Am identificat, în timp ce stăteam în anticamera medicului de familie, cele mai presante două probleme cu care se confruntă umanitatea azi.
Mâncarea inertă
Știți faza. McD, KFC și compania fierb “mâncarea” la temperaturi foarte mari, pentru a obține acel efect cunoscut la lapte drept UHT, procedeu care face ca mâncarea să fie la fel de gustoasă și după 3 zile.
Ceea ce nu e bine. Că nu e bine. Nu înțelegem noi prea bine procedeul, unii nici nu știm de el, dar nu e bine.
Aerul din pungile cu mâncare
Lays. Jumătate din pungă e aer. De ce nu îi sigilează în vid, la fel ca hainele sau ca alunele? E clar, sunt niște nenorociți care, în loc să ne dea ce vrem, încearcă să ne implanteze cipuri în creier și de cele mai multe ori nu reușesc, pentru că nu găsesc creierul.
Ce e amuzant e că nimeni nu întreabă dacă aerul ăla are vreun rol acolo, ei îi dau înainte cu conspirațiile.
Pai si care e rolul aerului?
nu respira cinci minute și revino. până atunci termin de scris.
Din câte știu eu, „aerul” ăla e de fapt azot și menține cartofii crocanți. Dacă sunt expuși la aer, cartofii oxidează și se moleșesc.
iti plac chipsurile in diferite forme cu suprafata de maxim 1cm^2, pentru ca asta vei avea daca nu ar fi aerul
Rolul aerului e clar: sa te fraiereasca, sa crezi ca ai un kil de chipsuri acolo si, de fapt, sa fie trei coji zdrobite. Cabala globala lucreaza…
PS. În pungi e azot. E pus ca sa nu se râncezeasca delicatesele.
Bărbații adevărați mănâncă cipsuri vidate, deshidratate, compresate la 220 kPa, transportate prin a 5-a dimensiune și reatomizate de 3 călugări tibetani la a 3-a incarnare.
Sau semințe dili, și alea sunt tot pt. bărbați adevărați.
nu se sfarma chipsurile in pungi pentru ca e aer. cine n`are chef sa „dea bani” pe aer sa ia Pringles.
Gigi, rolul aerului e sa previna zdrobirea marfii la transport/manipulare. Ca daca ar ambala chipsurile in vid, atunci ai manca faina de chipsuri cu lingura cand desfaci punga.
Astea fiind spuse, de-a lungul anilor s-a observat o tendinta de a creste raportul de aer : chipsuri. Pentru ca subconstient un ambalaj mai mare face cumparatorul sa fie mai multumit cu tranzactia. Presupunand ca nu ai vreo preferinta pentru o marca anume si vezi o punga de Chio si a de Lays pe raft la acelasi pret, si una din pungi e cu 10% mai mare, pe care o iei prima in mana?
Marsten , aluziv , intentionat, sau nu – o spune bine.
Probleme de transport, perna de aer le rezolva. Acu’ ce vrei , nu toti sunt pringles , sa rezolve probleme printr-un ambalaj mai rezistent. Da’ nici Laysu’ nu costa cat pringlesii , iar astia ultimii uneori sunt rancezi ( sau eu asa am gasit) – ghici de ce .
KFC & CO. Singurul motiv pentru care nu e bine e dat de faptul ca-s fierte / prajite – cum vrei sa-i spui , in ulei. Care se descompune prin oxidare , cracare ( la metoda sub presiune) si alte procese , in alte substante care nu-s neaparat bune.
KFC declara ca gateste puiul la „peste 170 grd C”. Din ce am citit am inteles ca e vorba de fapt de ~ 400 grd. C. Nu stiu daca informatia e veridica.
Tot ce stiu e ca la 400 C se cam depaseste punctul de fum aproape al oricarei grasimi. Uleiul de avocado si cel de orez au unele din cele mai ridicate puncte de fum undeva pe la 250 de grade, dar ma indoiesc ca folosesc d-astea.
Din ce stiu se gateste sub presiune , in mediu inchis pentru a evita problemele legate de oxidare/ aprindere ale uleiului la temperaturi ridicate, dar apar problemele legate de descompunerea prin cracare.
Oricum , intre o tigaie de cartofi prajiti prajita intr-un ulei de floarea soarelui slab rafinat folosit de minim 2 ori pe aragaz la temperatura necontrolata si in mediu de oxigen , dimpreuna cu un ciotoi/ o aripa prajite in acelasi ulei si puiul KFC, eu merg pe KFC. Gen , asta e nu putem fi toti raw vegans.
Baga aer ca sa le poti manca tu intregi ca altfel ai da peste frimituri
Pringles nu sunt chipsuri.
Tare am impresia ca cei 170C sint de fapt 170F dupa sistemul american.
Alta idee: uleiurile folosite pentru fastfood sint speciale in sensul ca e un amestec care poate fi tinut incins ore in sir fara sa se arda. Am invatat asta de la un tip care ne arata tipurile de stingatoare de incendiu si culmea, pentru uleiurile alea e un tip special.
Bai Mihaie , e ok sa ai impresii tare, dar hai sa si gandim putin . 170 F inseamna ~75 Celsius. Intelegi? La temperatura asta nu prajesti puiul nici in 3 ore. Pe langa ca ai sa-l imbibi in ulei.
Sau ce-ai zis tu KFC sunt americani , americanii sunt cu Faranheit , asta e prost , o da cu celsius aiurea.
astia folosesc ulei de palmier hidrogenat.
cum arata un palmier hidrogenat?
De acord cu tine in privinta junk food. Fiertul ala omoara microbii. Mananca KFC de trei ori pe zi si o sa vezi ce bine te simti. Si scapi si de microbi.
Citeam ca rolul aerului in pungile de chipsuri are legatura cu mentinerea lor cat mai intacti. O protectie a integritatii lor, ca sa nu mananci praf de chipsuri.
ț-ai dracului de masoni unguri evrei naziști, cum le știți voi pe toate!!!
Si reptilieni. Nu uita de reptilieni.
Eu sunt reptilian da? Te rog nu mă insulta cu evreisme.
mortii mamii voastre de goyim
@ daniel : nitrogen
„procedeu care face ca mâncarea să fie la fel de gustoasă și după 3 zile. ”
Yep. După trei zile are acelaşi gust de carton, nu şi-l schimbă.
Zeama UHT e excelentă. Gust ioc, grăsimi pendula. Are totuşi ceva în comun cu laptele de vacă: aceeaşi culoare. La fel cum cartofii de la Mec sînt la fel de buni ca ăia făcuţi acasă. Mhm…
aerul vrei sa zici ca e plasat corect in orice ambalaj? adica toti sunt corecti… nu e nicio conspiratie. NOT
cumpara te rog vafa Joe si vezi cat e punga si cat e inghetata.
mai vorbim pe urma.
boss, ai fost cumva la vaslui de curand?
Mancati acasa : mergeti la piata matache , cumparati cartofi , luati autobuzul , ajungeti acasa , curatati cartofii , ii spalati cu 9 ape , sa iasa amidonul din ei (si ce daca apa trece prin ceas?) puneti ulei proaspat in tigaie , il incalziti la 170 de grade , scurgeti cartofii de apa , si ii puneti in tigaie pentru 9 minute .
Sau cand treceti pe langa McDo comandati o portie .
Notat.
Auzi, trebuie neaparat e la matache?! Nu cred ca am drum pe acolo azi, pot sa folosesc si cartofi d-astia mai low-level, de periferie?
n-a revenit, cred ca e mort
Priveste partea pozitiva a lucrurilor – intr-un interval de timp teoretic „idle” ai gasit material pentru un articol pe blog.
https://imgur.com/iTZ7918.jpg
Pe restaurant, cartofii pai marime normala, se prăjesc în 2 minute jumate, începând cu ei din stare congelata.
Eu acasă îi scot la 7 minute, pentru ca știu niște trucuri.
Oamenii normali, vârsta a ll și a lll, scot 20-30 minute pe serie, pentru ca procedează greșit.
După care aud de cartofi prăjiți în 2 minute și zic ca e ceva necurat la mijloc.
Aia congelati sunt preprajiti.
In friteuza se ating temperaturi mai mari si mai constante
Și acum și explicațiile:
Dacă pui în fripteoza de restaurant cartofi de-ai lor, poți să îi scoți in 2 minute jumate. Dacă pui de-ai tai, poți sa-i scoți dupa 7 minute (dacă ai scos o parte din amidon, lasandu-i feliati să stea o oră în apă rece) sau poți sa-i scoți dupa 11 minute dacă nu ai încercat deloc să scoți din amidon.
Dacă pui în tuciul tău de acasă cartofii care ies în 7 minute, este posibil în unele circumstanțe sa-i scoți după 30 de minute nu prea prăjiți. Diferența vine și de la putere, în felul următor:
Fripteoza de restaurant: 5 kw, 5 litri de ulei la temperatura de 180-190 grade. Se pun max 1 kg cartofi odata.
Tuci de acasă: 1 – 1.5 kw (ochi mare aragaz: 2.5 kw la max), 1 litru de ulei la temperatura de 140 – 150 de grade. (la 150 ai impresia ca este foarte încins, pentru ca tuciul radiază bine). În el se pune tot un kg odată, ca se mai întorc.
În momentul punerii cartofilor:
Aia de restaurant scade la 150 de grade dar le recuperează repede pentru ca livrează mulți kw și asta direct în ulei.
Tuciul scade de la 150 la 90 pentru că are puțin ulei (încins) și mulți cartofi reci. Recuperează lent pentru că doar o parte din puterea focului intră în ulei, parte din care tuciul pierde prin radiație. ( cuva de inox are emisivitate de 0.07 iar tuciul de fier/ fontă are emisivitate de 0.70).
Un aspect de menționat este și următorul: se știe ca indiferent de cantitatea de căldură aplicată, temperatura apei la fierbere nu depășește 100 de grade (decât după ce lichidul s-a evaporat în toată masa lui). Acest fapt îngreuneaza atingerea temperaturii optime de prăjire (180) în cazul sistemelor slabe – gen tuci și aragaz. Practic apa din cartof sta la 100 de grade (până când se evaporă) și ține deci uleiul rece, focul neputând să acopere și evaporarea apei, și pierderile aduse de tuci și să ridice și temperatura uleiului intr-un timp rezonabil.
Vizual vorbind, cartofii dau impresia ca „se prăjesc” și la 100 de grade și la 180. Diferența este că la 100 de grade se fierb în ulei, nu se prăjesc. Cartofii „prăjiți” (fierți) la mai puțin de 130 de grade minim ultimele 5 minute ies sfărâmicioși.
Nu este chiar aer, este azot, si rolul sau este dublu:
– sa previna oxidarea chipsurilor
– sa tina punga umflata ca sa nu se faca chipsurile praf