Am văzut prostia asta vehiculată în spațiul public de la moartea zdrenței și aș vrea să lămuresc naivii.
Pe scurt, pornește revoluția și Ceaușescu face greșeala de a-l numi pe Victor Atanasie Stănculescu șef al Armatei, fără să știe că ăsta făcea parte dintr-un grup de conspiratori care voiau să îi răstoarne. Stănculescu face mișcări, Ceaușescu fuge și ăsta este momentul în care este adus Iliescu și prezentat ca noul conducător. Ăsta este momentul în care Revoluția începe să fie furată. Pentru ca oamenii de bine care porniseră și făcuseră revoluția sunt pur și simplu încuiați în afara locurilor unde se luau deciziile. Cu delicatețe, desigur, ca să nu se supere, dar asta a fost până la urmă situația, de aceea avem protestele de la Piața Universității, înăbușite de mineri.
Bun. Dar era altcineva care putea să preia puterea? Era cineva mai bun? Era cineva mai competent?
Răspunsul este mereu da. Da, se găseau destui dizidenți care ar fi făcut o treabă mai bună. Andrei Pleșu, Mircea Dinescu, Mircea Toma, Monica Lovinescu, Corneliu Coposu, alții, chiar dacă între timp unii dintre ei au ajuns niște caricaturi a ceea ce erau în anii 90. Chiar dacă s-ar fi făcut greșeli, că nu aveau experiența puterii, tot era mai bine decât eșalonul doi al PCR. Se calificau la locul de muncă.
Iar cu suport popular, structurile care ar fi rezistat schimbării ar fi cedat. Nu ușor, dar peste tot în lume cedează și se repliază.
Bun articol, dacă ajunge la câțiva și le dă de gândit, tot e o treabă.
Treaba era că structurile alea nu doreau să cedeze, s-au orientat rapid și au deturnat revolta (revoluție a devenit mai târziu) populară spre ce le trebuia lor. Nu a fost nici fix ca ei, dar au distrus multe speranțe.
> dacă ajunge la câțiva și le dă de gândit
Da, ca oamenii care cred ca Iliescu era un presedinte bun sunt in general niste mari ganditori deschisi la minte.
66% dintre romani cred ca Ceaușescu a fost un conducator bun. Daca românii se gândesc mai mult, mi-e teama ca procentul va creste :))
Ajunge tot in bula asta si ne intareste convingerile!
O mizerie bolșevică care a dat liber exprimării celor mai ascunse frustrări ale emanatilor vremii..tot ce au văzut și n au avut pe vremea lu’ ceașcă au făcut și au luat după decembrie 89: foamea de putere, foamea de bani, foamea de “să am”, foamea de control și de prea-marire…toate astea au dus la corupție, la apariția unei caste privilegiate care nu a răspuns în fața legii, care a controlat totul, care a furat cât a putut și s a bălăcit cu mojicie în meandrele concretului anilor 90. Practic exact ce au făcut și ăia de dinainte, dar fără limitările regimului. Miliardari de carton, corupți, hoți, inflație, un sistem judiciar strâmb, devalizari, baroni județeni, sărăcie…cam asta a lăsat în urmă ilici.
https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/de-ce-a-fost-iliescu-indepartat-de-ceausescu-2462935.html
Un țigănuș tupeist. Cum au fost și sunt multi. După un analfabet, asta am putut să alegem de 3 ori. Dar e explicabil.
In prezent îl avem pe Simeone…nu învățăm ceva, dimpotrivă .
Chiar și regele Mihai dacă avea inspirația sa apară în 23 decembrie în București era ceva…
In mod normal, trebuia chemat să-și reocupe tronul pe care a fost silit să-l abandoneze. Dacă refuza, ne puteam transforma într-o republică democratică.
Daca regele Mihai ar fi aparut pe 23 decembrie in Bucuresti, ar fi avut inmormantarea in a doua zi de Craciun. Bine, nu stiu cum ar fi putut sa intre in tara fara acceptul lui Ilici.
@Zsolt
Dacă vrei să vezi ceva cu adevărat șocant/grețos caută pe Google Images ceva gen „sarutul honecker brejnev”. Așa se pupau comuniștii, de regulă pe obraz, dar Brejnev cu ăla cred că nu au găsit obrajii, sau nu-i aveau.
Iliescu nu a fost singur. Asta vad ca nu se prea vorbește. Sa apară numele întregii găști. Ca nu pot prelua puterea doar 2-3 oameni, ai securitate, armata, politie, iar fără susținerea conducerilor acestora nu prea poti schimba regimuri. Despre ei nu prea se vorbește. Și încă una, daca nu cădea URSS, noi încă vorbeam cu tovarășe. Iliescu a fost un comunist, kgbist si doar conjunctura de atunci i-a împins pe cei de atunci să devină dintr-o data pro vest. Fără susținerea Moscovei, cu o administrație șubredă, cu o populatie nemultumita, daca nu virau către vest, era nevoie doar de un impuls si ar fi ajuns ca Ceaușescu.
In prima lui apariție la TVR, un tip din spate îl sărută pe Iliescu pe obraz.
Imediat o altă mână îl îndepărtează subtil. O secvență 2 secunde, dar cred că încă de atunci Iliescu avea gardă de corp și trebuia protejat.
@ZuZu garda era băiatul ăla înalt și cu părul creț. Era evident că el e acolo pentru protecție.
De altfel sceneta cu pupatul mi s-a ars pe retină, de grețoasă ce e.
„a, se găseau destui dizidenți care ar fi făcut o treabă mai bună. ”
L-ai uitat pe Ion Caramitru.
Stiu ca acum e un nume ce nu suna bine din cauza fiului lui, dar asa cum fii nu sint vinovati de idioteniile parintilor, si in cazul asta tatal nu e vinovat de timpeniile fiului.
Caramitru a participat la Revolutie in prim plan, a fost cu mult inainte lui Iliescu si si-a dat demisia cind a aflat ca FSN isi incalca promisiunea (de a nu participa la vot).
P.S. Chestia aia cu „Mirce, fa-te ca lucrezi ” e o mizerie sinistra propagata probabil de dobitoci (sau nemernici). Vezi aici https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/interviu-ion-caramitru-si-adevarul-despre-mircea-fa-te-ca-lucrezi-208035.
„L-ai uitat pe Ion Caramitru.”
Si pe Doina Cornea.
Monica Lovinescu nu cred ca ar fi venit in acele zile din Paris, dupa ce Secu i-a ratat de putin asasinarea.
Ce se mai scapa din vedere este deturnarea revoltei populare intr-o baie de sange cu Armata si Secu tragand in multime… aveau baietii planul la sertar, au fructificat ocazia.
Odios a mai fost Ilici. Si noi prosti insa… Are Cristian Presura un articol cu primul lui vot de dupa revolutie, cum a fost intampinat acasa de rude… elocvent pentru majoritatea.
cand ne mai intrebam de ce nu suntem la nivel de dezvoltare similar cu alte state foste comuniste, sa nu uitam ca ei au avut presedinti pe Lech Walesa si Vaclav Havel, alesi dintre fosti dizidenti, si noi l-am avut pe Iliescu din esalonul 2
aceleasi state au aplicat o lege similara cu Punctul 8 de la Timisoara, pe cand la noi esaloanele 2 si 3 au fost peste tot, acaparand structurile si ‘ticalosind’ sistemul, comunistii vechi si ciocoii noi
e un paradox ca romanii vor o tara ca afara, dar suspina dupa Ceausescu si gasesc cuvinte bune despre Iliescu, conducatorii care au tinut tara in loc
Romanii care vor o tara ca afara sunt opusi celor care vor o tara ca inainte..
Discutam la un moment dat cu cineva care a făcut parte din Securitate (un trepăduș, nu cine știe ce grangur) și acesta îmi spunea că și Securitatea și armata erau sătule până în gât de un Ceaușescu complet rupt de realitate.
L- au apărat in primele zile ale revoluției până a apărut cineva care le-a a garantat că își vor păstra privilegiile. După aceea au făcut tot posibilul să fure revoluția în favoarea noilor stăpâni. Deci era greu pentru niste oameni onești să preia puterea în România în decembrie 1989. Din păcate pentru viitorul țării.
„L- au apărat in primele zile ale revoluției până a apărut cineva care le-a a garantat că își vor păstra privilegiile. După aceea au făcut tot posibilul să fure revoluția în favoarea noilor stăpâni”‘ come on ;)) un trepadus sa stie planurile alora
la zaiafet este explicat ce s-a intamplat (clip al lui cristi moise care a plecat intre timp)
https://www.youtube.com/watch?v=qK_xPf532bw
* catalin moise scuze
are niste clipuri super bune pe canalul lui, doar ca publica extrem de rar
Asa este erau optiuni mult mai bune decat tovarasul.
Am auzit o parere de la CTP care zicea in felul urmator ” ca Iliescu era cea mai buna optiune in ideea in care putea tine sub control cadrele vechi si noua securitate”.
Ciudata parere de la deontologul neamului…Am discutat si cu ai mei batrani de ce nu ati votat cu Ratiu sau Campeanu si una la mana ca nimeni nu ii stia si a doua cica „eram asa de nauci de cap”.
E uşor să judeci cu mintea de acum, dar uitându-mă în urmă, cred că românii acelor vremuri nu aveau capacitatea de a suporta o schimbare bruscă. Oameni modelați greşit 45 de ani, semi-îndobitociți de comunism. Rezultatul? Iliescu. Nu comparați cu Cehoslovacia, Polonia sau chiar Ungaria, cel puțin primele două erau înaintea vremurilor.
@adyzah Asa este, nu are sens sa ne comparam cu alte tari din fostul bloc comunist. Servetelul lui Churchill sta marturie. Pentru Romania 90% influenta URSS, 10% vestul. Noi, bulgarii si ungurii ne-am luat-o cel mai rau. Yugoslavia era 50 50 ceea ce explica chestii de genul munca in RFG ”la liber” sau muzica vestica care se gasea peste tot.
Erau minim 3 soluții mai bune și doar una e comună cu cele zise de tine: Rațiu, Coposu, Câmpeanu.
Și asta e ce imi amintesc eu care aveam 10 ani.
„‘Pentru ca oamenii de bine care porniseră și făcuseră revoluția sunt pur și simplu încuiați în afara locurilor unde se luau deciziile”‘ trebuie sa fi naiv sa crezi ca revolutia a fost pornita de catre strada
adica sunt pornite caderile rand pe rand in toata europa de est, zici ca era programat tot sa nu se suprapuna, si apoi s-a ajuns la concluzia ca e revolutie populara :))) daca se propaga aia de la brasov din 87 se putea spune ca a fost o revolutie sociala (se murea de foame si de acolo a inceput scandalul) dar a fost inabusita extrem de rapid – ca doar nu era momentul sa inceapa.
pentru mine este extrem de clar, altii au hotarat ca e timpul de schimbare, au pregatit oamenii (mai stiti puloverele de la tvr? esalonul 2 de fapt), s-a inceput miscarea, i-au scos in fata si focile au inceput sa dea din ce au ele, si asa a fost ales iliescu. cand a inceput revolutia s-au mai creat niste nuclee revolutionare care au crezut ca e pe bune, s-au trezit arestati si eliberati dupa 20 ianuarie cand deja planurile erau terminate, nu au mai avut cum sa urce spre putere. aia sunt parte din grupul de la universitate si grupul de la timisoara
ordinea caderilor de carti din 89
Polonia
Negocieri între guvern și Solidaritatea: februarie–aprilie 1989
Alegeri semifree: 4 și 18 iunie 1989 – primul guvern necomunist din blocul estic
Ungaria
Demonstrații pro-democrație: martie 1989
Primul pas major: deschiderea graniței cu Austria (2 mai și 27 iunie 1989)
Trecere la multipartidism: vara-toamna 1989
Germania de Est (R.D.G.)
Val majoră de proteste: septembrie–octombrie 1989
Căderea Zidului Berlinului: 9 noiembrie 1989
Bulgaria
Proteste ecologice și anti-regim: octombrie–noiembrie 1989
Demiterea liderului Todor Jivkov: 10 noiembrie 1989
Cehoslovacia
„Revoluția de Catifea”: a început cu proteste reprimate la 17 noiembrie 1989
Căderea regimului: decembrie 1989
România
Început: 16 decembrie 1989 la Timișoara (proteste împotriva regimului Ceaușescu)
Căderea regimului: 22 decembrie 1989
Banuiesc din comentariul tau, destul de rece, ca nu aveai varsta sa participi la Revolutie.
Revolta. Spune-i cum vrei. Da, schimbarea incepuse, multumim Reagan. Dar in Romania 99% din oamenii care au iesit in strada au iesit convisi ca au o sansa sa scape de foame, de saracie, de frig, de umilinta. Nu in baza unei conspiratii.
Copii aia din noaptea de 21 de la Baricada de la Universitate din Bucuresti, nu au fost acolo pentru ca le-a spus Iliescu. Si nici mortii Timisoarei de pana in 22 dec nu erau pusi de Iliescu.
Asa e cum spune Septimiu.
Lumea chiar a vrut schimbarea regimului.
Eu nu inteleg cum au fost deturnati 85 la suta sa il voteze pe Iliescu.
Ideea asta cu `mai bun` ar fi trebuit scoasă de mult din discuțiile serioase.
Nu sunt aleși cei mai buni ci cei aflați în anumite momente în postura de a reduce (cum le spunea Mao Tze, slăvit fie-i gestul amabil de a scrie Little Red Book) contradicțiile dintre diversele grupuri.
Păstrând proporțiile, ne-am putea întrea de ce nu se ocupă Zoso de fluidizarea traficului din Brașov atunci câbd e numit un nou Consiliu local.
Exact așa e. „Mai bun” e un exemplu de ignoranță în analiza mișcărilor sociale de această anvergură. Orice revoluție din istoria modernă, adică orice mișcare social-politică majoră ce a dus la schimbări socio-politico-economice profunde, etichetate drept „revoluții”, au fost planificate de către unul sau mai multe grupuri sau centre secundare de putere, de obicei grupuri frustrate că nu puteau accede la conducerea instituțiilor statului. Că doar nu stătea tov. Fidel la o cafea cu rom sau un mate cu tov. Ernesto și și-au zis ei: „Băi frate, nu se mai poate cu Fulgencio ăsta, bă! Oamenii suferă și noi n-o punem de-o revoluție?” Avem, deci, elită alternativă frustrată, revendicarea puterii, planificare, finanțare, suport politic extern, context revoluționar regional, apelul la masele frustrate și oprimate (care oricum nu vor obține nimic – în final), perioadă de confruntări și negocieri între cel puțin două grupuri ce revendică puterea, iar în final câștigă grupul care reușește să atragă de partea lui forțele armate și susținerea populară. Urmează apoi perioada de tranziție, care durează ani și în care toată lumea câștigă, mai puțin loserii și oamenii care au ieșit în stardă. Lovitura de stat pe care o tot vântură unii este doar un eveniment în care un grup ia puterea fără suport popular, iar organizarea socială rămâne cam aceeași. Nu au loc schimbări fundamentale, ci doar schimbări politice la vârf. O revoluție nu este un simplu eveniment, ci un proces, o înlănțuire de evenimente, care în perioada de început poate include una sau mai multe lovituri de stat. La noi a început cu lovitura militară. De aceea disputa revoluție vs. lovitură de stat nu-și are rostul. Iar Iliescu, care nu a apucat să plătească pentru ce a făcut rău, a fost doar liderul elitei alternative, eșalonul doi – dacă vă place mai mult, adică a grupului care a câștigat confruntările și negocierile, atrăgând de partea lor Armata, Securitatea, suportul unei majorități populare, concretizate ulterior la vot, acceptare externă. By the book. A, vor spune unii că nu a avut sprijin popular, că au văzut sau auzit ei că îl huiduiau protestatarii din București. România profundă (am zis să folosesc și eu clișeul ăsta) era alta. Din păcate.
La o privire superficiala sunt de acord cu tine ca existau alternative mai bune decat Iliescu in acele timpuri. Problema survine daca incepi sa vrei sa intri in detalii si sa observi cateva chestii simpliste:
1. Blocul comunist a cazut din simplul motiv ca economic nu se mai putea sustinea. Povestea asta a inceput in URSS si s-a intins repede si in alte state comuniste.
2. Schimbarea de regim s-ar fi intamplat mai devreme sau mai tarziu si in Romania, fiindca timpurile erau de asa natura, vezi punctul 1.
3. In orice tara ce a stat o perioada in dictatura puterea se ia si nu se da. Stiu ca suna contra-intuitiv, dar Iliescu a fost interfata expusa de asa-zisii oameni de bine ai securitatii si nu numai care voiau sa fie in avangarda noului regim in acele vremuri. Cei expusi de tine aveau intr-adevar un oarecum sprijin popular, dar pentru multi oameni care au trait in minciuna numita comunism libertatea era un concept nou pe care trebuiau sa-l invete. Asa ca atunci cand au putut alege democratic liber, l-au ales pe Iliescu.
4. Iliescu si cei din spatele lui nu au stiut ce sa faca cu tara in acele timpuri. Aveau o gramada de carti pe care le puteau juca dat fiind contextul international, insa tot ce au putut sa faca, a fost un viraj spre Moscova si cand povestea s-a incheiat acolo, au descoperit ca UE si NATO ar fi ceea ce trebuie.
Pentru ca nu vreau sa ma lungesc omit „discutiile” inter-etnice cu ungurii in perioada acelor ani si mai ales modul in care ele au fost gestionate. Insa ceea ce vreau sa punctez este ca Iliescu era singura alternativa care putea controla lucrurile in acele timpuri, recte avea aparatul de forta al statului de partea sa in acele timpuri. Ceilalti aveau sprijinul popular si cam atat ceea ce nu este indeajuns pentru a impune o revolutie. Asta este motivul pentru care unii spun ca Iliescu era cea mai buna solutie in acele timpuri, desi multi dintre ei sunt ipocriti sa recunoasca ca avea cartile de partea sa. Ce a urmat apoi in anii tranzitiei sunt fix mostenirea sa care ne-o lasa ca tara si care ne arata cat de „iluminat” conducator a fost.
Cat de naivi puteti sa fiti. De parca Iliescu a fost ales la revolutie de romani…Hmm oare pe cine alegem sa ne conduca.
Cu o saptamana inainte de evenimentele de la Timisoara se scurgeau masini Lada cu numere rusesti si cate 2 in fata cu ceafa lata. Uneori dormeau prin parcari si o luau dimineata inspre Timisoara….cica turisti. Astea vazute personal de mine nu povesti.
Oricare alt dizident nu putea sa faca nimic daca nu era botezat la Moscova. Jumatate din cadrele superioare din armata, militie si securitate erau scoliti la rusi sau oamenii rusilor.
Tragedia nu a fost că l-au „ales” sau nu pe Iliescu la revoluție. Tragedia a fost alegerea lui în mai 1990. Chiar şi cu ceva fraudă electorală, scorul a fost năucitor.
eram copil in mai 90, aveam 9 ani. Peste tot nu se stia decat de iliescu. iliescu l-a dat jos pe ceausescu, ratiu si campeanu erau niste nenorociti care n-au mancat salam cu soia si au venit sa fure revolutia. Asta era mesajul peste tot. Tin minte ca ma si intrebam pe atunci cu mintea de copil – de ce candideaza aia ca nu are sens. Nu existau sute de canale de informatie, existau cateva ziare si tvr-ul. Si acolo auzeai numai iliescu, iliescu, iliescu.
Asa e Lecter.Ai vazut tu mii de masini rusesti mergind la Timisoara.
Cam cite mii?
@caposu, scrie în presă despre numărul uriaș de „turiști” sovietici intrat în acea perioadă în România.
e foarte retorica intreabarea, mereu exista o varianta mai buna ca un comunist, e o chestie pe care ar trebui sa o avem scris mare de tot in cartile de istorie… poate chiar pe prima fila.
Daca se aplica punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, poate nu era mai bine, dar macar era mai sanatos
Nu e vorba ca era cea mai buna solutie.
Iliescu era cel mai bine pozitionat pentru a fi acceptat de sistem si pentru a prelua puterea.
Apoi Iliescu a castigat democratic alegerile din 1990 si 1992.
Ceea ce multi uita sau incearca sa minimizeze.
Dupa guvernarea catastrofala a Conventiei Democratice in perioada 1996 – 2000 (poate ati uitat ca Romania era sa intre in incapacitate de plata sau ca un grup social, minerii, era sa arunce in anarhie Romania), Iliescu a castigat din nou alegerile din 2000.
Sa nu uitam ca in 2024/2025 am avut de ales din nou intre un nostalgic comunist si orice altceva.
De ce asta?
Pentru ca o mare parte a populatiei are nostalgii nationalist comuniste.
Vezi studiul legat de percepția românilor față de regimul comunist realizat de Inscop/IICCMER.
„Aproape 50% dintre participanții la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 se trăia mai bine în România.”
Si sa nu uitam ca in 1990 cel mai liberal program, Proclamatia de la Timisoara, cerea la punctul 10:
„[…]nu dorim copierea sistemelor capitaliste occidentale, care își au neajunsurile și inechitățile lor. Suntem însă categoric în favoarea ideii de inițiativă particulară.
[…]acțiunile unei întreprinderi se cuvin oferite spre cumpărare în primul rând lucrătorilor ei. Considerăm constructivă și ideea, mai radicală, a privatizării prin împroprietărirea tuturor lucrătorilor unei întreprinderi cu un număr egal de acțiuni, statul urmând să păstreze numai acel procent de fonduri care să-i asigure controlul activității.”
Un fel de socialism democratic sau democratie sociala, in care orice companie mare e detinuta de angajati.
Spre aducere aminte: primul partid al lui Ion Iliescu se numea Partidul Democratiei Sociale.
Democratia sociala e mai la stanga de cat social democratia.
In 1990 – 1992 nu exista o alternativa viabila la Iliescu si nici dorinta populara de a experimenta o alternativa la socialism.
nu cred că ai gândit ce ai scris aici.
dacă eu vin cu bâta la tine și te ameninț că îți crăp capul dacă nu-mi dai banii și tu mi-i dai, nu pot veni după 2 zile să spun „mi-a dat banii democratic”
„Dupa guvernarea catastrofala a Conventiei Democratice in perioada 1996 – 2000 (poate ati uitat ca Romania era sa intre in incapacitate de plata)”
Haide totusi sa ne amintim ceva mai exact: Momentul critic în care România a fost aproape de incapacitate de plată în 1997 a avut loc în prima jumătate a anului, cu un vârf de tensiune în primăvara lui 1997. Adica la 3-4 luni de la numirea guvernului Ciorbea. Situatia critica se datora 100% politicilor promovate de guvernul PSD-Vacaroiu intre 1992-1996. PSD a fost mereu talentat in a lasa pe altii sa curete mizeria facuta de ei.
Cred că dacă s-ar face un sondaj de opinie intre cei sosiți la sicriul lui Iliescu, 105% ar vota pentru desființarea partidelor politice
90% din cititorii acestui blog sunt de acord cu desfintarea de facto a competitiei electorale oricum prin sustinerea pragului electoral (altul decat cel natural ca in Olanda sau cum a fost pentru o foarte scurta perioada dupa 89 si la noi si care a permis acum sa vorbim de Campeanu si Ratiu si subventiilor catre oartide.
In anii ’90, alegerea lui Iliescu a fost garanția unei treceri lente la capitalism, prea lentă evident, dar noi nu aveam pe dizidentul polonez care să preia puterea. La noi poate doar Dinescu era dizident recunoscut si popularizat prin Europa liberă, dar el era poet, un semicircar, in niciun caz un politician de cursă lungă. A fost rău cu Iliescu, evident. Jaful țării din anii ăia a fost ceva de vestul sălbatic. Imi amintesc că mama avea salariul de 91 de dolari pe lună, profesor cu gradul I. Mergea în excursii cu copiii si n-avea bani de un pachet de biscuiți iar elevii ei isi cumpărau tot ce le poftea inima. Cine erau părinții acelor copii? Păi proaspăt îmbogățiții zilei, cu magazine deschise, așa zisele Consignații,unde se comercializau turcisme aduse pe sub mână dandu-se șpagă în vămi. Populația îndobitocită care nu avea acces la o pereche de blugi isi vindea lucruri din casă, își băgau chestii la amanet să cumpere o pereche de blugi la care bălea orice puști din vremea aia. Oribil. Luau banii pe 30 ale lunii, până luna viitoare mai cumpărau cu ei un sul de hârtie igienică. Când aud ticăloșia cu „Iliescu a dat case românilor” mă urc pe pereți. Românii aia munceau de rupeau doar pentru supraviețuire si facturi. Trăiau de pe o zi pe alta la propriu, nu știau dacă luna următoare mai aveau salariu, sau mâncare, sau bani de întreținere. Nu se dădeau credite la bănci pentru că nu se încadra nimeni, dobânzile ar fi putut fi si de 1000% să țină pas cu inflația. Nu punea nimeni deoparte că n-avea de unde, plus că banii se erodau cu viteza luminii. Iliescu a dat chiriașilor dreptul să-și cumpere casele si atât. Inflația a fost cea care a înlesnit cumpărarea lor, dar tot inflația a înghițit munca românilor, așa că pe undeva parțial s-a compensat, a fost ca o reparație morală.
Si tot un fel de reparație imi amintesc că au fost cupoanele alea care erau acțiuni la diferite firme, societăți, o mare șmecherie a sistemului, le băgai tu la ce uzină credeai că mai merge treaba si luna următoare dădea aia faliment si tu te ștergeai cu cupoanele undeva. Cei mai norocoși le vindeau pe nush ce piață la cursul zilei si făceau niște bănuți, mama le bagase la Romcarbon Buzău si, când le-a vândut, a putut plăti întreținerea si curentul timp de 3 luni si mi se pare că și-a cumpărat si o geacă de piele, prima pe care și-a permis-o in viața ei. Dar da, și-a cumpărat locuința in rate timp de 3 ani, dând pe ea 125.000 de lei, ultimele rate fiind cele are valorau cât un pachet de țigări.
„Iar cu suport popular, structurile care ar fi rezistat schimbării ar fi cedat. ”
Care suport popular pentru schimbare? Stiu ca sunt contra curentului, dar eu sunt destul de batran si am trait acele vremuri in direct. In Romania nu exista suport popular pentru schimbari rapide. Bine, nu exista nici macar acum, dar atunci senzatie de blocaj era complesitoare. Marea majoritate era frezandata bine dupa 40 de ani de comunism si era speriata cumplit de tot ce inseamna schimbare, de capitalism, de strainii care vin sa ne cumpere fabricile si sa ne dea afara. Iliescu si compania din spate (securistii si linia 2-3 din partid) doar au calarit valul asta de frici.
Iliescu a fost sârma cu care a fost legată coloana de direcție a României, erau câteva șuruburi prin zonă dar unde poți lega cu sârma e pacat să pui șurub.
E din aceeasi serie cu Ceausescu ne-a facut case si fabrici si uzine si metroul. Da boss ca daca nu era Ceausescu sau ciuma comunismului aici se sedea 45 de ani si impleteam ratan. Toate tarile alea care nu au avut comunism si nici ceausesti n-au blocuri nici fabrici nici uzine sau metrou. Nu ai ce sa le ceri. Atat se poate.
S-a furat sau nu revolutia… greu de stiut.
Daca judecam la nivelul ’89-’90. Starea si dorinta populatiei a fost exprimata la alegerile din 20 mai 1990: „Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat pe 20 mai 1990, dată cunoscută popular sub denumirea de Duminica Orbului.[1] Din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693. Alegerile au fost câștigate de Ion Iliescu și de Frontul Salvării Naționale (FSN).” Pe scurt:
Ion Iliescu Frontul Salvării Naționale (FSN) 12.232.498 85,07%
Radu Câmpeanu Partidul Național Liberal (PNL) 1.529.188 10,64%
Ion Rațiu Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) 617.007 4,29%
La fel putem spune acum si despre Constantinescu, Basescu, Iohanis, poate ca puteam alege mai bine, dar la momentul respectiv majoritatea populatiei a crezut ca este solutia salvatoare pentru Romania.
Corneliu Coposu nu a fost lasat, le-a fost frica de el. Ghinionul nostru si norocul lor a fost ca a avut o varsta prea inaintata la Revolutie si a murit inainte ca CDR sa castige alegerile – altfel poate ar fi fost cu el, cap limpede, in coalitia pestrita. Azi a murit si ultima sora, dna Rodica Coposu.
„În după-amiezile petrecute alături de Rodica şi Flavia Coposu, acestea mi-au povestit cum fratele lor nu a fost lăsat să intre în Televiziune pe 22 decembrie 1989. Cum Ion Iliescu, Silviu Brucan (ideologul PCR şi FSN) și Alexandru Bârlădeanu (lider comunist, primul preşedinte al Senatului după 1989) au spus: „Oricine, dar ăsta nu!”. Cum pe 29 ianuarie 1990, contramanifestanții aduși cu autobuzele purtau un sicriu pe care scria „Corneliu Coposu”. Cum, în iunie 90, minerii le-au devastat casa și le-au scotocit sertarele în căutare de valută și droguri, dar au găsit bomboane. Le-au aruncat pe jos, le-au strivit în nisip, apoi le-au mâncat. Cum au fost sunate cu amenințări obscene. Cum casa le-a fost incendiată.”
https://hotnews.ro/lectia-unei-femei-discrete-ce-merita-sa-ne-amintim-de-fapt-in-ziua-inmormantarii-lui-ion-iliescu-2040333?utm_source=hotnews&utm_medium=homepage&utm_campaign=ultima-ora-widget
Ma bag sa zic si eu doua vorbe… revolutia nu a fost furata deloc. revolutia a fost creata de altii care s-au folosit de mase. asta e adevarul, gol golut. fara masele de romani care au iesit in strada (de buna voie sau scoase de „agenturilii straine”, alta chestie care e discutabila) nu exista nicio revolutie. la fel cum nu exista nicio revolutie fara grupul care a creat-o. iar Iliescu facea parte din grupul care au dorit sa-l dea jos pe Ceausescu si care avea sustinere de la rusi si de la americani. ce naiba, asa putini sunteti pe-aici dintre cei care puteati sa intelegi chestii in ’89?
in zilele dinaintea fugii lui Ceasca, cand totul se intampla doar la Timisoara, in fata casei lui Tokes, undeva prin 14-15 decembrie, multimea adunata acolo striga deja „Iliescu, Iliescu !!” nevasta-mea, care era adolescenta la acea vreme, si trecea prin zona, s-a trezit luata pe sus de catre multimea aceea si vrand-nevrand a participat la manifestatie. in multime erau deja infiltrati agenti care impuneau ce se striga, ce se face, unde se merge. care gestionau deja evenimentele. de asta zic: revolutia a existat, dar creata, gestionata si manipulata de catre cei care au preluat mai apoi puterea.
au creat o debandada si o frica generala apoi in Bucuresti, au inventat teroristi, au omorat oameni nevinovati, iar cand haosul creat de ei, de acel grup, a devenit enorm, a aparut Ilici ca un adevarat erou national, prieten al rusilor (deci nu aveam de ce ne teme, ca ne apara el) si care indemna la calm si liniste ca sa se poata cladi noua democratie. asa ne-a fost vandut si exact asa l-am cumparat pentru urmatorii ani. doar ca el a fost intotdeauna acolo, in spatele evenimentelor.
Anii ’90: cum a putut câștiga Iliescu alegerile din primul tur?
Anul 2024: cg aproape câștiga alegerile din primul tur.
Da, discuțiile despre Revoluție sunt interesante dar sa întrebi de ce poporul alege cine să conducă e pierdere de vreme.
@zoso – punctul tau de vedere are o singura omisiune: gandesti evenimentele de atunci cu mintea omului matur, trecut prin multe, de acum. Atunci, disperarea de a scapa de Ceausescu a fost atat de mare incat multi au gandit „orice, numai sa nu mai fie ala”.
Pe romaneste, lumea era prea „proasta” atunci ca sa se gandeasca la alternative.
Eram la gimnaziu atunci, iar la ora de fizica profesoara incerca sa ne spuna de ce e bine sa se voteze cu Ratiu sau cu Campeanu. Fara gluma, 90% din elevi au dat cu „huo!”. Elevi de clasa a 6-a…. Cam ala era nivelul.
In vara lui 90, trebuia sa plec in Franta. Niste sindicate de acolo infratite cu sindicate din Romania, au facut o fapta buna si au platit ca niste grupuri de elevi de clasa a 5-a, sau a 6-a, vorbitori de franceza sa aiba aceasta experienta. Am mers la vizita medicala, undeva pe langa PMB, cu doctorul francez, si cand sa plecam, tata zice hai sa vedem autobuzul ala care arde la Universitate. Pentru noi, provincialii (Ploiesti, in cazul nostru), mersul la Bucuresti era ceva rar.
Eram grup de „civili” care ne uitam la „spectacol”. La un moment dat, un miner a aratat spre grupul nostru si ca la un semn o ceata de mineri a inceput sa se apropie de grupul nostru cu bate si lanturi. Repet, eram civili: femei, copii, etc. Tata mi-a zis ca trebuie sa fugim. Am alergat ca niciodata, si nu ne-am oprit pana nu am intrat pe scara unui bloc vizavi de politia capitalei. Atunci nu am inteles mare lucru. Azi, inca il mai sun pe tata si-l intreb daca mai tine minte.
Ca un amanunt de decor: atunci inca se mai vedeau gaurile de gloante la Sala Dalles, si la Palatul Telefoanelor. Nu stiu ce idiot s-a gandit sa le ascunda.