Pentru că majoritatea suntem angajaţi (deşi statisticile spun altceva), singura sursa de venit e salariul. Unul, poate două în cazuri excepţionale. Pentru că o afacere proprie dusă în paralel (scuze, în completarea primului job) pare puţin probabilă, o să fac referire doar la aceşti bani.
Ideal ar fi să economisim. Să ne facem lunar un buget de cheltuieli (nu egal cu salariul, ca să avem de unde să economisim) şi în care să ne încadrăm. Să presupunem că reuşim. Ce facem cu ce ne rămâne?
- Salteaua e o opţiune. Nu glumesc! Banii ţinuţi in casă prezintă anumite avantaje. Dar şi cele mai mari riscuri (furt, distrugere, devalorizare). Aş apela la saltea doar pentru sume mici. Spre deloc!
- Cardul de debit. Pentru cei care economisesc cu un scop (concediu, cumpărarea unui gadget) eu cred că e cel mai bun instrument. E vorba de termen scurt (o lună, două – aşa că un depozit nu prea are sens), iar banii rămân aproape lichizi. Achiţi cu cardul, deci nu ai comision de extragere.
- Valuta. Cum nu suntem toţi analişti economici, schimbarea în valută e ca şi cum ai juca la bursă. Iar dacă economisirea are ca scop o cheltuială ulterioară, diferenţa de curs trebuie neapărat luată în seamă. Sincer, e ultima variantă, chiar mai rea decât salteaua. Mai ales dacă rămân cash!
- Depozitul bancar. Preferatul meu. Ai o grămadă de instrumente ca să economiseşti fără niciun cost! Poţi să îţi faci depozitul direct din aplicaţia ta bancară. Poţi să îţi alegi capitalizarea (reînnoirea automată la scadenţă cu includerea dobânzii în depozit). Poţi să te joci cum vrei cu ei. E cel mai sigur instrument, chiar dacă dobânda nu te face milionar.
Desigur, pot exista şi alte metode. Eu nu le-aş încerca. Ţin mai mult de investiţie, iar costurile de reconversie în lichidităţi sunt mari. Dacă nu încerci ceva speculativ, banii trebuie să ramână bani! Indiferent dacă sunt scriptici sau faptici. De asemenea, cel mai bun sfat pe care pot să îl dau în acest caz ar fi împărţirea riscului. Alege din fiecare opţiune, nu trebuie să foloseşti doar una. Dacă apelezi la toate, cu atât mai bine! Sumele mai mari către bancă, sumele mai mici… chiar şi cash.
Cel mai important e să pui deoparte!
Sursa foto: aici.
In unele privinte sunt de acord cu tine, desi nu zici nimic nou. În alte privinţe, pun la îndoială expertiza ta in domeniul financiar, care transpira de la lejeritatea cu care faci recomandari de investiţii.
Unde ai văzut tu vreo recomandare vis-a-vis de investiții? Eu am vorbit despre economisire. E o foarte mare diferență între investiție și economisire. Nu vreau să intru în detalii și să am un comentariu mai mare decât articolul propriu-zis. N-am lucrat în domeniul bancar, dar aici vorbesc din punct de vedere al celui care ar trebui să se protejeze de anumite riscuri ce i-ar putea afecta economiile.
Hai să zicem că îmi permit să dau sfaturi, măcar aici.
N-am pretenția că aduc ceva nou. Vreau să pun cap la cap experiențe personale. Care poate ajută sau poate sunt doar redundante. Unele sunt de bun simț, nu trebuie probate, explicate, experimentate…
Iar în ceea ce privește expertiza….
By the way, cât ai reușit tu să economisești?
Îmi pare rău că te-ai simţit atât lezat încât să-mi adresezi o întrebare atât de personală precum „cât am economisit.”
Şi ca să te lămuresc cu paragraful pe care eu l-am considerat lipsit de experiză „Sincer, e ultima variantă, chiar mai rea decât salteaua.” – la ăsta mă refeream. Nu o să-mi justific părerea, deoarece nu a fost rău intenţionată, mi-o asum şi susţin în continuare. Nici nu o să închei încercând să înţeleg de ce ai simţit să îţi justifici expertiza
Nu am vrut sa sune personal. Sa nu exageram
Intrebarea era retorica. Nici eu nu am fost rau intentionat.
Fara sa trecem la calcule vis-a-vis de bullet no 3… Daca pui deoparte pentru termen scurt si pentru un posibil concediu intr-o tara care foloseste valuta in care tu ai economisit si vrei sa folosesti cash, e ok. Altfel, garantat iesi in pierdere. Diferenta de curs valutar intre doua date e mai mica intotdeauna decat inflatia+diferenta dintre cursurile de schimb cumparare/vanzare.
Precum stii, in RO singura moneda valida e Leul Romanesc. La o achizitie de la un comerciant de la noi (legala, cu factura si chitanta) vei fi nevoita sa faci reconversia. Asta-i si motivatia mea, de ce nu sfatuiesc pe nimeni sa economiseasca in alta moneda. Vine la pachet cu afirmatia lui Bogdan Baltazar: „sa nu faci credit in alta moneda in afara celei in care esti platit”.
Eu înţeleg că articolul se referă la economii pe termen scurt şi foarte scurt, gen pun deoparte câteva luni nişte bani pentru a pleca în concediu, a cumpăra ceva mărunt etc. Altfel, dacă vorbim despre intervale de economisire de ordinul anilor, pentru o mai bună conservare a valorii cred că este mai potrivită păstrarea economiilor împărţite echilibrat în cel puţin 2-3 valute. Dobânda se aplică la fiecare dintre ele, iar viitorul pentru leu nu sună deloc încurajator. Sub o clasă politică de stânga sunt mai mari sansele de a ne apropria de 6 lei/euro decât de 3 lei/euro. Un coş valutar diversificat atenuează aceste riscuri. S-ar mai putea apela şi la certificate de economii în aur, dar cred că aici deja intrăm în sfera investiţiilor. Iar aurul pare a fi pe vârf de bulă, ar trebui căutate alternative mai puţin riscante.
Da. Pana in 5 ani. Vorbesc despre economiile facute cu un scop anume, pentru un cash-flow echilibrat. Si pentru evitarea unui credit de nevoi personale. Pentru termen lung sunt multe instrumente specializate pe piata, dar nu am incercat/studiat vreunul. Inca.
Ai perfecta dreptate, impartirea riscului e cea mai buna solutie. Asta am incercat si eu sa sugerez.