ar fi problema ta sau a oricui altcuiva că eu, sau Pizzi sau oricare altul/alta fugim de muncă fizică?! (Ca chestie, eu personal nu prea am voie medical vorbind muncă fizică).
Tu ai propus casă la țară, fără apă curentă și cu budă în curte. Cei mai mulți am crescut cu așa ceva sau am avut parte de asta în vacanțe, minim o lună pe an, inclusiv iernile și nu mai vrem asta.
Iar cei care ar încerca, ar încerca doar în condițiile unui confort semi-modern. Tot felul de chestii moderne care pot aduce confort chiar și în junglă.
Tu mai zici ca oaspetele să facă ceva muncă pe la pensiune. Ție îți face plăcere să faci asta, îți dorești să faci asta. Mie personal îmi face plăcere să stau pe o canapea, sau ceva la fel de confortabil și să citesc. Sau să viziteze muzee. Sau să fac drumeții lejere, nu să dau cu sapa, să plivesc sau să fac tuciuri întregi de conserve (aseară am făcut dulceață dintr-un kil de zmeură, mie atât îmi trebuie).Pe mine munca fizică, de aproape orice fel (cu minima excepție a gătitul, dar nici ăla întotdeauna) nu mă relaxează, mă obosește sau chiar epuizează. E muncă, prin definiție ceva obligatoriu. Nu mă mă duc în concediu (timp prin definiție destinat relaxării, recuperării, odihnei) să muncesc.
Tu ai propus o chestie pe care majoritatea a respins-o. Degeaba ne dai gură că-n zilele noastre lumea fuge de munca fizică. E problema noastră.
Cum zice și Pizzi, dacă vine vreo explozie nucleară sau rușii toți ăștia care fugim de munca fizică ne-am descurca. Am făcut-o cândva, putem s-o facem iar dacă e pe viață și pe moarte. Dar nu vedem motivul pt care am face-o dacă nu e musai necesar.
eu sunt in mare parte de acord cu pizzi. Dar, mucul care mi-a sarit din nas cand am citit
pizzi+7000e/luna+kfc aproape era sa imi blocheze tastatura.
ce să fac dacă-mi plac chestiile iuți de calitate? în afară de china restaurantele din hotelurile de 4*+ și kfc, nicăieri n-am găsit chestii iuți decente, convenabile și la botul calului. în bucurești restaurantele chinezești sunt o umbră palidă a celor bune din china, de altfel nu numai în bucurești, și prin alte țări e la fel. am încercat și eu să-mi prepar silky tofu cu sos iute sichuan, dar nope, n-a fost ca ăla original nici pe departe și mă pricep cât de cât la gătit, cred că bucătarii ăia mai au și alte secrete în afară de rețetele puse pe net. kfc nu e ok, dar se-apropie de ce-mi place mie, e cel mai apropiat, mănânc o dată pe săptămână chestii de-acolo, doar carnea, plus că nu înțeleg ce-i cu amocul ăsta anti-kfc, dacă le consumi cu salată făcută de tine în casă, fără cartofi și cola, nu te îngrași, am 1,70 și 57 kg, înainte s-o am pe fie-mea eram mai grasă ca acum, la 20 de ani după + chiar și când o s-ajung în top 300 tot kfc o să mănânc o dată pe săptămână
Unde s-a vazut ca e problema mea ca unii nu vor sa munceasca fizic?
FOARTE BINE, ca de aia au facut scoala.
Era si un mic proverb sa-i spun: „Toate inventiile au fost facute de oameni lenesi.”
Problema mea incepe din momentul in care se spune: „E de cacat sa stai la tara, ca e de munca!” Vezi? Nu eu spun ca e naspa ca se fuge de munca, altii spun ca e naspa, ca trebuie munca.
Nici mie nu-mi place sa muncesc foarte mult… scriu intr-un comentariu: „muncesti ca un orasean obez”… ceea ce sunt. Dar munca „de orasean obez”, adunata zilnic, ora de ora, se vede. Undeva se vede. Ca doar n-o sa repari gardul zilnic, n-o sa cureti buda zilnic.
SI MAI TERMINATI CU VACILE!
Nu ai nevoie de vaca si de porc daca nu vrei. Nu ai ce face cu atatea calorii, daca nu le consumi. De asta taranii au inceput sa se ingrase: prea mult bine, prea simpla munca facuta cu ajutorul masinilor. Motocoasa, motosapa… mai toate sunt acum cu „moto”.
Concluzie: Nu am o problema cu oamenii care fug de munca. Daca pot supravietui asa, foarte bine. Problema am cu oamenii care se plang de munca, care comenteaza ca e naspa sa muncesti, care… in general, care au porniri de comunisti din anii ’50.
In secolul XXI, cu putin chef de munca, ajungi „chiabur” la tara, pe bune.
@Cristi, din punctul meu e vedere este: „e nașpa să muncești în concediu și să mai și plătești pt asta”.
Acum 5-6 ani mi-am trimis părinții la băi și am rămas eu de jurnă vreo săptămână. Condițiile erau următoarele: casa renovată și condiții de 4 stele, apă curentă, apă caldă curentă, electricitate, canalizare, butelie pt gătit, fără aer condiționat, dar casa e atât de bine izolată că nu e nevoie, utilități din zilele noastre. În grijă: cele 37544865 ghivece de flori ale maică-mi, vreo 3 straturi mărocele de flori, pe lângă alei, livada (cu rețea de irigație de la hidrofor, trebuia doar să apăs un buton și să răsucesc niște mânere și să trag un pic de țevile de plastic încoace și încolo, că rețeaua nu făcea fața la toată livada-mică de altfel), vreo 30 de găini și un câine. Floare la ureche.
Florile aveau nevoie să fie udate zilnic (zona e în sudul extrem, mai puțin de 40 grade ziua era rar), minim 3 ore între 7-10 (să nu le opăresc pe căldură) zilnic. La fiecare 2 zile încă vreo 2 ore pt udat cu furtunul straturile, inclusiv la stradă. Mai pun încă juma’ de oră pt butoane, robinete, tras puțin de rețeaua de țevi încolo și încoace (udam azi juma’ de livadă, mâine cealaltă, poimâine o luam de la capăt). Schimbat apa la găini de vreo 4-5 ori pe zi că fierbea apa în ligheane, hrănit de 2 ori. Chestii minime. N-am măturat eu la găini, n-am stropit/curațat pomi, n-am plivit sau mai știu eu ce straturi, îmi lua minim 4-5 ore zilnic și chiar mă mișcam cu talent (maică-mea care uda zilnic florile toată vara scotea același timp ca și mine). Pt niște fleacuri practic. Am predat totul în bună stare, dar am fost foarte atentă ce oferte mai fac.
Haios fost când am găsit o găină cu ditamai gaura făcută cu ciocul de celelalte și nu găseam pe nimeni s-o taie (nu am nici forță, nici tehnică, voiam o găină tăiată, nu torturată), s-a găsit retardatul (la propriu) cartierului pt că cei vreo 4 bărbați care sugeau niște beri la buticul d vis-a-vis au băgat niște motive atât de puerile că ar fi leșinat de râs și un copil mic. Apoi am fost capabilă făra probleme să aduc gaina de la stadiul de abia tăiată la gata de băgat la oală. (N-am adus-o la stadiul „fierbinte în farfurie” că n-avem nevoie).
Am făcut asta strict pt părinții mei, m-aș gândi de mai multe ori înainte s-o mai fac iar (n-a mai fost nevoie), n-aș alege un concediu de gen de bună voie și nesilită de nimic ever. Să fac asta în condiții de mai puțin confort nici măcar nu se pune problema.
@pizzi, copaie ? :)))
daca o luam pe jigniri : https://imgur.com/a/TOQlgzv iazul si piscina in primul an, nu erau amenajate si nici betonul la piscina turnat.
Incape lejer de multe ori cotetul in care stai, ca sa iti faci o idee panourile de gard au 2.5m.
@pizzi, referitor la taranul ratat pe care l-ai lasat, descrierea exhaustiva a acestuia raportat cu nivelul tau aparent expus (nu 7000 da ajung acolo) da cu virgula, ori ai facut alegerea partenerului de sex la betie sau ceva
Și așa trecem de la „v-ar plăcea să mergeți la bowling/ciclism/pensiuni cu 0 confort (insert orice altă pasiune mai are fiecare)” la atacuri la persoane.
Cât a durat?! 24 de ore?!
@Flat nu cred că am să înțeleg vreodată de ce se chinuie lumea să demonstreze că e o instanță morală impecabilă, atacând cu argumente aiurea mai ales în comentarii pe bloguri, de altfel nu știu cum ajung unii la concluzia că o diplomă de facultate te face mai de succes decât alții care nu au așa ceva, nu știu, flat, cum a ajuns ăla la mila mă-sii, când l-am luat eu părea sănătos mintal, știa construcții, era întreprinzător, avea idei, papagal, nu era bețiv (nu știu dacă a ajuns între timp, mă-sa e alcoolică), avea talent inclusiv la strungărit și meșterit chestii artistice prin casă, dovadă că fie-mea și fie-sa i-a moștenit talentul, e un copil deștept și deosebit cu mâini de aur și creier brici – și dacă se-apuca de forat fose septice la țară și-ar fi ridicat un palat, la 50 și ceva de ani încă nu are nici o amărâtă de mașină să facă naveta 50 km în orașul cel mai apropiat și mai mare – mi-l arată fie-mea câteodată pe fb când o enervează că comentează defazat la vreun status de-al ei. Stă și acum cu mă-sa și cu prietena sau nevasta cu care trăiește. Zona e una foarte săracă, în nordul româniei. Când ne-am despărțit, fiecare și-a luat ce-a avut de la început: el casa pe care-a vândut-o să se mute la țară, eu afacerea pe care-o mai am și acum + copilul, chiar dacă pe-ăsta nu l-am avut de la început. Nu știu ce-a pățit și nici nu mă interesează. O explicație ar fi că era cheltuitor, făcea bani dar îi băga în chestii scumpe și ostentative, „de lux”. Când eram cu el aveam datorii, după ce am divorțat n-am mai știut ce-i aia. Ca fapt divers, chiar dacă îmi permit casă cu copaie la poalele pădurii, am preferat să nu-mi hăitui copilul pe drumuri, am rămas într-un apartament în oraș, la 5 minute de școala, liceul și facultatea ei. Nu trăim sărăcăcios, dar nici nu mă rup în cheltuieli, apartamentul e decent dar nu luxos, n-am ultimele modele de chiuvete sau jacuzzi în băi. Eu nu mă omor după shopping la viena, nici măcar la bucurești, am haine decente, vechi de 10 ani, pe care încă le mai port. Nu sunt demodate. Mașina mea e veche de 10 ani, mi-a fost milă s-o schimb după ce mi-au reglat băieții la service motorul și acum merge mai bine decât când am luat-o. Apropo de mașină și modul de a cheltui: primul și ultimul meu șef pentru care am lucrat a fost un evreu, regele neîncoronat al industriei în care făcea el biznis, știi cu ce mașină mergea? Cu un audi vechi, galben, cumpărat la mâna a doua din germania și vopsit negru. Tot bucureștiul râdea de el și făcea mișto de noi, angajații lui. Știi unde îl durea? Fix în găurile din tălpile pantofilor pe care-i purta de 5 ani cel puțin. Am învățat multe de la el. După 20 de ani e în continuare regele neîncoronat al industriei ăleia în care s-a lansat atunci și își plătește întotdeauna angajații la timp, dacă îl vezi pe stradă nu dai un scuipat pe el. În schimb, fostul meu hipster are bicicletă mai scumpă decât mașina mea, dar îl bate foamea cu 2-0.
Partea asta mi se pare mult mai interesantă, de elaborat și detaliat, decât pământurile nor familii ce vor fi vândute la străini peste 20-35 de ani.
BIG BIG LIKE
„Veșnicia s-a născut la sat” spunea Lucian Blaga. Viața , libertatea, omenia sunt termeni care încă mai sunt folosiți aici. Cei mai mari intelectuali interbelici și operele
lor provin din satul românesc. Aici te simți liber nu ești îndoctrinat și prins în șabloanele politically correct. Dacă vreți confort sunt zone unde ai resursele orașului de la orange 5 g ( Florești CJ) , fibră optică ftth…
Depinde și de interesul oamenilor de a produce capital, a muncii în străinătate și de a investi , de a se civiliza. Un exemplu cu ce se întâmplă într-o zonă rurală este festivalul acasă la Grigore Leșe din Stoiceni , Maramureș.
cred ca multi de aici confunda nostalgia cu realitatea, daca vrei sa te muti la tara ai face bine sa inchiriezi o casa pe 1 an ca sa te trezeasca la realitate, daca e pt tine cu toata viteza atunci, orasele mai au nevoie si de aerisire. daca vrei sa-ti irosesti jumatate din viata bibiland la casa n-ai decat. si aici vorbind de viata la tara traditionala adica care se sustine singura, sa cresti animale/sa ai gradina. mereu vor fi discutii la casa vs la bloc, daca vrei confort maxim alegi viata la bloc, un apartament mai spatios e suficient. cu un venit modest iti faci o viata la bloc foarte comoda, la tara esti la limita.