Tristesse maximă după întâlnirile de acum câteva zile. Isărescu i-a trimis la plimbare pe posesorii de credite în franci elvețieni, plimbare în care pot citi contractul.
O banca a trimis solicitari clientilor sa faca conversia. 13% nu au raspuns solicitarilor. 25% au spus ca nu vor decat curs istoric. 15% sunt in curs de negociere.
Daca s-ar face conversia in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric, ar insemna pierderi de 9,8 miliarde lei pentru bancile care au in portofoliu astfel de finantari, care inseamna 0,8% din PIB. Daca se transforma la curs istoric plus 10%, inseamna 5,1 miliarde lei, adica 0,7% din PIB (sursa)
Autiștii o țin pe a lor: noi vrem să mergem doar la câștig, când e pierdere nu prea mai vrem să participăm, să își asume altcineva pierderile, guvernul, băncile, restul oamenilor.
Și mai amuzant e că unii susțin în continuare că ei au luat 100 lei de la bancă și dau înapoi tot 100 lei, deci banca nu pierde daca face conversia, pentru că e soare afară.
Reprezentantii Grupului pledeaza in continuare pentru o solutie legislativa in locul negocierii dintre client si banca, considerand ca este ”un abuz sa ii ceri unei persoane fizice, fara pregatire juridica sau de negociere sa discute/ negocieze cu o intreaga echipa a unei banci, care are in spate pregatire juridica, tehnica de negociere, pregatire financiara si tehnici de vanzare”.
Au găsit soluția temporară, însă: plătesc în monede, ca niște imbecili.
La ora adevărul, doar 4.600 pot face conversia în alte monede, restul sunt împrumutați peste posibilități.
si eu vreau pretul benzinei sa scada la valoarea la care era cand mi-am cumparat masina…
Daca s-ar fi intamplat invers, cum de altfel s-a si intamplat acum multi ani, cu creditele in lei si devalorizarea, nu zicea nimeni nimic, nici macar un „multumesc” in gand.
Ba, să ştii că în gând am zis, când mi s-a înjumătăţit rata la CEC la un credit luat în 2004.
Au dreptate cand spun ca daca au luat 100 lei trebuie sa dea inapoi 100 lei.
Aplicand asta in cazul lor daca au luat 100 franci trebuie sa dea 100 franci, nimeni nu le cere lei inapoi.
Eu am credit in euro. Vreau si eu conversia la cursul de 3.2 RON/EUR din 2007. Ma doare-n fund cine plateste diferenta!
Ăştia care protestează plătind cu monede, să fie trecuţi pe o listă. Când mai calcă pe la bancă pentru vreun credit, să li se dea creditul în monezi.
Nu cred ca ii deranjeaza deloc
O monedă, doi monezi.
@H: Știu, corect este un moned, doi monezi
dar prima conjugare a cuvântului am pus-o de la mine, la a doua am preluat forma de la tnr.ro
Nici eu nu am rate/ credite :D.
Inca… Esti tanar, mai stai putin.
Creditatii în franci trebuiau să se gândească mai bine înainte să pună botul, ca Bulă, la treaba asta cu francul elvetian. Peste tot în lume ti se spune să iei credit în moneda în care eşti plătit. La noi a fost invers. Şi cine a fost Bulă a încurcat-o.
Ştiu din experienţă. Când am luat un credit, ofiţerul de la credit mai că mă implora să iau în Franci. I-am spus Pas. Deci nu-s aşa de Bulă…
Am mai auzit argumentatia asta, care este insa gresita relativ la situatia de atunci.
Hai sa luam de exemplu cea mai intalnita situatie: apartament de 2 camere intr-un cartier muncitoresc din Bucuresti. Pretul apartamentului in perioada de maxim (sfaristul lui 2007) era 120.000 Euro
1) Daca iti luai credit in lei, aveai dobanda de 10% plateai 3685 RON/luna de la inceput.
2) Daca iti luai credit in CHF, aveai dobanda de 4% si plateai 950 CHF pe luna – adica 2000 RON in 2007 si 3920 RON in 2015.
Asa ca, chiar si cu cresterea de acum, cei si-au luat credit in franci au platit mai putin decat cei care si-au luat credit in lei. Creditul in lei ar fi fost cea mai proasta decizie pe care ai fi putut-o lua-o atunci (asta ca sa nu mai vorbim ca foarte putini si-ar fi permis creditul in RON neavand un salariu suficient de mare incat sa se incadreze la gradul de indatorare).
Adevarata problema nu e creditul. Adevarata problema a fost pretul foarte umflat al apartamentelor din aceea perioada. Au incercat bancile sa acopere gunoiul sub presul creditelor CHF – dar pana la urma tot vom plati cu totii pentru iluzia duduieli economice din 2007.
Peste tot in lume probabil ca preturile sunt afisate in moneda locala si nu in alta moneda gen euro sau usd
@Dan : si daca ai salariu de 1500 de lei, iti iei aparatament de 120.000 euro?
Mai ie solutii : stai cu mami si cu tati, ia o garsoniera (nu ca ar fi fost neaparat mai ieftina), stai in chirie sau schimba locul de munca (stiu, viata e greu in RO, ca hotii fura si Basescu si Ponta si d-aia nu avem salarii mari….)
este ”un abuz sa ii ceri unei persoane fizice, fara pregatire juridica sau de negociere sa discute/ negocieze cu o intreaga echipa a unei banci, care are in spate pregatire juridica, tehnica de negociere, pregatire financiara si tehnici de vanzare”
Greu le-o fi fost sa ceara consultanta cu cativa lei pe ora de la un jurist sau avocat… sau cand nu inteleg ceva sa intrebe pana inteleg. S-or grabit si zgarcit si or vrut sa fie smecheri pentru ca „trebuia sa isi ia casa/masina/plasma” pentru ca inapti.
Abia astept sa mai fac vreun miting si sa fiu in tara sa merg sa arunc cu monede in ei sa aiba cu ce sa plateasca rata
Pe logica asta „un abuz sa ii ceri unei persoane fizice, fara pregatire juridica sau de negociere sa discute/ negocieze cu o intreaga echipa a unei banci, care are in spate pregatire juridica, tehnica de negociere, pregatire financiara si tehnici de vanzare” nici un creditat în franci nu ar trebui să primească îngrijire medicală de ex. pentru că nu îi poți cere unei persoane să discute cu o întreagă echipă de medici cu pregătire medicală, deci are nevoie de o lege.
Ai dreptate, dar îţi scapă un detaliu: ei nu se plâng când este de primit ceva, ci doar când trebuie dat înapoi.
Am credit in franci elvetieni. Dobanda a ramas cam aceeasi! Raportul leu/franc a variat din 2007 pana acum asa cum stim cu totii dar si veniturile au avut o evolutie optima.
La momentul respectiv cand am luat creditul stiam riscul iar acum sunt acoperit si il pot plati fara probleme in continuare. Intentionez sa il achit in avans si sa termin cu banca in termeni amiabili.
Cand am avut nevoie de bani banca nu m-a obligat, nu mi-a batut la usa, nu m-a stresat sa iau un astfel de imprumut. Cei care au probleme sunt persoane care s-au imprumutat peste limita (2-3 credite simultane pentru ca nu apareau la biroul de credite sau venituri lunare fluctuante)
Poti deveni obiect de studiu in epopea CHF . In sfarsit un om cerebral !
Sunt curios cum s-au calculat „pierderile” alea de 9.8 miliarde de lei…
Deci sa recapitulam: banca se imprumuta de la BNR in lei, mai ia din depozite lei si euro si are de dat inapoi tot lei si euro.
Apoi aceeasi banca transforma banii astia in CHF la 1.8 lei/CHF si ii da lui Gigel suta de mii de CHF.
Cand gigel da inapoi aceeasi suta de mii dar la 4.2 lei / CHF, iar banca nu ramburseaza CHF ci ii transforma in lei si da inapoi doar cati a imprumutat (plus dobanda infima care se practica pe piata inter-bancara) atunci diferenta este PROFIT al bancii. Deci nu cred ca vorbim de o pierdere a bancii in caz de conversie la curs istoric + 20%, ci de o „diminuare a profitului” care ar fi venit din diferenta uriasa de curs…
Eu daca as fi in situatia astora cu credite in CHF m-as muta in chirie, i-as lasa pe „bancheri” sa imi ia casa si sa o vanda pe nimic, si sa imi ia 30% din venituri (ma bag PFA sau imi fac firma si reduc veniturile la nimic) => muie banca. Nu iei tu lei si mie imi dai CHF ca sa ma jumulesti si sa nu iti asumi nici un risc!
Se vede ca esti prost. Tu cand semnezi un contract cu cineva si in contract se stipuleaza ca ala tre sa iti dea tie (indiferent pentru ce servicii/bunuri/donatii) o anumita suma dupa un anumit grafic, in functie de anumiti indicatori (in cazul asta cursul leu-franc fiind un indicator)… dar ala la un moment dat iti zice „muie” si nu mai plateste (ca nu mai are de unde sau ca nu mai vrea), tu care depinzi de banii aia, care sunt veniturile tale din care platesti salarii, faci investitii in afacerea ta etc. ce faci? Accepti?
Tare asta cu nici un risc… Ganditi, ba inainte sa vorbiti aiurea.