Am un prieten care caută să angajeze niște oameni care să știe să scrie și să citească în română și engleză și să aibă un minim simț de organizare. Dă anunț pe site-urile de profil, primește CV-uri, selectează în medie 20 persoane per anunț, care par OK din ce spun despre ei și de aici apar problemele.
- 5 dintre ei nu răspund la telefon, sms sau email.
- 5 spun că nu îi mai interesează, deși au aplicat la anunț în urmă cu maxim 48 de ore
- cu 10 stabilești o întâlnire în zilele următoare, la fel, 24 sau 48 de ore, nu peste o lună.
- din 10, vin 2. din restul de 8, poate 4 au decența să anunțe că nu mai vin.
Ce îmi scrie amicul ieri pe mail:
Săptămâna trecută am fixat 6 interviuri, 4 au anunțat că nu mai vin, 2 nu au venit fără să anunțe, rezultat 0. Azi aveam trei interviuri fixate de ieri, dimineața doi din ei au dat sms că nu mai pot veni, al treilea nu răspunde la tel. Fete, între 21 și 29 ani, pentru client service.
Bestjobs și Ejobs ar trebui să pună un sistem de punctaj sau notițe pe candidați, ca să vadă recrutorii faze de genul "nesimțit, confirmă interviu și nu se prezintă".
Generația mea mai ține minte cum era să mergem la interviuri. Printam CV-ul frumos, să îl avem la noi, chiar dacă îl trimisesem și pe mail, făceam duș, puneam cămașa curată, ajungeam cu uneori și cu jumătate de oră mai devreme, pentru că locurile de muncă erau importante. Nu aveai bani, se tăia netul, se tăia curentul, se tăia berea. Mami și tati erau sau nu erau dispuși să susțină puiul după 20 de ani, trebuia să te descurci.
Dar cum generația asta pleacă târziu de acasă și chiar și atunci tot se bazează pe pachetul de la părinți, e normal să fie un pic evazivă cu locurile de muncă. Lasă, se găsesc alte ocazii și mâine, de ce să ne agităm atâta…Și se trezesc juniori la 30 de ani.
#ardeleni
se intâmplă la bucurești.
exact
Pai foarte bine ca-si permit sa nu se agite. Asa articol batranicios…de parca imi placea sa ma pregatesc ca nebunu pt un interviu, „pe vremea noastra”
81 vs 41 sislike-uri. concluzia: te citesc 81 de ardeleni, 41 de bucuresteni. restul sunt moldoveni :)))
Pai la 1500 de lei in mana pe luna chiar ca o iei in mana,mai bine stai draqu acasa ,angajatorii sa aduca englezi spanioli si nemti sa faca treburile de kkt hai sictir marilor patroni ghiolbani din romania.
@Zara, salariul de baza era de 2200 RON net + bonuri de 300 + decontare transport si aparea in titlul jobului.
Zara, uitasem sa specific. Pentru a ca salariatul sa fie platit cu 2500 RON net, angajatorul cheltuieste 4453 RON adica 1000 euro. Plus bonusuri. Plus transport. Deci bate sper 15.000 euro/an/om. Discutam doar de salariu de baza aici + cateva perks daca le pot numi asa. Conteaza enorm sa ii dai omului o vacanta platita pe an, si sa ai grija de el.
Pentru ca daca iti pretuiesti angajatii mai adaugi un pachet de abonament medical gen Regina Maria, un card de sala de fitness, un card de starbucks samd. Eu nu cred ca e o suma mica pentru varianta fara bonus, dimpotriva. Bonusul poate sa fie foarte mult. Multi dintre candidati vin din supermarketuri, BPO sau au 0 experienta. Engleza trebuiau sa stie cat sa foloseasca aplicatia de callcenter care are vreo 30 de butoane.
Am abandonat proiectul respectiv tocmai din motivul asta.
@Emil: Ar trebui sa vii in Iasi, faci full roaster in 3 zile. Nu de alta, dar salariul si beneficiile alea sint SF. Gindeste-te ca aici pe posturi similare la companii gen Xerox sau Amazon se plateste mai putin. CU MULT mai putin.
sfat…să caute în restul țării pe sistem home based
oameni din orase ca Huedin, Turda, Aiud, etc… ar fi incantati sa aiba sansa unui astfel de locuri de munca. asa ceva nu s-ar intampla in orasele mici unde este foarte greu sa gasesti un job si unde banii au cu totul alta valoare…
@Misu oricat de misto e in orasul in care te-ai nascut, daca nu ai ce munci si unde… GTFO si muta-te unde ai oportunitati!
Problema e ca multi angajatori vor sa gaseasca oameni in Bucuresti, dar pe salariu de Huedin.
Sau pe un salariu la fel ca ala pe care il aveau ei acum 15 ani, cand printau CV-uri si mergeau la interviu.
Vremurile s-au schimbat: vrei absolvent de facultate, bagi mana mai adanc in buzunar. Altfel umbli la cerinte, si angajezi absolventi de profesionala. Poti sa manipulezi cat vrei anuntul de angajare, sa para ca nu sunt cine stie ce responsabilitati sau cerinte, copiii astia s-au prins ce inseamna client service, cat de stresant e, si nu prea le vine sa accepte 1500 de lei pe luna, dupa ce parintii au cheltuit sute de milioane ca sa ii tina in scoala.
Nu poti intr-un oras unde chiria la garsoniere e 300 de euro, sa gasesti angajati pregatiti, cu 350 de euro.
in huedin e boierie. cautati pe google si o sa vedeti doar vile fara seaman in romania. no joke!
Si daca nu e job bine platit pentru absolvent de facultate, care stie de toate si nimic la inceput, de unde ma sa scoatem mai multi bani?! Stai si invata 2-3 ani, afla cum se lucreaza, si p-orma ridica pretentii.
No, acu’ toti iesiti academicieni !
Ca sa nu mai zic de aia care vin, au pretentii de leafa mare din prima, si mai dau si cate-o gherla (si pe mine ma tine minte clientul), apoi: ‘nu sunt eu de vina’ – :rolleyes:
Daca vii cu pretentii de la inceput, o sa-nveti meserie la calendele grecesti! Basca daca nu lucrezi vreo cativa ani in domeniul in care te-ai pregatit, poti pune cruce facultatii aleia, bani si timp pierdut.
ce inseamna gtfo?
Turda, Aiud, huedin…pai turda e la 30km de cluj si nici restul nu-s foarte departe. Da exemple mai dure.
@hash – Da’ nu mai bine faci tu cu mana ta client service pana cresti firma, cat sa iti permiti oameni cu experienta? Acum toti sunteti patroni, cum puneti mana pe doi lei, sau cat o mai fi cerand legea minimum pentru a face firma, si visati sa mutati muntii cu sclavi platiti mai prost ca aia de dau cu tarnacopul. Auzi, 2-3 ani! Cu executare, sau cu suspendare?
Pana sa ajung corporatist, am sclavagit pe la vreo 6 firme romanesti, si am facut de toate, incepand cu client service. 100 de dolari a fost primul salariu, si am bagat si ture de noapte.
Primul patron azi e mare si tare, cu ditamai averea. Face printre altele, antivirus, pentru cunoscatori. Noua nu ne trecea tot salariul in cartea de munca, obicei larg raspandit la vremea aia printre patronii autohtoni.
Al doilea patron mi-a dat pe mana 70000 de euro, pentru un proiect. Efectul: a inceput sa exporte produsele firmei, iar azi vinde pe 5 continente. Salariu mare: 150 de euro.
Ultimul patron ma pusese sa implementez SAP-ul in toate firmele din grup. Distractie mare, pentru ca cei cu state vechi in firma se pregateau sa se traga pe c*r si sa ma lase singur. Salariu imens: 500 de euro, si contract pe durata determinata, prelungit de nu stiu cate ori, desi la interviu promisese altceva.
6 ani de sclavageala la romani, facand treaba a 2-3 oameni, pe jumatate de sfert de salariu.
Asa ca vezi tu, patroane, nu vreau sa mai aud vreodata de afaceri romanesti, sau macar sa am vreodata sef roman. Sunt satul de exploatare.
Cand m-am decis sa imi schimb cariera am fost la cel putin 40 de interviuri. Multi n-au mai sunat dupa aceea sa dea vreun raspuns, vreo 2 au sunat dupa 2 luni si m-au impendulait de ce le-am irosit timpul atunci cand le-am zis ca mi-am gasit un job intre timp si vreo 5 au sunat sa negocieze remuneratia (in jos) desi stabilisem la interviu cat vreau si imi spusesera ca se incadreaza in buget.
Da, tinerii din ziua de astazi sunt delasatori si neseriosi, dar nici angajatorii nu sunt cei mai breji.
Oh yes! Atât angajatorii, cât și firmele de recrutare pot fi mizerabili uneori.
Deci da, dacă așa ne tratați voi pe noi, pregătiți-vă să vi se întoarcă și vouă spatele.
Cat timp e o piata a ofertei de forta de munca, nu pot avea cine stie ce pretentii angajatorii.
Daaa, HR-istele cred ca au memorie foarte scurta. Ori sunt pur si simplu niste nesimtite toate. Una nu mai suna inapoi sa dea feedback desi jura ca o vor face. Am primit un mail automat de reject pentru o pozitie la 3 ANI dupa ce am aplicat. La un alt loc de munca am facut eu rost de datele de contact ale cuiva din departament care participase la interviu ca sa cer feedback (dupa cateva saptamani bune). omului nu-i venea sa creada ca nu m-a cautat nimeni. Raspunsul tipei de la hr: „aaa am uitat, suntem foarte ocupati, urma sa te caut eu in cateva zile…”
Unde pot trimite cv-ul sa ma angajez la o primărie si sa fac 100.000 pe an?
Fără bonus, salar sau alte chestii de-astea legale fiindcă le voi dona.
Sînt serios, drăguț, pun pasiune în ceea ce fac, punctual şi tot ce îşi doreşte un angajator.
Prima data cand sunt de acord cu iulia. Eu m-am dus punctual si cu camasa aia buna la interviurile din romania si mi-am luat teapa. Aici cand ma duc la interviuri, cei drept putine ca am doar vreo 5-6 locuri unde pot lucra si am lucrat deja la 3, doar dau buna ziua si vorbim despre hobby-uri.
Vii la mine la firma? În Victoriei.
Daca prietenul tau mai cauta, poti sa-i dai, te rog, mailul meu? Poate iese ceva
Multumesc frumos.
toți ne prefacem că nu înțelegem că n-au pentru ce munci și că cu un pic de noroc poți să ajungi junior și la 40 de ani și la 50 de ani fiindcă vârsta nu mai este relevantă de multișor în piațeta muncii
Tu pe care piata a muncii te invarti ? Ia incearca sa te angajezi in domeniul IT , customer care etc. la 45 de ani ca si „junior” si spune-mi cata lume te suna sa te cheme la interviu, macar.
corect, într-un job care nu presupune existența unui portofoliu, după 40 de ani ești mort, deși angajatorii se plâng că n-au forță de muncă
și statul se plânge că n-are cine să plătească pensii 
Nu e vorba de existenta unui protofoliu ci de experienta in munca. La angajare, fie esti tanar, sanatos, in putere si capacitate de invatare, fie aduci o mana de experienta cu tine.
Forta de munca lipseste in high end, adica It-isti si programatori, sau low-end , adica munca necalificata. La prima trebuie sa fii tanar, la a doua trebuie sa ai experienta.
Gargara asta cu „se cauta in disperare peste tot ca nu are cine ne plati pensiile” e pentru aia care nu stiu cum functioneaza piata muncii si ce pretentii au angajatorii, pe care ii doare undeva ca nu are cine plati pensii.
E clar, intr-o discutie suficient de lunga despre job-uri cineva trebuia sa mentioneze la un moment dat IT-ul.
alex: sau customer care. sau PR. sau contabiltate. sau consultanta financiara. Ia incearca sa fii junior accountant la 40-45 de ani. Sau la cascuta la Vodafone. Sau la telesales la o firma care vinde produse Pharma. Sau in vanzari. Sau,sau, sau. Daca ai 45 de ani si ai ceva experienta, da. Daca ai 40 de ani si abia atunci intri pe piata muncii, poti sa uiti.
Ah, si de cand nu e IT-ul un domeniu de referinta?
„pe vremea mea”, când încercam să mă angajez, trebuia să „n-am obligații”, invariabil toate anunțurile căutatu tineret fără obligații și cu experiență (:D în ce?), după atâția ani angajatorii încă nu au învățat nimic – de ce îi trebuie putere de muncă unui individ de 40 de ani care răspunde la telefoane, sau care completează formulare? și mai ales, unde va promova el? pe ce post? chestor șef la supravegheat roboți telefonici? nici cu angajatorii nu mi-e rușine
@Iulia: am 43 de ani. Și sunt junior pe alt domeniu decât cel pe care am calificări. Deh, ca junior câștig mai bine decât pe senior la calificare.
Întâmplător, să-mi bag plua, e un domeniu pe care l-ai pomenit.
Pisi, greșești sinistru.
A, să nu uit: ei m-au vrut, am aterizat p aci cu referințe „bă, știu eu pe unu’ care calculatoare/securitate/telecomunicații”. Ce legătura am io cu sales? Pharma / med sales chiar.
Bă, am. Ca junior.
RAIDER, esti constient ca esti o exceptie , nu?
Cat despre „PISI. gresesti sinistru” , ia incearca fara referinte. As in , go the long way. Aplica tu la anunt, du-te la interviu, etc. Si o sa vezi cum se schimba datele problemei. Eu am trecut, pur intamplator, invers: De la Pharma sales la IT. Si aveam 25 de ani. Si tot voiau mai degraba „Proaspat absolventi”.
@Iulia – n-ai înțeles ce-a zis Raider, cum probabil n-ai înțeles de ce aveau ăia reticențe la tine – mai contează și ce faci pe IT, că nu-i totuna să faci customer, QA, să scrii cod sau rețelistică
@RAIDER , te-ai reprofilat ? L-am intrebat pe Capota de tine si nu stia pe unde mai esti
Iulia, chiar esti pisi? Trimite niste poze la Zoso sa le posteze la stirile zilei
să vezi caz fericit când reușești să angajezi un om mai de Doamne ajută și la două săptămâni îți pleacă cu 1500 lei din casă, fără să-și dea seama, idioata, că la angajare a adus copie după buletin&co…
Efectele educatiei parintilor si a societatii. cind ai valori ca Becali si Barbi de Romania ce poti sa astepti de la ei? Unii o sa zica ca asa job asa aspirant, nu te poti astepta la mare lucru. Dar atunci cum poti evolua? Majoritatea pleaca de jos si incet, incet se ridica. Eu cred ca este o problema de educatie, educatie facuta de parinti care la rindul lor nu au primit o educatie in linie cu vremurile si un sistem educational care nu reuseste sa se adapteze.
Se întâmplă peste tot în RO, din păcate.
Ar mai fi un punct de vedere de luat în considerare aici. Cazul în care te duci la primul interviu, eventual mai eşti chemat la cel de-al doilea, apoi linişte totală. Definitiv.
Nici mulţumesc mici un mesaj de „pa”.
Şi asta ţine nu numai de corectitudinea din partea candidaţilor. Ci şi a recrutorilor sau direct a companilor ce postează cereri.
Cred că este mult mai mult de lucru, în ambele tabere ale acestui „eşicher”.
ar trebui un sistem de note si pentru angajatori..
„Fete, între 21 și 29 ani”
exact
peste 30 ani nu mai poti face client service?
+ cv cu poza. Serios acu’ aia de 50 de ani nu pot face munca de call-center prost-platita?
Alexandru, sigur ca da . Mai ales undeva unde au target, 3 ture, posibilitate de program prelungit si o fisa a psotului extrem de dinamica.
Plus ca e super usor sa inveti un nene de 50 de ani sa lucreze pe PC, e un vis. Si nu-mi veniti cu exemple de genul ” lasa ca stiu eu pe cineva care la 50 de ani care se descurca cu PC-ul” ca astea sunt 1 la 1000 , si in general nu la entry level.
@Iulia
Dar barbatii intre 20 si 29 de ani. nici aia nu pot sa invete?
Chiar asa, o amenda pentru discriminare pe criterii de sex?
Nu e vorba numai de locurile de munca. Am vazut ca nu prea te poti baza pe oameni in general sa-si respecte cuvantul. Pe un grup de baschet, la un event dau join 20, se prezinta 7. Anunta 2-3 ca nu mai ajung.
La fel si cu planurile alea pentru revelion sau alte iesiri.
Inainte cand se faceau liste la scoala pentru diferite chestii, x-ulescu era trecut semnul intrebarii la sfarsit. Ejobs sa puna o optiune de „semnul intrebarii la sfarsit” pentru candidatii astia (aplic dar nu aplic, vin dar nu vin).
Asta lipseste la noi, respect de sine, onoare, demnitate, valori care contribuie la civilizatia unei societati. Facem treaba bine cand sta cineva cu parul pe noi, nu mai este, lasa ba ca merge asa. Respectam regulile de circulatie cu politia prin zona, cand nu mai este, facem 7 benzi de facut la stanga la Lujerului.
Am exact aceeasi problema. Sustin treaba cu punctajul, pana atunci banii aruncati pe siteurile astea, sunt bani aruncati pe ferestra. Mai bine apelezi la o agentie de recrutare si negociezi plati la rezultat(angajare) si la x luni de la angajare.
eu susțin treaba cu transparența angajatorului și a jobului: să-și pună angajatorii anunțurile-n geam cum fac frizerii: 15 lei tunsu, 16 lei coafatul, să știe și angajații care sunt cerințele pentru job (alea concrete, nu alea din anunț) ce salariu primesc pentru jobul ăla și pentru concret câte ore de muncă + situația financiară a angajatorului (cotizează sau nu la pensii și sănătate și mai ales DUPĂ CÂT TIMP și cu CÂT cotizează
) -știți, cum e în străinătate, așa știe și studentul că facultatea pe care o face e falimentară fiindcă nu-i permite nici apă plată să-și cumpere de banii din salariul pe care o să-l primească pe jobul lui
@tu pens – lucrurile nu se pot mereu insira pe o bucatica de carton ca pretul la rosii, cat despre contributii, odata ce ai aflat salariul si stii ca e cu carte de munca, poti afla si singur de valoarea contributiei caci e un procent stabilit prin lege.
Exista un interviu tocmai ca sa poti afla totul acolo, nu totul se rezuma strict la cifre, ci asa cum zici si tu, la tot contextul (program, beneficii, cerinte(inclusiv de ordin etic)).
„Lupta” asta angajati-angajator va exista mereu si e usor sa arunci cu acuze cand nu tu esti cel care trebuie sa produci efectiv acel salariu+40%taxe, ci doar il incasezi.
Zicea cineva de salariu de 350E si chire de garsoniera de 300E. Asa de ce nu o garsoniera de 400E daca tot cautam mic si scump, dar ne plangem de salarii..
@Andrei – așa cum se pot înșira lucrurile pe cartoane în străinătate, se pot înșira și la noi, până n-o să se întâmple chestia asta vom orbecăi ca chiorii aiurea, și angajații și angajatorii (ăstora le convine oricum, în caz că nu merge afacerea ei pierd niște bani, angajații în schimb își ratează viețile)
Locuri de munca multe, potentiali angajati putini. E normal sa se intample chestia asta pentru ca e o piata facuta de angajati, nu de angajatori. Stiu ce zici cu seriozitatea, oamenii aceia nu au disparut, dar pe ei nu ii gasesti pe ejobs si nu vor veni sa lucreze pe 1500 RON.
Ba unii s-ar duce pe banii astia dar nu-i ia nimeni. Sunt cei trecuti de 45 si care nu au pe nimeni prin firme pt recomandari. Pur si simplu nu trec de HR.
La unul din locurile de muncă anterioare trebuia să introducem date dintr-un formular în calculator, unde aveam program normal de 8 ore (de la 08.00 la 16.00), iar printre colegii mei se aflau și câțiva cărora această muncă li se părea extrem de dificilă pentru salariul minim la vremea respectivă (2011). Aveam normă să introducem un anumit nr. de formulare, dar acestea se puteau introduce până la ora 14.30, dacă îți dădeai interesul.
Deci persoane care încă trăiesc de pe urma părinților/bunicilor sunt peste tot în țară, dar aici consider că este vina părinților.
Dar nu-i nimic rau in asta, daca isi permit, pentru dumnezeu. De unde aveti chestia asta ca munca e ceva ce trebuie neaparat sa faci in viata? Daca nu-ti trebuie te dai la o parte si lasi sa munceasca pe ala caruia ii place sau care are nevoie
Prietenul tau ofera salariu de rahat. Daca oferea un salariu decent, nu dadea numai peste imbecili.
Ai sa razi, dar sa stii ca se pot angaja si imbecili pe salarii decente.
Iar pt un salariu mare, e chiar obligatoriu sa fii imbecil.
Da, sigur ca da…ca ei stiau ce salariu vrea sa le dea de dinainte sa vina la primul interviu…
Si se stie, un salariu de rahat iti da voie sa fi neserios…
E posibil sa fie adevarata asta cu salariile dar daca singura cerinta e sa scrie corect in engleza (in romana e mai simplu, deci implicit poate sa scrie corect in ambele) si nu e nevoie de niciun fel de experienta cam ce pretentii ai putea sa ai la salariu?
Pana nu te-ai dus la interviu, nu stii salariu. Asa ca vorbesti in punga
A nu se uita cum suna multe dintre anunturi. Mai ales pe IT.
Cand nici macar nu te prezinti la interviu, de unde stii cat e salariul?
cred ca depinde si de locul de munca oferit. daca este ceva low n-o sa-ti vina savanti.
printr-o conjunctura, acum ceva ani am fost nevoit sa tin si eu niste interviuri de angajare in locul persoanei care le tinea in mod normal. IT. geez. unul m-a intrebat direct daca o putem angaja si pe prietena lui ca n-o poate lasa la *alt oras*/ una venea din maternal si contrar asteptarilor ca si-ar fi dat mai mult interes sa se angajeze, isi verifica sms-urile sau ceva in timp ce vorbea cu mine/ un baiat foarte chill genul mai rasta venise in short si statea pe scaun lasat pe spate pe 2 picioare de ii vedeam boxerii pe crac/unul nu stia sa scrie coherent/ si dupa mai multi de genul aveam impresia ca eu am o pb deja
Deci sa inteleg ca toata lumea stie sa scrie corect in engleza in Romania?Bai mie mi se pare ca e un skill ptr care ar trb sa primesti mai mult decat minim, avand in vedere ca in fosta mea clasa din 30 de elevi maxim 15 intelegeau limba engleza,si sa nu mai mentionez de scris.
Ioana, pentru ca daca e mai mare decat norma de regula are grija sa precizeze. Iti mai spune ceva si alex mai sus.
@zoso, angajatii sunt oglinda angajatorilor. Cum ii cresti asa ii ai. Daca vrei un articol interesant, fa un research pe HR din cealalta perspectiva.
” se pot angaja si imbecili pe salarii decente” – norocu meu
@bubble: eu nu am intalnit situatia descrisa de tine – lucrez din 2003 full time si nu mi s-a spus niciodata la un interviu care este salariul pe care il pot primi. Maxim am fost eu intrebata la primul interviu de asteptarile salariale – si asta la interviul pentru job-ul actual (unul peste medie, intr-un domeniu in care am 10 ani experienta). Si ce inseamna „norma”? cine o stabileste?
Ioana, citesti printre randuri. Iti poate preciza in anunt. Norma depinde de domeniu si de firma, lumea vorbeste. Alti angajatori iti spun direct ce bani sunt pe ce pozitii, iar daca nu ai intalnit nu inseamna ca nu exista. Mi e prea lene sa ti dau mura n gura. Cauta.
Da’ si fetele sunt mai intreprinzatoare decat erau pe vremea ta…. mai ales intre 21 si 29
Nu e doar in Bucuresti. Nevasta-mea cauta si ea oameni de vreo 6 luni si cea mai mare distractie cu eJobs si Bestjobs este ca saptamanal exista candidati din Bucuresti (si nu numai) care aplica pentru loc de munca in Timisoara si sunt foarte surprinsi de acest aspect in momentul in care ii suna. Incep sa cred ca aplica la gramada, fara sa se uite in ce oras este postul respectiv sau ce se cere pentru acel post.
Probabil aplica din aplicatia de mobil a bestjobs care nu iti ofera prea multe optiuni. Daca vrei sa vezi anunturile in ordinea postarii atunci adio selectie oras, daca selectezi oras atunci adio selectie cele mai recente, etc
oare si dragnea a fost junior la 30 de ani? nu de alta dar s-a laudat ca i-a placut facultatea asa de mult ca a mai ramas un an pe acolo
Ideea sistemului de punctaj e distructiva si lasa loc de abuzuri. Pe logica asta, ar fi util si un sistem cu notite privind angajatorii.
Exista http://www.undelucram.ro
Cum ar fi sa publice si angajatorii bugetul pentru pozitia deschisa!?
Si sa terminam cu 10 interviuri cu toata firma (daca e una mai mare) sau interviuri in care antreprenorul iti vinde avioane si viziuni cu masini zburatoare iar apoi ajungi sa afli ca „salariu minim + bonuri”.
Cred ca o mai mare transparenta si din partea angajatorilor ar duce la niste asteptari mai realiste.
Si poate ca stiind un salariu oferit, ar aplica 8 in loc de 20, iar din cei 8 poate unul singur va fi bolnav la ora interviului.
Pune aici anuntul sa vedem toti despre ce e vorba. Cu atata secretomanie nu rezolvam nimic.
Poate il putem ajuta pe om, poate ii putem recomanda candidati.
Mai e o chestie. Cand aplici la mai multe joburi nu stii de unde te vor suna. Dupa ce te suna sa te cheme la interviu cauti si tu firma pe net sa vezi despre ce e vorba ( desi in mod logic si normal asta trebuie facuta inainte sa aplici la un job). Daca rezultatele cautarii nu sunt tocmai pozitive atunci e decizia ta sa anulezi interviul. Ca sunt unii carora le e rusine sa sune sa anuleze un interviu si pur si simplu nu se duc , asta e altceva.
„Printam CV-ul frumos, să îl avem la noi, chiar dacă îl trimisesem și pe mail, făceam duș, puneam cămașa curată, ajungeam cu uneori și cu jumătate de oră mai devreme” … eu asta fac si in ziua de azi… am imbatranit
Cand lucrezi in IT ejobs si bestjobs sunt siteuri de tot rahatul. Majoritatea angajatorilor seriosi sunt mutati pe Linked IN de unde te si pescuiesc pentru interviuri. Ca sa fie mai eficient tot procesul de recrutare, eu cel putin ii anunt de la inceput ce asteptari salariale am ca sa nu ne pierdem timpul reciproc in caz ca nu le pot indeplini.
Piata muncii din Bucuresti este plina de angajati din provincie/studenti care lucreaza pe o ciocolata. Isi permit sa faca asta atata timp cat mamica si taticu ii tin pe pachet si le platesc chiria. Unul care e nascut in Bucuresti stie cam cu ce se mananca traiul prin oras si cauta un loc mai bine platit. Ghinion, e ocupat de aia care mananca zacusca de la pachet si care sunt platiti in bani de bere.
Pe de alta parte, aia din alte orase sau de la tara au de platit o chirie si drumuri pana acasa, ceea ce inseamna ca au nevoie de un salariu mai mare decat cei din Bucuresti. Am incercat sa le explic asta angajatorilor timp de un an, pana cand am plecat inapoi la Valcea sa lucrez pe 1200 de lei. Chiria 1000 de lei, drumuri acasa 1000 de lei ( benzina 250 de lei x 4 weekend-uri ), fara 3 mii nu as fi putut sa traiesc bine
roag o pe Firea de un referendum pt Brexit.
Bexit.
BRexit e Braila exit, si unde sa iasa Braila cand toti locuitorii n-au impreuna nici bani sa treaca strada?
Aici in Capsunaria vin est-europenii sa ia joburile, in Bucuresti vin provincialii, in Cluj vin moldovenii, plm, aceiasi placa, idioti diferiti.
@gigi: dar un bilet dus-intors la Dacos e mult mai putin…
Poate nu ti permiti masina.
Nici la Valcea nici la Bucuresti
Angajatorii-s seriosi, angajatii in schimb nu-s.Am dat cu sapa intr-o firma pana luna trecuta, am facut de toate, si no, mai nu m-au infiat…pana cand m-am imbolnavit putin, si a trebuit sa stau in concediu medical cateva zile.Sefii (medici amandoi) mi-au zis ca ei m-au angajat sa muncesc nu sa fiu bolnav.Drept pentru care i-am dat in mml si m-am mutat la stat in aceasi meserie pe dublul banilor + toate beneficiile de care vorbeste legea.Ei nu-si gasesc om in locul meu nici acum, si care vine la interviu refuza sa faca ce am facut eu pentru banii aia.
Pentru ca de bine, de rau au ce manca, ce bea, nu-i ploua si nu se plictisesc deoarece netflixandchill, unii asteapta sa prind cel mai bun job. La fel cum vrem cel mai bun telefon, cea mai buna camasa, cel mai bun you_name_it, la fel vor „the job”. Pentru ca respir singur => merit by default cel mai bun whatever. Desi au experienta 0 in campul muncii, nu vor sa faca joburi din care nu se vad iesind la pensie deoarece se tem ca fiind angajati ar putea pierde oportunitatea de a prinde acel the job ca poate trebuie sa stea in preaviz si noul angajator nu poate astepta. Sau daca apar in CV ca a avut mai multe locuri de munca unde a stat doar cateva luni, ar avea de pierdut.
Waiting for someone or something to show you the way (…) and then one day you find ten years have got behind you, no one told you when to run, you missed the starting gun.
Sa notam ca anunturile pe siteurile mentionate nu sunt gratis, din contra, 120 euro pentru 30 zile sau 60 euro pentru trei saptamani (plus TVA la ambele) si bineinteles ca anuntul nu sta in top fiind cele mai ieftine variante iar daca vrei sa fie vazut mai mult de 3 zile platesti extra. Ejobs ofera trei anunturi gratuite daca esti la primul cont, dupa ce-ti verifica firma bien sur.
Eu am avut supriza sa bat palma cu candidatul dupa interviu, iar cand a trebuit sa se prezinte la program, ia-l de unde nu-i, la telefon/sms nu a raspuns iar asta in conditiile in care i s-a oferit un salariu mai mare decat a cerut.
In rest, secondez ce spune prietenul tau.
S-a intamplat sa semneze contractul, cum e legal, inainte de incepere. Il declari in aplicatia vietii (Revisal) apoi…surprize, surprize, nu s-a prezentat, nu a raspuns la telefoane, disparut in ceata. Nu mai pui ca la ceva vreme am si primit avertisment de la itm ca se contraziceau declaratiile in revisal pe omu asta (da, pe noi astia mici ne cauta itm ul si n …). Mare mi-a fost mirarea ca dupa ceva vreme sa aplice iar omu la o pozitie in companie… Si da, dau feedback tuturor carora le-am luat un interviu si ii tin minte si mai revin la cei carora nu le-am putut oferi ce se dorea atunci daca apare altceva, dar stiu ca sunt uscaciuni multe si din partea angajatorilor. Nu stiu cum e cu generatiile ca si eu fac parte din asta Y (late 80), dar e surprinzator cat de greu e sa gasesti oameni seriosi.
„Am un prieten care caută să angajeze niște oameni care să știe să scrie și să citească în română și engleză și să aibă un minim simț de organizare. Dă anunț pe site-urile de profil, primește CV-uri, selectează în medie 20 persoane per anunț, care par OK din ce spun despre ei și de aici apar problemele.”
Si ce ofera el, mai exact ? Ce beneficii si pt ce tip de munca ?
Intr-un mod surprinzator nu primesti asemenea surprize neplacute doar de la noua generatie….mai nou si domni sau doamne cu experienta mai vasta (minim 10 ani de experienta in campul muncii) au inceput sa nu se prezinte la interviuri sau la semnare de contract, desi au confirmat/acceptat:) Si nu vorbim de un sal de 1500 RON. Eu fac parte, sa zicem, din noua generatie (avand in vedere ca s-a setat o limita de varsta de 21-29 ani in discutia de mai sus) si sincer sa va spun niciodata nu am indraznit sa nu ma prezint la un interviu sau discutie confirmata deja.
Sunt cazuri si cazuri….cazuri de tineri care stiu ca isi rup creierul si spatele minim 9 -10 ore pe zi (lucru care, cu tot respectul) generatia trecuta inainte de 89′ nu prea o faceau….acum in zilele noastre ca tanar trebuie sa tragi cat mai tare posibil, riscandu-ti sanatatea, pentru o casa/masa/bani de intretinere etc. Hai sa nu generalizam, va rog
Cand imi cautam job, trimisesem spre 50 de aplicatii. Aveam un tracker in Excel cu progresul facut la fiecare. Unele joburi nu le-as fi luat decat de disperare. N-am lasat pe nimeni cu ochii in soare, dar am anulat un interviu, si m-am retras la mijlocul procesului la alte 2. Am pierdut sirul celor pe care i-am refuzat la telefon. Primisem oferta de la jobul preferat, dar nu semnasem contractul si imi era cam frica sa ma retrag de peste tot. Ca sa nu mai zic ca a trebuit sa insist ca site-ul de joburi pe care eram sa imi retraga profilul.
Sunt multi nesimtiti, dar nu e intotdeauna doar asta.
Incredibile comentariile astea ale voastre; zoso face introducerea si restul capitolelor vin atat de natural si in directii neasteptate:). Hai sa va dau si eu o directie: eu nu stiu de ce merg la munca, daca e sa ma iau dupa comentarii?! Castig aprox 1000eur in ro, suma mai multa decat decenta pentru Romania – cred eu-, am casa mea, am masina mea, am si o mica afacere de familie pe langa, am si o sumedenie de idei – pe care inca nu le-am vazut la zoso si in piata sunt prea putin dezvoltate, so, sigur produc(asta in caz ca imi pierd locul de munca); cu toate astea merg la munca zi de zi de la 8 la 17; am mers la interviuri aproape in fiecare an(asta pt ca am vrut sa evoluez si solutia in ultimii 3 ani a fost sa schimb job-ul)….voi inca scrieti in cartea lui zoso…
Copii ai? Pentru ca daca ai si trebuie sa-i mai dai si la after ai sa vezi ca nu-ti ajung banii oricat de chivernisit ai fi. Cu marirea ai dreptate, nu poti sa scoti 50% in plus la salariu decat daca-ti schimbi locul de munca.
pai, nu am nici sotie, inca. viitoarea are si ea salariu de 1000…ma gandesc ca o sa ne descurcam si cu o cresa, pentru inceput. …nu spun ca nu sunt reale situatiile expuse pe aici, dar mi se pare ca privim lucrurile la extreme cand ele sunt intr-un echilibru foarte bun: asa angajatori, asa angajati, asa rezultate. experientele sunt diferite, oamenii sunt diferiti, rezultatul e acelasi… atitudinea asta zen mi-a atras 16 aprecieri negative:))…
Problema e că a căutat în București unde și dacă ești olog îți găsești un loc de muncă.
Are nevasta-mea un job de contabil + alte joburi pentru care face recrutare. Asta de contabil e cel mai problematic din punct de vedere al angajarii si il are de peste 6 luni.
Jobul e bine remunerat (peste medie) dar locatia firmei e in Otopeni pe langa podul de peste centura. Primeste in mod constant CV-uri, stabileste interviuri si cei mai multi nu mai ajung (nici nu anunta, nu mai raspund la telefon) + cei care ajung incep sa planga la interviu (incep sa se planga de vechiul job, ce nasoala e viata etc.).
Am ajuns la concluzia ca majoritatea celor care aplica, dau click orbeste pe orice job posibil, nu citesc bine cerintele mentionate in descriere iar contabilii, in special, sunt labili psihic.
Crezi ca soluti e sa mute sediul firmei?
La cata raspundere e si ce prost se plateste un contabil, eu n-as face munca aia.
asta e un fel de : Toate femeile sunt curve inafara de mama , dar , sa nu uitam ca si ea este femeie
Labil psihic e cine accepta sa faca naveta zilnica pana acolo… Pool-ul de candidati real angajabili e limitat la pool-ul de contabili in cautare de job cu domiciliul stabil in Otopeni.
@Shoric, m-a marcat faza cu plansul. In viata mea nu ma gandeam ca o sa dau peste oameni care plang la un interviu.
și mie mi-au dat lacrimile când la un interviu pentru minunatul job de contabil mi-au spus că sunt prea bătrână la 40 de ani să înregistrez intrările pentru o firmă mare, deși mă chemaseră la interviu, am 56 kg la 170, nu sunt nici urâtă, nici foarte frumoasă, nu am deficiențe locomotorii, nu sunt reticentă la ce e nou, mă îmbrac decent și știu gramatică mai bine decât milenialii, că mai am o facultate terminată în afară de aia de contabilitate făcută la stat – am plâns și am învățat altceva, acum nu mă mai întreabă nimeni câți ani am și nici cât de lungi îmi sunt picioarele, mă întreabă ce știu să fac și-atât, câștig dublu față de jobul de contabilizdă pe care l-am lăsat în urmă și fac tot posibilul să plec din țară pe ce fac acum
Acum 5 ani am mers la un interviu la o firma mica norvegiana, de IT, aveau nu stiu ce produs bancar/finance. Am vrbit pe skype cu tipa de la HR, in romana, in engleza, apoi i-am spus care sunt asteptarile mele financiare, confirmandu-mi ca se incadreaza in buget.
Peste cateva zile m-au chemat la interviul tehnic, mi-au dat niste intrebari, unele teoretice, altele practice, dar atentie pe o foaie, iar eu trebuia sa scriu raspunsurile. Mkaaaaay ….
Erau 20 de intrebari, aveam remniscente de la examenele din Poli, scriu ca berila vreo ora la ele. La vreo 4 intrebari habar nu aveam raspsunsul, unde nici nu am scris nimic ca sa nu par vreun bou care imi dau cu parerea.
Dupa ce termin, vine asistenta de la HR, ia hartiile si apoi ma intreaba intr-o doara „Testul psihologic cand veniti sa-l dati?”. Nu mi s-a spus nimic de asta, dar cand sa-l dau, acum! Ma pune in fata unui laptop, imi deschide o aplicatie si ma pune sa raspund la 400 de intrebari, absolut banale, care se repetau intre ele, banuiesc ca avea un scop faptul ca se repetau. In fine, mi-a luat si ala vreo 45 de min de terminat, daca nu chiar mai bine.
Dau buna seara si dau sa plec, dupa care ma intreba cand vin sa dau testul de inteligenta. Bitch, are you fucking kidding me?! Acum in plm, dar de ce nu mi s-a spus ca o sa stau aici 3 ore? In fine, il dau si pe ala si apoi plec.
Peste o satpamana ma suna si imi spune ca rezultatele sunt ok si ca managerul norvegian vrea sa discute cu mine pe skype, dar trebuie sa vin la ei la sediu pentru interviul asta. Ma duc acolo, ne conectam pe skype pe un televizor mare, incepem sa vorbim, insa dupa 5 min, datorita netului slab, abia te puteai intelege cu el. Renuntam la video si continuam doar audio interviul. Omul foarte multumit de discutie, ma intreaba cand pot sa incep si ca de abia asteapta sa vin in echipa lor si ca maine sa discut cu HR-ul pentru oferta.
Trece o saptamana, trec doua, nu aveam stres caci nu ma grabeam nicaieri, mai mult testam piata cand am dat curs inteviului. Dar pentru ca mi se parea dubios o abordez pe skype pe HR-ista cu care dadusem interviul, iar asta imi spune senina ca din pacate nu le permite bugetul sa ma ia.
Imi statea pe limba sa ii spun romaneste „Fa muisto, din primul interviu skype am spus ce asteptari am de la voi si ai spus ca e ok”, dar le-am urat succes mai departe caci sunt un domn si nu samsar ca ei. Calitatea umana e precare de ambele parti ale baricadelor.
Se întâmplă si invers
(o chestie la care nu m-am gândit ca va conta), trimit cv si după aia pauza. Dar pauza totala.
M-a distrat faza cu unul, răspund la un anunț, explic ce am făcut si ce știu sa fac, se vedea ca omul e mulțumit si entuziasmat … trimiteți si un CV pe adresa..
In CV aveam trecut si ca lucrasem cu politia
Curios încep sa caut sa vad care e chestia, chiar in luna respectiva omul primise o sentință dat fiind în judecat de un fost angajat căruia nu-i plătise salariul pe ultimele luni.
Eram in autobuz si ma uitam la un domn 30-35 ani care foarte linistit ii spunea unui prieten ca isi da demisia si ca nu are o alta varianta de angajare dar vede el. Uneori imi doresc sa fiu asa calm si nepasator ca domnul respectiv
Dacă mi-aș da azi demisia, aș putea trăi, cel puțin, un an doar din economii.
Cumva in 133 marti dupa-amiaza? Daca da, eu eram cel cu demisia.
Angajatorii sunt idioți și nu oferă detalii despre job. La cerințe au 20 de rânduri, la beneficii – se discuta la interviu. Cu ani în urma aveam un job plătit cu 2000 RON net. Mai aplicam la alte joburi și când ma sunau le explicam ca lucrez și dacă oferă peste 2000 RON vin la interviu, dacă oferta este sub această sumă nu are rost să piardă timpul.
Hr repeta prostește ca discutam la interviu. Deci nu mergeam la ei și se supărau.
Faptul că au aplicat la job nu înseamnă că ai găsit candidați. Doar firmele cretine nu au angajați și cauta permanent, din acest motiv sunt evitate.
ziua buna!
daca se pot da ceva detalii/indicii, ma deplasez la sediul lor pentru stabilirea unui interviu
multumesc anticipat
Exact ce iti spuneam mai sus Zoso. Da detalii. E posibil ca un anunt dat aici la tine sa aiba mai mult succes decat mama lui ejobs si bestjobs.
In Romania, cumva exista o criza de personal, serios si oarecum calificat. Pe de alta parte, din cauza asta, exista si angajatori care sa spunem ca sunt la limita cu totul, program, plata salariilor, dar cu pretentii foarte high. Nu ma refer la cazul descris de tine, dar scumpa mea colega de apartament, a schimbat vreo 3 angajatori, din diverse cauze, neplata deplasarilor in interes de servici, neplata orelor suplimentare cerute expres de angajator, lipsa materiale de lucru(venea cu anumite chestii de acasa) etc. Si nu vorbim de oameni saraci, ci pur si simplu, prosti in gandire si in management si care nu au putut trece de un nivel al dezvoltarii lor. Asa ca, atata timp vor exista oameni descrisi de mine mai sus, ca angajatori si vor fi in continuare in majoritate sa nu avem pretentii prea multe de la viitori angajati ai lor.
Cel mai tare interviu l-am avut cu Flamingo Computers. Erau cei mai tari la momentul respectiv, acum vreo 16-17 ani. Interviu in Otopeni, unde aveau o cladire imensa (la vremea respectiva) de 3 etaje, cu bazin imens cu pesti Koi la intrare, secretare fotomodele, nu alta. Trai, nu alta (evident, daca erai white collar, am aflat mai tarziu ca blue collar o cam ardea pe zacusca de la mama).
Fiind in Otopeni, ia mancare la pranz din parti. Ma asteptam sa fie 3 interviuri, dar au fost 4, in aceeasi zi. M-am hotarat la al 4-lea sa plec, eram mort de foame, era ora 17:00. Nu aveau automate cu mancare, la momentul ala nu exista asa ceva.
PS: Data viitoare, cand vad CEO-ul unei firme ca are Mercedes sau BMW, dispar.
PPS: Muncesc la o firma la care contabila are BMW ultimul tip, seria 7. FML!
Lucrurile stau mult mai rau daca privesti din perspectiva celor care isi cauta un loc de munca. Sunt companii ( unele chiar cu nume) care te poarta pe drumuri,prin interviuri, teste si apoi nu au nici macar bunul simt sa-ti dea un raspuns negativ. Altele..de asemenea..dupa teste peste teste..vin si-ti ofera un salariu de muncitor cu 3 clase desi au asteptari de munca de cea mai inalta tinuta.
S-a ajuns aici pentru ca angajatorii nu stiu sa aprecieze oamenii buni si pentru ca angajeaza oameni slabi la resurse umane (in general.. pe pile, prietenii, cumetrii si interese)si fac recrutare dupa ureche (cei mai slabi profesionisti pe care i-am intalnit lucrau in recrutare si resurse umane).
Din punctul meu de vedere, ar trebui sa existe ceva norme de conduita atat pentru candidati cat si pentru cei care recruteaza.
Pentru candidati:
1) citesti cu atentie cerintele postului si ce ofera angajatorul
2) aplici doar daca esti cu adevarat interesat
3) raspunzi la mail-ul initial ( eventual telefonul initial – aici trebuie inteles ca, desi e posibil sa primesti apeluri de la numere necunoscute, e indicat sa raspunzi la ele )
4) stabilesti o zi si o ora de comun acord ( te asiguri ca data si ora nu se suprapun cu alte planuri )
5) te pregatesti cu cateva informatii despre firma si postul vizat
6) te imbraci decent ( sunt si joburi unde nu e musai sa fii imbracat la costum, dar intotdeauna este bine sa fii imbracat cat mai decent si fara mii de zorzoane )
7) te prezinti la interviu cu macar 10-15 minute mai devreme de ora stabilita ( iei in calcul potentialele intarzieri de metrou, tramvai, trafic, etc; iei in calcul posibilitatea de a trebui sa treci prin ceva filtre de securitate sau sa astepti ceva lifturi )
8) te comporti normal, incerci sa iti vinzi profilul/cv-ul atat de bine pe cat poti, stabilesti in clar diferite intalniri viitoare, refuzi in cazul in care ceva ti se pare impotriva convigerilor tale
9) in cazul in care, pentru una dintre intalnirile stabilite ( chiar si in cazul in care motivul este ca job-ul dorit a aparut ), nu te mai poti prezenta ANUNTI macar printr-un e-mail sau telefon acest lucru.
Pentru cei care recruteaza:
1) descrierea clara si explicita a postului
2) expunerea in clar a cerintelor ( fisei postului ), nu doar informatii generice si apoi afli la fata locului ca cerintele sunt mult mai complicate
3) EXPUNEREA UNUI INTERVAL SALARIAL
4) asigurarea unui raport CORECT intre salariul potential oferit ( tot timpul exista un buget pentru asta ) si cerintele REALE ale postului
5) trimiterea unui e-mail inainte de a suna pe cineva ( chiar daca acea persoana a aplicat pentru post )
6) stabilirea unui interval orar ( de comun acord cu candidatul – pe e-mail ) pentru un eventual interviu telefonic
7) stabilirea unei date si a unei ore de comun acord cu candidatul
8) prezentarea la data si ora stabilite cu macar 10-15 minute mai devreme
9) acordarea atentiei totale candidatului, nu telefonului personal sau laptopului ( atunci cand comunici cu cineva esti atent la acel om, nu la altceva )
10) prezentarea cat mai corecta a informatiilor referitoare la job-ul oferit
11) asigurarea unui cadru civilizat si decent pentru interviu
12) ( daca un interval salarial nu a fost prezentat in oferta ) in momentul in care intrebi candidatul ce salariu si-ar dori ( sau ce salariu are acum ) noteaza suma si, foarte important, daca aceasta este peste bugetul alocat postului, informeaza candidatul despre acest aspect ( daca nu se poate fix in momentul acela, un telefon ulterior este apreciat )
13) ofera transparent informatii despre procesul de recrutare ( inclusiv durata )
14) asigura-te ca procesul de recrutare nu devine obositor ( consider ca mai mult de 2 discutii – 1 hr + 1 tehnic – este prea mult ) si ca are o durata decenta ( majoritatea celor care vin la interviu sunt, cel mai probabil, angajati in momentul respecti, motiv pentru care un interviu tehnic de 5 ore este cam mult )
15) anunta candidatul despre situatia in care se afla procesul de recrutare in care este implicat CHIAR SI DACA RASPUNSUL E UNUL NEGATIV!
Consider ca daca ‘regulile’ de bun simt de mai sus ar fi respectate de cele 2 parti, ar fi mai usor de gasit un job/un nou angajat.
Nici cu angajatorii / recrutorii nu mie rusine. 99% din ei nu anunta daca nu ai fost selectat si chiar daca esti, te anunta dupa 2-3 luni chiar daca la interviu spun ca iti vor da un răspuns in 2 saptamani maxim ….
Cu permisiunea ta, las textul meu de acum cateva zile aici : https://andreibucur.ro/nu-mai-avem-angajati-ci-potentiali-muncitori/
Am o firma mica pri Moldova – distributie – si din cauza ca m-a mancat anul trecut in dos am luat niste bani pe fonduri de dezvoltare cu conditia sa angajez un absolvent sau somer. Heh, absolvent ca astia is mai multi si pentru munca de agent vanzari is mai buni astia.
Pun anunt pe ejobs, bestjobs, ziare – aplicati doar daca sunteti absolventi etc etc . Aia mai peste 30 ani stiu sa scrie si sa faca un cv dar nu se incadreaza in categorie. Aia care ar intra in conditie is varza la cv-uri. Greseli grave de ortografie, greseli la adresa de email si la telefon (cum dracu sa dau de tine daca-ti pui un numar de’am’plea).
Da, nu-ti ofer minimul pe economie dar nici nu sar calul la salariul fix – esti agent de vanzari, esti platit la comision. Toate veniturile is declarate, se plateste impozit.
O gramada nu vin la interviu si nici nu raspund la telefon.
Inca nu e jale in Ro pentru cei care nu au job. Ca ii tine mama si tata in spate.
mai interesant este cand esti acceptat si nu te anunta nimeni
pozitie buna, salariu bun…dai un telefon dupa vreo 2 saptamani si te trezesti cu „aa, am uitat sa va anuntam, incepeti de pe 1”, de nu e timp pettru demisie..
si un alt soi de recrutare: m-a cautat un prieten sa imi zica ca a aplicat la o pozitie intr-o firma dar ca managerul de acolo nu vrea sa il vada pana nu ii cunoaste 3 prieteni si discuta personal cu ei..
si am fost la „interviu”, la restaurantul unui hotel mare din bucuresti, masa si bautura buna platite de respectivul manager si o discutie interesanta in care m-a intrebat diverse despre tovaras
l-au acceptat pana la urma
Sunt tot felul de oameni. Sunt si oameni care nu au tragere de inima, dar si angajatori care au o atitudine nepotrivita. Mie mi s-a intamplat de nenumarate ori sa aplic pentru numeroase job-uri ca singurul raspuns pe care sa-l primesc, sa fie acela ca „te vom contacta noi”. Eu cred ca atunci cand cineva are adevarata nevoie, nu-i trebuie saptamani ca sa decida. Deci raspunsul ar putea fi oferit chiar si pe loc.
Daca raspunsul vine pe loc, atunci inseamna ca esti singurul candidat pentru pozitia respectiva
Salariul minim pe economie parca e pe la 1500 de lei acum. Cine castiga minimul pe aconomie ?
-cei care presteaza munca necalificata
-fara experienta
-vanzator, paznic, …..
Apoi daca vrea pe cineva sa fac customer service in romania si engleza de obicei trebuie sa fie absolvent de studii superioare. Poate ca sunt persoane care vorbesc decent engleza si nu au studii superioare.
Pentru respectivele cerite poate ar trebui sa ofer un 20% in plus fata de minimul pe economie, sa atraga niste oameni cat de cat interesati.
Nu doar in Romania se intampla ce am citit mai sus prin comentarii.
Prin america tot la fel e: nu mai apar la interviuri, sunt angajati completeaza toate hartiile si nu mai apar la munca deloc, pleaca in mijlocul zilei ca nu mai are chef de munca.
Ziprecruter au un soft care extrage informatiile din CV si le pune la ei in sistem si apoi compara cu anuntul pentru respectivul job si creaza un sistem se scoring pentru fiecare candidat cu stelute de la 0 la 5. Asa ca angajator nu iti pierzi vremea cu cei care au 0 sau 1. Banuiesc ca ar trebui sa fie ceva asemanator si in romana.
Salariul minim pe economie observ ca ii pune pe multi in dificultate. El este stabilit la nivel brut. Salariul minim pe economie NET (in mana), este ~950lei. Asadar un salariu de 1500 inseamna ~2100leibrut, cu peste 50% peste salariul minim pe economie.
Acuma pe bune daca stii sa scrii/citesti/vorbesti engleza si ai simț de organizare, internet de mare viteza acasa, telefon SIP/VOIP , de ce nu iti cauti job de VA( virtual assintant)? poti face de la 200$( 40 e ore cu 5$/ora) in sus pe saptamana cu program fix de 8 ore muncite de acasa in pijamale daca vrei.
Apoi dupa ce vorbesti bine limba si mai inveti cate ceva poti trece la 500-1000$ pe saptamana.
Sau gasesti cativa freelanceri care nu sunt foarte ok cu engleza si iti faci reclama prin us.uk, canada, america de sud, australia la diferite servicii cu numar de telefon local de acolo, ca doar acum cu 5 $ poti avea numar de america si sa iti sune pe aplicatia de mobil.
Din pacate vremurile in Romania s-au schimbat mult in ultimii 15-20 de ani. Intre 1990 si 2000 daca plecai capsunar in 3-10 luni iti cumparai un apartmanet+masina in Romania, 100 de dolari erau vreo 200 de marci dar aveau ceva valoare.
Cunosc un baiat care vorbeste foarte bine engleza si facea appoitment setting cu 7$/ora plus 15 $ pt fiecare programare, erau zile bune cand prindea si 30 de programari dar media era de 12/zi.
12 x 15=180+ 8 ore x 7$/ora = 236$ in medie pe zi, putea sa sune si in chiloti ca nimanui nu ii pasa.
Dupa o luna de munca de 22 de zile muncite 22×236=5192$ x 4.1 curs bnr 21.287lei/luna. El zice ca ea inceput de la ceva joc online unde vorbea cu restul in engleza si a inceput cu ceva munca remote de 100$/saptamana.
Acum 15 ani cine credea ca vei ajunge sa te joci cu topoare si cutite prin curte, sa scrii online despre astea si sa faci bani. Ai muncit pana sa ajungi aici dar lasa ca si generatia tanara se descurca ei.
Prin anii ’90 cine vroia sa se trezeasca sa muncesca in fabrica pe bani de nimica cand dupa cateva luni de Germania erai rege la tine in sat.
Nu stiu de ce post e vorba, dar daca se poate face de acasa in regim de part time, in prima faza, cu posibilitate de full time pe urma ai acordul meu sa-i dai adresa mea de email. Evident, daca o vrea.
Am citit pe aici cum ca ar fi o rusine sa lucrezi pentru 1500 de lei si cum nici nu merita sa te trezesti dis-de-dimineata pentru suma aia. Dar voi stiti ca salariul ala e majoritar in tara asta? Ba chiar si eu, cap de familie, nu duc mai mult acasa si lucrez in doua schimburi. Asta e un salariu „bun” pentru Bihor; stiu, nu e pentru Bucuresti, dar asta e alta treaba. O sa-mi spuneti sa-l schimb si sa nu ma „plang” pe internet; va pot spune ca sunt in cautare, dar nu gasesc nimic care sa mi se potriveasca.
In fine, noi sa fim sanatosi…
De cate ori am auzit fraza „te sunam noi inapoi” spusa de HR…
O singura data am anulat un interviu cu 2 ore inainte deoarece am avut un feeling de teama si panica ciudat.
E un subiect mai complex si imi plac genul asta de articole pentru ca lumea vine si prezinta experinta fiecaruia. Sunt plecat din Romania de putini ani si voi vorbi de situatia cand eram in tara. Imi dati voie sa scriu o nuvela ca de obicei?
Despre firme si HR
– cred ca neseriozitatea nu e neaparat de o parte a balantei, oameni neseriosi sunt atat de la HR cat si de la candidati si e vorba de profilul omului
– e adevarat ca daca un candidat nu e strans cu usa si nu are inca familie/griji/copii/datorii/responsabiltiati, interesul sa vina pe 1500 nu e extraordinar de mare, poate sa stea in continuare la mama acasa ca nu se intampla nimic rau
– Atat HR-ul cat si candidatul nu vad ca acest lucru sa fie ca o echipa, fiecare vor sa traga teapa cumva, si iese cu succes cand amandoi cred ca l-au tepuit pe celalalt
– se doresc oameni tineri 21-29 cum zicea cineva mai sus, pentru energia pe care o au, pentru obligatii mai putine (poate necasatriti inca, poate nu au inca copii), dispusi la overtime, nopti, weekenduri si overload cu mii de task-uri (menegerii numesc asta flexibilitate si adaptabilitate) sa preia responsabilitati gratuite fara gargara pe principiul „suntem o firma mica si facem de toate”, care sa indeplineasca zeci de atributii pentru pozitia de junior si care, deoarece sunt tineri tineri, sa fie platiti undeva intre fresher/intermediate, pentru ca na, sunt tineri, pana in 29 de ani, „nu ai destula experienta”
– Firmele nu sunt dispuse pentru un ban in plus, vor mult, bun si ieftin, daca se poate. Insa aia seriosi si cu experienta nu vin pe bani putini, pentru ca stiu competitia, in general aia aleg, aia au deja ceva si nu vin la agarici
– vor oameni sa stie mii de chestii si de fapt se folosesc doar 2 chestii din cele 30 cerute la interviu, insa na, sa fie acolo ca cine stie, sa dam bine la clienti cu ce stim
– vin firme gen Adobe, unde la inceput in 2007-2008 privesc de sus si iau candidatii la pendula, si dupa 1-2 ani cand au vazut deja majoritatea seniorilor si le-au trimis cu flit, se gandesc sa coboare putin nasul, mai ales ca apar alte firme mari in peisaj si cum oferta de specialisti e mica nu prea mai au de unde aduce
– nu au timp ei sa dea feedback, sunt oameni ocupati, cum sa dea un mail de 1 minut la fiecare candidat? „pai bai, daca avem 60 de candidati respinsi, noi pierdem 1-2 ore din timpul nostru pretios, cum asa ceva? In 1-2 trimiteam rachete pe Marte”
– inca nu realizeaza ca balanta dintre cerere de specialisti si oferta e destul de dezechilibrata si vor sa joace tare cu carti idioate in mana, nu inteleg ca deja sunt destule firme care au salarii competitice ca ale lor si ca un candidat bun de obicei ala alege, nu inteleg ca tre sa se diferentieze prin ceva ca sa poata angaja
– vor oamenii sa fie seriosi, dar nu angajeaza o firma intermediara sa trieze aia inainte sa-i trimita la interviu, ca sa nu mai stea ei sa selecteze 30 de oameni din 600 de aplicari ci sa primeasca deja lista cu oameni, filtrati, facut screening, vazut referinte/recomandari pe Linkedin, background screening, etc.
– nu inteleg ca un om bun nu sta el pe tusa 3 luni pana vin ei cu oferta, ala a disparut rapid din peisaj. Deci ori te misti rapid, ori mai cauti
– aplici, nu auzi nimic timp de 3 luni, te suna si zic, „avem nevoie imediat, poti veni de spatamana viitoare?”. Ei cred ca un om serios isi baga el picioarele asa instant in compania la care a lucrat x ani pentru ca, un nimeni a dormit 8 luni si s-a trezit el acum ca maine are nevoie de specialist sa ocupe pozitia aia.
– Merg pe ideea ca un candidat tre sa zica cat vrea salariu, altfel oprim interviul. Ma suni, ma deranjezi cu cateva emailuri, insisti sa ne vedem la interviu accept sa discutam si zici „da, dar tre sa zici tu ce salariu vrei, noi nu-ti zicem cat dam, altfel nu putem continua si oprim aici interviul”. Adica poate eu nici nu ma gandisem sa plec, tu insisti sa discutam, imi iau o zi de concediu, vin de la dracu din alt oras in Bucuresti cu masina, pierd 6 ore pe drum si tu ma santajezi ca inchei interviul ca nu esti pregatita cu o cifra? Si in continuare vrei sa joci tare ca si cum eu am insistat si am nevoie de jobul tau? Pai sa nu-ti fut una sa te arunc cu cracii in sus de pe scaun?
– intreaba tampenii gen ei te cauta, tu nu aplici, te iau de pe Linkedin apoi te intreaba „de ce doriti sa plecati de la locul de munca?”
– am fost la multe interviuri, foarte putine tipe de la HR mi-au lasat un sentiment de profesionalism. Putine stiu chestii psihologice, limbaj al trupului, naturalete, stiu sa se muleze pe profilul candidatului si sa controleze si adapteze discutia in functie de acesta, sa lase un sentiment de „ok, eu vreau sa lucram impreuna si incerc sa vedem cum rezolvam sa acoperim si nevoile tale sa fie toata lumea OK”. Multe stiu chestii de baza, stiu cateva lucruri tehnice, dar la nivel de psihologie, influentare, lasa impresia ca le aplica teoretic si nu natural.
Despre candidati
– majoritatea vin ca din club si aici nu ma refer neaparat imbracamintea lor ci ca si atitudine
– nu stiu sa se vanda si nu stiu sa vorbeasca
– nu inteleg raportul de forte si pozitia lor in ecuatia aia in raport cu experienta si rezultatele pe care le au, vii si intrebi direct de bani de cum te-ai vazut cu aia, nici n-a inceput interviul, nu inteleg ca daca-s buni au posibilitate de negociere
– nu se antreneaza pentru un interviu (antrenamentul se face mergand la interviuri, vazand ce se cere, fiind respins si invatand din asta), nu stiu sa comunice, nu stiu sa puna intrebari, nu stiu sa asculte
– nu vad oportunitatea pe termen lung. Multi zic (ca si pe aici comentatori), pt 1500 nu ma dau jos din pat. Dar poate firma aia iti da 1500 acum si te poate reloca in Luxembourg la un client, poate sunt dispusi sa-ti plateasca un MBA (care e vreo 20-30k de euro), poate sunt dispusi sa iti dea pozitie de management. Nnteleg ca 1-2 ani tre sa faci portofoliul, istoria, experianta, ca apoi sa ai carti sa joci tare si sa ceri cat vrei tu. Nu inteleg ca oferta poate fi construita si din altceva inafara de salariu.
– nu pun problema la nivelul „bah, fix in momentul asta nu stiu chestia asta care ma intrebi, dar fii sigur cand ai problema asta voi gasi o solutie sa o rezolv”
– nu stiu sa intoarca un dezavantaj in avantaj „ok, am o gaura de 1 an in CV dar in timpul asta mi-am incarcat bateriile ca eram burnout, am invatat niste tehnologii noi, am facut un mini proiectel, uite aici pe pagina mea sau uite pe github”
– nu sunt disponibli sa inceapa in maxim o luna, „acum nu se poate ca e vara si vreau sa merg vara asta la mare, la iarna fix in decembrie cand sunt sarbatorile nu am cum si nici in ianuarie, undeva in martie sau aprilie va rog”.
Am intalnit atitudinea asta si la multi angajatori:
1. Stabilesti un interviu si angajatorul intarzie 30 de minute – 1 ora
2. Angajatorul amana/anuleaza interviul
3. Angajatorul spune ca o sa-ti dea un raspuns in x zile si nu face asta
4. Angajatorul iti spune anumite lucruri la interviu, dupa care lucrurile se schimba in momentul in care lucrezi.
5. Angajatorul vrea sa faci munca a doi sau trei oameni dar are pretentia sa muncesti pe un salariu de nimic…
varsta 21-29… uite de aia.
Exista un sistem de programare la interviu si marcare a celor neseriosi, la eJobs de exemplu: https://help.ejobs.ro/hc/ro/articles/115003448409-Programare-interviu