Zilele astea este ceva târg imobiliar, motiv pentru mai multe reportaje pe tema asta. Unul dintre ele a fost amuzant în prezentarea unor case construite în șir. Știți genul, economisesc pereți construindu-le una lipită de cealaltă. Problema nu e neapărat asta, genul ăsta de case sunt prin orașele și civilizate, inclusiv Brașov.
Faza e alta. Casele astea sunt construite la porumb. Gen, eu îmi iau o casă din casa cu 50mp de curte. Și pentru că asta nu e de ajuns, e și la mama naibii. De ce s-ar muta cineva în toate mințile la o curte minusculă la porumb când poate sta la bloc bine mersi? Exact.
Ca sa fii hipster si sa locuiesti intr-un cartier pseudoamericanesc.
pentru ca daca e construita in lanul de porumb e mai ieftina decat un apartament in oras.
cel putin in bucuresti cam asa e.
oricum, piata imobiliara e inca horror (preturi mari, propretati oribile, proprietari prosti).
Cel care are casa fix in mijlocul acestui sir este cel mai norocos iarna. Va avea doar doi pereti in exterior si va pierde foarte putina caldura. Cei de la margine cam o vor suge daca mai au norocul sa mai prinda si ceva curent pe margini.
cei mai avantajati sunt cei din margine, lipsa zgomot si mai multa intimitate
singurul motiv e pretul: in aceste conditii se fac mari economii la constructie si se poate vinde la tva 5%.
Noi, romanii nu avem cultura locuirii. Cum avem de ex cultura autovehicolului. Orice iti poate spune ce optiuni si gadgeturi are la masina dar habar n-are ce este o casa, desi si-o doreste sau poate chiar are. Toti confundăm casa cu apartamentul pe pământ.
Si o mai si auzi pe Fanica prihanita in vecini …
Proiectele astea sunt preluate cu copy-paste din societati cu profil demografic si cultural complet diferit fata de Romania. Sunt din acelasi ciclu cu apartamentele cu bucatarie-living sau fara debarale sau cu o singura baie la 3 sau mai multe dormitoare.
Eu stau in aproape-porumb, triplex. De ce? 7 minute pe jos pana la metrou, mini-curte unde te pot invita sa bem o bere daca esti cuminte, pot sa ies cu picioarele goale pe metrul meu patrat de iarba. Nu ma freaca tramvaiul, masinile sau sunetul de motoare. Nu am batrani pe scara, nici macar o scara, for that matter. Avem amandoi masina de la serviciu si, mai ales, loc sa parcam. Sunt mini-cartiere tinere si curatele, cat de curand o sa fie si asfalt, am net, canalizare si cablu tv, mega image si lidl la 5 minute, ce lipseste? E o alternativa si asta.
locuiesc intr0un astfel de cartier in care se gasesc si genul asta de case,relativ aproape de job(nu de centru orasului cum intreaba multi, ce dracu sa fac in centru), ca avantaje : pret, stai intr0un complex rezidential nu intr0un sat obosit in care te pot calca hotii oricand, ai o mica curte pentru gratar si loc de joaca pentru copii
Porumbul, ca porumbul, dar să te muţi la casă şi să poţi contoriza vizitele la baie şi partidele de craci în aer ale vecinilor… trebuie să fie într-adevăr ieftin, ca să atragă.
Oribil ce vad in poza aia! Zici ca e hotel ieftin de 2 stele de prin anii ’90!
Combini dezavantajele unui apartament (vecini la 5m de tine, deci zgomot, lipsa de intimitate) cu dezavantajele unei case (pret de achizitie mai mare, pozitionare la mama dreq langa oras). Mai adauga si o gradina mica ca sa te afume vecinul cand face un gratar!
Nu se economiseste niciun perete, fiecare are fundatie si pereti individuali . Te complici daca incerci sa construiesti continuu. Apoi , 100mp de curte ti-ajung de-un gratar si chiar mici petreceri, ca nu stiu cati au chef sa coseasca si sa intretina suprafete mari.Plus ca ai parcarea ta. Dar peste toate, pretul trebuie sa fie corect. Adica 100mp utili intr-o constructie d-asta la perferie sa nu fie mai scumpi decat 80,in bloc, intr-o zona mai usor accesibila.
Ca sa simti exact ce sfaraie pe gratarul in curtea vecinului si sa auzi exact ritmul in care-si da ala nevasta cu capul de tablia patului. Daca are si doi copii care stau perete in perete cu dormitorul tau, e mirobolant.
Avantajul ar fi ca ai vecini doar pe lateral. Deci, nu se poate sa-ti bata in calorifer cand iti scartzaie patul.
Decât să construiești case cu pereți comuni, nu mai bine ridici un bloc cu mai multe etaje? Că e același drac în privința vieții private!
Randurile de case sunt destul de raspandite in nord, Finlanda de exemplu, fiind mai ieftine. De obicei sunt in cartiere marginase, oricum nu chiar in centru, dar nici de tot in afara. Nu prea imi plac, cele cu un etaj arata cam ca niste baraci, dar sunt o solutie ok pentru un cuplu tanar si poate e mai bine sa ai si un pic de curte decat sa stai la bloc, desi, repet, nu prea imi place cum arata si conteaza mult si ce vecini ai.
Romanul e sarac si nu prea gandeste in viitor. Vede un anunt la o casa in Bucuresti – Berceni, dar in fapt anuntul e la mama naiba la 20 Km de Bucuresti. Pretul e mic. Cumpara casa si apoi isi da seama ca el si nevasta trebuie sa mearga cu masina la servici, apoi trebuie sa mai duca si copiii la scoala/gradinita. Apoi isi blesteama zilele si cauta un apartament in Bucuresti cu chirie.
@PCH – „Noi, romanii nu avem cultura locuirii.” – n-as zice. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_home_ownership_rate
diferenta dintre bloc si duplex/trilpex etc e peticul ala de pamant din fata casei pe care daca parchezi masina te freci de gard cand intri si ideea oarecum falsa ca stai la casa. in alta ordine de idei, am crescut la tara la casa cu curte mare si acuma stau la bloc in buricu’ clujului. maine m-as muta inapoi.
Habar n-ai sa fii cool, sa stai in afara Bucurestiului, sa faca minim 1h pe drum, sa n-ai electricitate sau canalizare cand ti-ai terminat casa si iarna sa ramai blocat in zapezi! Dar hei, stai in Pipera intr-o casa de 250K, strangand din cur pt fiecare euro, iar cand iesi in balcon, vezi un camp cu buruieni! Ce poate fi mai frumos de atat?! (caz cunoscut personal)
E aiurea si pentru ca in romania, intai se face constructia, iti ia banu si date-n plm, iti mai trebuie un hummer ca sa ajungi in casa. Ce asfalt, ce parcuri, ce canalizare etc, nu ne trebuie asa ceva noua. Am cativa amici cu casoaie in camp, piscina nebunii, dar nu are canalizare sau asfalt.. Tipic
N-are nici o treaba hipstereala sau pseudoamericanismul, cartierele de genul sunt comune in Europa de vest. Si naveta e ceva comun. Ma rog, chestie de mentalitate.
Uite de asta am ales sa-mi cumpar o casa noua la jumatate de pret fata de cartierele astea rezidentiale care-mi par o mare teapa. E adevarat, stau la 10 km de oras, dar am legaturi mai bune spre oras decat multe cartiere vechi, am curte de 1000 mp si utilitati mai multe decat cartierele astea noi (de ex: gaz). Bonus, am si impozit mai mic decat la oras.
@ allicia , stiu in ce zona stai pentru ca si eu stau tot acolo
insa la bloc, nu la casa. Initial vroiam sa alegem asa ceva, insa rata ar fi fost cam mare.
@zoso: ai scris unarticol acum 3 ani legat de zona: https://zoso.ro/reflectii-imobiliare-3/, ai fi foarte surprins sa vezi cat de mult s-a construit de atunci, sunt zeci de blocuri finalizate in jurul metroului si zeci de blocuri aflate in constructie, precum si multe altele in stadiul de proiect. Plus ansambluri intregi de vile englezesti, pentru ca asa se numesc.
si eu imi fac casa „la porumb”, da’ cu vecini la 100 m +. am crescut intre stupii si via lu’ taica’miu si chiar ma simt bine in natura – fara sa-mi fac poze si sa le pun pe fb. am o panorama extraordinara si e o liniste fantastica acolo. ma mai deranjeaza fazanii, iepurii si caprioarele. chiar astept sa stau pe terasa cu un pahar de vin si o carte buna, cand sta sa vina ploaia de vara. eu o vad ca pe un mod de viata, implica unele schimbari – ma bate gandul sa mai cumpar teren pentru o livada mare si vie. oricum, eu astept sa-mi termin casa acolo in urmatorii ani si cred ca nu multe lucruri in viata la pot compara cu schimbarea in mai bine implicita.
Mai bine dorm in boxa blocului decat sa imi bata porumbul in geam, sa am ca priveliste un maidan plin de gunoaie si javre de tomberon, sa trebuiasca sa ma urc in masina ca sa-mi iau un pachet de tigari.
Apartament sau casa pseudoamericaneasca la periferie, dupa cum vedeti si din comentarii, e pana la urma tot treaba de gust. Unul si-ar da viata pentru un petic de pamant al lui sa se descalte pe el. Altul nu concepe sa se urce in masina ca sa isi cumpere un pachet de tigari.
Dintr-un comentariu de mai sus: „cat de curand o sa fie si asfalt”.
Lux, tata!
Orice achizitie imobiliara este, la baza, rezultatul unei combinatii de trei chestii: nevoi, constrangeri si dorinte construite social. Primele doua sunt obiective, gen „am doi copii, nu mai incapem intr-o garsoniera”, respectiv „n-am bani de casa pe pamant, iau un apartament cu trei camere si gata”. A treia categorie tine de educatie, stilul de viata preferat, fantasmele si convingerile personale, mediul social din care provii etc. Adica, daca ai tai erau tarani neaosi si se plangeau mereu de cat de prost se simt la bloc, sunt sanse sa vrei sa ai bucatica ta de gazon indiferent unde, chiar si langa lanul de porumb. Sau, daca toti in jurul tau s-au bagat la credite pentru un petic de gazon, atunci te vei simti prost si vei da fuga la cea mai apropiata banca, asa, ca sa stii pentru ce muncesti in viata si (cazul celor religiosi) pentru ce o sa-ti faca pomeni rudele („ne-a lasat casa mare si frumoasa, D-zeu sa-l odihneasca, ce om muncitor era!”).
Dar, sa fim onesti si sa ne batem pentru dreptul celorlalti de a nu fi de acord cu noi, ca sa putem si noi sa nu fim de acord cu ei. Fiecare e liber sa faca ce vrea cu banii si viata lui, cata vreme nu ii afecteaza pe ceilalti. Personal, sunt nascut la bloc, n-am apetit pentru viata la tara, am gustat-o la bunica-mea in anii ’80, cand eram copil, si mi-a ajuns. Asa e, sunt un copil crescut printre betoane, vai de capul meu… Cu atata beton in jur, n-ar trebui sa mire pe nimeni ca am devenit foarte atent la problema riscului seismic, mai ales ca, desi traiesc in Bucuresti, sunt din Buzau si am rude la Focsani… Pe cale de consecinta, dupa ce am locuit cativa ani intr-un bloc comunist din ’68, am cumparat un apartament intr-un bloc nou, construit recent pe un teren din Militari, intre Veteranilor si Gorjului, la 3-5 minute de mers pe jos de orice (metrou, scoala, politie, banci, pietze, supermaketuri etc.). Stiu, sunt departe de natura minunata, mama noastra a tuturor, dar sa privim lucrurile din perspectiva cealalta: am lasat loc pentru cine vrea casa cu stiuleti langa gard si gratar in curte (obsesie nationala, monser…).
blocuri pe orizontala, intimitate zero si alte fericiri, plus, o problema mare de tot: daca te turmentezi in alta parte, cum iti mai nimeresti casa ?
Ca sa nu-i bata in teava baba de sub el cand da o petrecere? Am fost la targ, preturile sunt pentru nebuni: 42.000 2 camere in Prelungirea Ghencea?!
@Adrian: dacă ești cuminte, in 10 ani vei avea și trotuar acolo