Despre dileme morala, cât suportăm la muncă și boala noastră de a suporta orice, pentru că „oricum sunt 10 ca tine la ușă”. E cu limbaj licențios, deci nu ascultați în preajma copiilor.
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
Cand ai rate pe 30 de ani si esti in lant ca un caine taci si inghiti.
Din acest motiv când faci un credit e bine să te gândești și la acest aspect.
Sunt ok la locul de muncă? Am posibilitatea de a evolua? Cum merge firma pe plan economic, în ce direcție se duce industria în care activez? Dacă vreau să plec în altă firmă, pot face asta?
Sunt întrebări foarte importante dacă te gândești la un credit pe durată mare.
Iar contextul de astăzi: în România e bătaie pe angajați buni și se poate pleca foarte repede spre un alt job în majoritatea domeniilor. Sigur, e o conjunctură temporară, dar reală.
adrian, trebuie să te gândești și pe termen mediu și lung. pe vremuri, in online, oamenii plecau pentru 100€ in plus (sau 500€ dacă erai middle management). nu conta că ajungeai în locuri de muncă stresante și fără viitor, contau banii. cu 500€ în plus pot să facă X și Y, ce dacă peste un an trebuie să caut altceva, sunt 6.000€ în plus.
am avut colegi care au plecat de la MPI în vremurile bune (adică până să plece Sârbu de la CME) și regretau amarnic, că nu era organizare, nu erau salarii la timp, nu erau condiții și trebuia să muncești de două ori mai mult ca să ajungi la același rezultat pe care dincolo îl obțineai ușor.
Care e treaba cu rațele și cu câinii, că nu mă prind?
Daca esti prost si pe plan profesional … cam asta trebuie sa faci.
Strangi din buci, te relochezi, vinzi, cedezi ratele, chirie, poate alt oras cu viata mai sanatoasa si nu toti idiotii din Bucuresti, optiuni sunt trebuie doar sa faci primu pas. Am stat 4 ani la un loc de munca unde ultimii 2 au fost crunti din cauza idiotului de patron si nu plecam pt ca banii erau ceas desi nu aveam rate nu aveam datorii si si bani deoparte, dar cad s-a umplut paharul de dadea pe dinafara am depus foaia si mi-am gasit cu bani mai multi in 2 saptamani si timp liber.
Morala e ca am fost idiot si nu mi-am vazut interesul meu, ca o viata avem si dc nu exista echilibru ne ducem pe penis mia repede si pt ce?
Nu-i adevarat. Am avut credit ipotecar 20 de ani si am schimbat 3 joburi in perioada aia. Pur si simplu cand vezi ca nu mai merge prospectezi piata. Decat sa inghiti la un job pana te imbolnavesti si pe urma se duc banii pe doctori mai bine faci o schimbare.
Ori cu credit ori cu chirie la sfârsitul lunii tb sa-ți plătești acoperișul. Si nu poți face asta fără job.
Nu, fraiere!
Faci podul pe spate si le platesti in 10, maxim 15 ani. Asta inseamna sa fii mafiot!!!
La capitolul sefi-asta face, printre altele, diferenta dintre un manager si un lider: liderul stie ca oamenii motivati prin puterea exemplului, bani, aprecieri…vor munci mai cu drag/spor si este mare lucru sa vii relaxat la munca. Un manager ajuns in varf fiindca a calcat „peste” altii si tine cu dintii de sefie, ca a fost doar un concurs de imprejurari si nu o poate lua de la capat oricand, oriunde, cu acelasi rezultat, isi va varsa toate frustrarile capatate de la superiori asupra subalternilor sub forma „bruta”, prin tipete si jigniri, nu prelucrate spre a motiva oamenii cumva. Am fost acolo, am plecat, desi nici cei foarte apropiati nu m-au sustinut in decizie (la momentul respectiv)! Dar ce nu te omoara…
Usor de zis, greu de facut. Voi toti plecati de la ideea ca toti angajatii dintr-o companie sunt esentiali companiei. Breaking news: nu e asa. Poate ca sunt departamente intregi care exista doar pentru ca nu costa mult. Or in cazurile astea nu ai nici o baza ca manager sa mergi pe lantul de aprobari si sa ceri mariri speciale pentru cei din echipa. Ca nu ai argument. De ce sa ii dai marire unuia pe care il poti inlocui oricand, pentru ca invarte niste fisiere sau mailuri? Eu zic sa va faceti singuri o evaluare a propriei activitati si atunci o sa va explicati de ce sunteti platiti prost sau nu se comporta angajatorul cu manusi cu voi. Da, stiu ca toti comentatorii de aici castiga minim 3000 euro pe luna si sunt temelia firmei unde activeaza. Ma refer la „altii”.
@John: Din tot ce am scris…tu te-ai impiedicat doar de aspectul „bani”.
1. O firma serioasa nu are departamente inutile, ca altfel le-ar desfiinta, daca vrea sa faca o campanie umanitara, face asta in alta parte.
2. Maririle se fac in fct de salariu, deci la sal de 2000 ron si 50 ron la net inseamna ceva pentru un salariat constient si constiincios, ii explici ca nu sunt fonduri pentru mai mult, dar ai incercat cat s-a putut. Omul nu va fi absurd, daca este capabil si gaseste un job mai bine platit, pleaca, asta este.
3. Omenia este o calitate care nu costa, dar face toti banii. In viata, un lider trateaza cu respect si un CEO care invarte mil de euro si un lucrator pe linie, atunci cand sta de vorba cu el si crede-ma, isi face timp cateva minute, macar din cand in cand. Cei ca tine nu inteleg un lucru: un muncitor pe linie, format si bun este extrem de valoros, te scoate din impas de multe ori, cand sunt comenzi de onorat si timpul scurt. Ideea asta cu „asteapta altii la usa” am auzit-o la o d-na de la HR, niciodata din gura unui sef constient ca pregatirea tot la 3-4 luni a unui om….inseamna timp si bani pierduti, indiferent ce face omul ala.
4. Cand esti atacat personal (verbal), de fata cu tot biroul, ai face bine sa pleci de acolo…pana stima de sine (a ta) se transforma in presul managerului. Una este sa iti atraga atentia profesional si intemeiat (asta inseamna sa pui mana si sa intelegi ce-i de inteles) si alta sa te hartuiasca fiindca este el NF de nevasta sau F de superiorii lui. Greseala e omeneasca, daca este asumata si nu se repeta…zilnic.
Eu aproape varsam cand intram pe usa firmei (dezvoltasem deja o repulsie fizica), ori…sanatatea este mai importanta decat orice, nici Steve Jobs nu a putut sa o cumpere cu bani, noi nici atat!
Cand esti sarac sau incorsetat de rate, moralitatea e ultimul lucru care te preocupa. Mergi inainte ca un bivol anesteziat.
Sunt 10 ca mine la usa?! Apai le deschid eu usa si ii invit sa intre in locul meu
nu cred ca sunt chiar toti 10 ca tine pentru ca fiecare om este un univers. fiecare vrea sa iubeasca si sa fie iubit
@Radu, frumos, chiar mi-a apărut o lacrima in colțul ochiului drept!
Pt Cine mi-a dat dislike: sa-i iau gaura neagră in cometa!
@Vmo depinde numai de tine sa fii fericit
@Radu, meditatie sau joint?
@Vmo Greenfield. Nu pot sa fac la stanga
„nu am eu dileme morale ca sunt platit din banii securitatii…. ” pai si cu aia de la a3 ce facem? dc ii mai tragem de urechi ?
Cred ca s-a cam inversat trendul, daca esti bun acum „sunt 10 firme la usa” care trag de tine.
niciodata. daca esti bun la ce faci e cel mai important. o sa ai mereu ce face si o sa fi „cautat”
Intr-adevar, daca e o chestie cronica cam trebuie plecat. E cu dus si intors. Eu nu cred ca actiunea sub impuls e buna: ala urla tu pleci. Pot sa fie multe motive. Daca are doar din cand in cand momente te gandesti ca poate si el ia picioare in cur de la alti sefi sau clienti, nu-l fute nevasta, copilul urla noaptea. Oricine mai rabufneste si se descarca pe altul, nu cred ca e cineva care la un moment dat sa nu fii urlat la coleg, copil, nevasta, catel, amanta, etc chiar daca nu era cazul. Eu zic ca cel mai ok e sa reusesti sa te detasezi emotional de locul de munca. Fa-ti un stil de lucru propriu clar, normat, nu freca ceapa aiurea, nu te pierde in detalii, nu sta peste program. Cand cineva urla la tine fara motiv evident respira adanc, inchipuie-ti ca ii futi nevasta si el priveste din usa consternat.
Si eu ce vina am….ca el are o viata naspa…?
A incercat si m-a enervat unul odata si i-am zis sa printre dinti nu ma supere, ca s-ar putea sa regrete ca m-a cunoscut…
Nu am acceptat niciodata sa se tipe la mine, au fost tentative dar i-am calmat pe loc…..
Să nu se țipe la mine că-i bat. Adică treci direct la nivelul următor! Ce mișto e să avem pretenții de la alții, dar nu de la noi!
@haivas
A zis cineva bataie?
Sunt si alte metode…..de a face un om sa clacheze.
Doar ne adaptam in functie de oameni sau specimene……
Care sunt oameni ok, care nu ne adaptam si ne comportam in consecinta
like pentru metode.
Urli si tu la ei. Eu asa am facut. Ca sa vad daca urla pentru ca are impresia ca nu i se va răspunde, ca e sef, sau pentru ca te vede ca un egal si se asteapta la o cearta ca intre egali. Daca vad ca seful stie si sa incaseze, nu ma supăr decât pentru motivul certei, nu pentru ca e o scarba cu aere de superioritate.
Nu am ascultat, încă, dar nu pot să nu comentez.
Am auzit și eu fraza aia cu ”sunt 10 ca tine” de nu știu câte ori de când lucrez. Abia aștept să îi văd încolonați la interviu și discutăm după.
Teama asta nu ar trebui să fie prezentă, dacă știi că ești cu adevărat bun și nu ești la furat. Ești cu adevărat bun, găsești repede job. Asta e strict părerea mea.
‘Fibră morală’? Așa spui tu bijuteriilor de familie?
Trebuie să ai grijă cu replica aia cu ‘o grămadă ca tine la poartă’. O „oaie neagră”, întîrziată la o ședință, ajunsă la o limită a suportabilității, după discursul furibund al „liderului” terminat în „o grămadă ca tine la poartă”, răspunde la întrebarea referitoare la motivul întîrzierii cu o replică genială: „Nu am putut să trec de aia de la poartă”. Replica a rămas de referință în domeniu.
meeeeee likes it
Al tău a fost norocos, măcar n-a fost arestat de comuniști pentru „propagandă imperialistă”…
Știi ce e interesant? Cam așa gândesc și canaliile corupte dar pe reversul medaliei: „Dacă nu fur eu și mă abțin, o să fure următorii zece după mine fără mustrări de conștiință, iar în cercurile anturajelor voi fi cunoscut drept fraierul care n-a luat.”
Dar cum ramane cu moralitatea angajatului, cand ii acorzi nu doar o sansa, ci cateva sanse, si el nu simte gestul? Ori te minte in fata, si cand ii demonstrezi ca minte, ori ca e incompetent, schimba povestea, sau se da lovit?
Cati dintre voi n-ati avut de-a face cu „angajati cuantici” – munceau numai atunci cand erai cu ochii pe ei?
Te iau de prost daca esti cumsecade, si cand ii spui in cele din urma ca e momentul sa-si adune boarfele si sa se care, intra in catalepsie…
Am avut recent o angajata pe care in cele din urma am cconcediat-o, si careia a trebuit sa-i platim taxiul, caci din atata soc si aoleu a zis ca ea nu poate conduce inapoi acasa.
Pai tu nu esti genul de sef de care e vorba. Tu nu i-ai dat-o s-o suga, ai fost tolerant pana când nu s-a mai putut. Nimeni nu zice ca sefii nu trebuie sa dea pana la urma afara oamenii care nu-s corecti.
acu 8 luni m-am angajat cu niste promisiuni la interviu. dupa 7 luni de lucru mi s-a pus cu totul altceva in brate. am zis ca nu imi convine si vreau sa fac ce m-am angajat. mi s-a dat unul scurt (un raspuns) ca nu se poate, m-am sters la coltul gurii (de raspuns) si am inceput cautarea. maine incep la altii, dar am lasat in urma alti 10 oameni cu aceleasi promisiuni incalcate. nu toata lumea e la fel, si astia care stiu sa stea drepti sunt din ce in ce mai rari. si da, am si rate si copii de crescut. dar mai am si intoleranta la jeguri.
când ai deoparte salariul pe 6 luni, poți să ai demnitate.
Da, clar. Cand ai copii, rate (sau chirie), o lucrare la dinti etc, te cam stergi la fund cu ea de demnitate. De ce? Pentru ca nu ai reusit sa pui bani la ciorap. Am un amic, a lucrat 6 luni, a strans tot, si acum isi cauta in linistea lui.
poți să ai demnitate și când ai copii. tocmai ca să le arăți cum este sa ai un pic de coloană.