blogAutor:
valivineri, 14 februarie 2025, 11:40 30907 47
Mă uit la tunelul ăsta de la 5.14 și mă întreb dacă dealul ăla mic nu putea fi dat la o parte, n-ar fi fost mai ieftin decât să facă un tunel printr-un deal așa de mic.
Dacă se pricepe cineva, explicați pls.
Mulțumesc că ai citit acest articol. Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
47 comentarii
NOU
#1
andrei
Nu ma pricep dar o sa presupun ca are ceva de a face cu protectia mediului si crearea de bariere care impiedica mișcarea naturala a animalelor.
Comentariu apreciat.1825
NOU
#2
Ovidiu
nu e chiar asa mic, si trebuia dat cu totul la o parte, alftel ar fi fost mereu alunecari (zona e foarte predispusa)
Sunt cred că lucruri ce țin de mediu și logistica și optica cum procesezi tu informația data. Oricum o dai din punctul meu de vedere daca bubui dealul cred că o să cari mai mult pământ și piatra decât dacă sapi un tunel. De asemenea chiar daca nu e deal mai mare tot cred că probabil trebuie stabilizat solul sa nu cada pe autostrada și asta cred că implică mult mai mult beton decât la un tunel obisnuit. Din ce am citit tunelepe „Daniela” și „Alina” au 1.3 km lungime. Nu aș spune că sunt chiar „mici”
Comentariu apreciat.575
NOU
#5
Outlaw
Sol mai puțin stabil înseamnă probleme dacă faci un debleu.
Comentariu apreciat.352
NOU
#6
geutz
Ochiometric, sa tai dealul ăla implică cel puțin un milion de metri cubi de material excavat.
Comentariu apreciat.414
NOU
#7
Marinel
Nu-i problemă, faci o groapă și-l pui acolo…
Comentariu apreciat.1532
NOU
#8
maxp
1 mil de excavatoare si intr-o ora terminau
Comentariu apreciat.603
NOU
#9
florin
Mai asta imi place la blogul asta: vin oameni si explica argumentat un punct de vedere. In 10 ani de blog am invatat din comentarii de 100 de ori mai mult decat am invatat in 12 ani de scoala si liceu.
Unu n-ar da-o cu „sunt interese mari la mijloc”
Comentariu apreciat.18716
NOU
#10
gigi
Confirm ce a spus Florin plus bonus avem pozele cu fete care face toata schema valabila.
Comentariu apreciat.494
NOU
#11
fur
Ca sunt interese mari la mijloc e de la sine înțeles
190
NOU
#12
Ambra
Confirm si revin cu ideea că ar merge si o secțiune pentru doamne, că așa se face mai mult public cititor feminin. 😁
123
NOU
#13
vali
In 10 ani de blog am invatat din comentarii de 100 de ori mai mult decat am invatat in 12 ani de scoala si liceu.
Aici studiile ziceau ca e ok daca doar se sapa putin si dam dealul deoparte, dupa care surpriza-surpriza, de fapt zona aia e cunoscuta pentru deplasarea terenului si de fapt se pare ca cea mai buna varianta acolo era tot un tunel…. Sunt multe situatii in lume unde exista tunel pentru ceea ce pare un delusor, dupa care daca s-a pus pe hartie s-a constatat si dpdv al investitiei si al mentenantei un tunel e mai OK.
Comentariu apreciat.482
NOU
#16
mike
…asta dupa ce localnicii i-au avertizat si pe topografii care au facut masuratori si pe cei care au venit sa proiecteze ca dealul o ia mereu la vale de sute de ani. Era mai simplu sa-l ocoleasca , parerea mea
20
NOU
#17
Stf
Nu ma pricep catusi de putin, dar un „deal mic” nu e de fapt doar un deal mic, nu e o structura total separata de solul pe care se afla, ca atare, sanse mari, dupa o operatiune de acest gen, o multime de alte lucruri sa fie afectate si, ca atare, sa ai, estimez, multe alunecari de teren sau probleme de structura acolo
Comentariu apreciat.283
NOU
#18
Cristi
Dacă se face nu e bine dacă nu se face iar nu e bine, ne hotărâm și noi?
Indecis. Tu ce zici?238
NOU
#19
Ciprian
Exemplu de pe alt santier unde s-a procedat la excavatie prin deal:
A3 – Zimbor :
– vedere din street-view – inainte de lucrari, perspectiva de la baza pasajului peste DN1G: https://imgur.com/vb8EarI
Dupa cum vezi pentru un „pinten” de deal au trebuit sa excaveze sute de metri in lateral pentru stabilizarea versantului .
Cum s-a procedat la A1 dealul Momaia este determinat in mare parte de geologie fiind o zona predispusa la alunecari de teren.
In secolul 21 cred ca avem destula tehnologie si cunostinte sa evitam modificari din astea de relief care dauneaza mediului si necesita volume imense de munca bruta.
Comentariu apreciat.381
NOU
#20
UnMircea
De la 0:50 dealul din dreapta la luat-o la vale, asa că mă gândesc că știe constructorul ceva.
30
NOU
#21
Psionics
Prin venele noastre curge sange de Dac, de asta ne plac tunelurile.
Comentariu apreciat.507
NOU
#22
Cetatean
Frica de tunel se vede in majoritatea lucrarilor realizate pana acu a in Ro.
A se vedea pe absolut toate loturile de autostrada din zona de deal,ca la munte n-avem nimic,cum s-au facut deblee de te doare mintea.
Intr-adevar,costurile per km sunt de cateva ori mai mari la tunel,dar nu se afecteaza atat de mult mediul natural.
De asemenea,in cazul lotului de la Deva-Lugoj,unde cretinii de la mediu si-au dat seama ulterior ca pe acolo e un culoar de trecere a animalelor intre 2 grupe muntoase.
Spre exemplu,ca si la acest lot,adancimea sapaturii ajungea probabil la 30-40 m. Pe orizontala asta insemna,daca solul tinea bine o latime in varf de sapatura de 200-220 de m.
Plus instabilitate,cum au zis si colegii.
Vezi Aciliu,unde tot fuge mizeria ai de deal. In fapt pe rutier,asta e primul adevarat.
Pe calea ferata avem deja 4 facute. Mare realizare :))
Pentru exemplificare,vedeti in Slovacia,zona Poprad,ce solutii elegante au ales colegii de acolo.
83
NOU
#23
conspicuous
In schimb s-au facut tuneluri pentru linia ferată 219 si stau nefolosite, unul are 2km.
30
NOU
#24
Emil Ion
Problema la noi nu e că se fac tuneluri degeaba, ci dimpotrivă, că s-au tot ocolit și ferit de ele și nu se fac acolo unde e nevoie. S-au dat mai sus exemple.
E notorie fuga CNADNR (sub diversele nume trecute și actuale) de tuneluri. Cînd în multe locuri ar fi geniale, ar scuti diverse serpentine care nu fac decît să urce un deal ca să-l coboare 300 de metri mai încolo. Din cîte știu, pînă acum un singur proiect de modernizare a unui DN a conținut, culmea, și un tunel (la Plugova, pe DN6), tunel care, evident, nu s-a mai făcut. Poveste veche de peste 15 ani.
132
NOU
#25
Dan Pandrea
Nu e un deal așa de mic. Diferența de cotă între intrarea în tunel și elevația maximă a dealului, pe unde ar trece autostrada, este de vreo 100 de metri. Hai să zicem că faci un debleu de 30 de metri în vârf. Chestia e că până la punctul ăla și dincolo de el trebuie să construiești autostrada mai sus. Și într-o zonă cunoscută pentru instabilitate, trebuie să faci lucrări de stabilizare suplimentare nu doar pe dealul acela, ci și pe cele de dinainte și după.
Probabil că toate lucrările astea ar fi fost mai ieftine decât un tunel. Eu unul mă bucur că dăm un ban în plus ca să primim niște siguranță și confort în plus.
191
NOU
#26
Fisherman
Plus că trebuie să îl vezi pe ăla de vine pe contrasens și tu ai peste 200km/h! (wink-wink!)
91
NOU
#27
Andrei
Având în vedere tehnologia actuală pt săpat tuneluri și consolidarea lor, și faptul că dealul nu e tocmai mic, cred că a fost soluția mai ieftină.
81
NOU
#28
fur
Nu sunt expert dar ar fi mers un tunel pe mijloc si doua poduri laterale stanga dreapta, mai bine sa fie decat sa nu fie
80
NOU
#29
punKreas
Ce misto sunt filmuletele facute de acest utilizator. Iti explica peste ce drum trece, ce se afla pe acolo. Ar trebui sa vina si pe A0 ca m-am saturat de filmulete seci cu drona.
60
NOU
#30
xIonutX
Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în 2025.
21
NOU
#31
Ion Marius Ionut
Tot e bine ca am inceput sa ne pricepem si la autostrazi.
De la fotbal si policita am trecut la sistem de educatie, sanatate si autostrazi.
Evoluam, incet dar evoluam.
52
NOU
#32
Johnnyfer
Eu nu înțeleg de ce vor să treacă dealul ăla. Nu putea să rămână de netrecut?
50
NOU
#33
miluch
Au explicat austriecii in cateva video-uri de la RaducuPDrum de ce a fost solutia asta tehnica. Oricum s-au miscat extraordinar de bine, zic, pentru un asemenea tip de lucrare. Nu lenevesc deloc, un capat nu este inca strapuns iar la celalalt capat sunt aproape gata cu betoane, armaturi, turnari samd.
Bine, daca este sa te iei dupa diverse comentarii ale romanilor neaosi trebuia terminat in 2-3 luni, cap coada, liber la circulat.
am avut in trecutul mediu, 2019, o lucrare care a presupus sapat si mutat pamant. vreo 200k metri cubi. de 2 ori.
ochiometric acolo sunt minim minim 1 milion dupa cum zice cineva mai sus si mult mai probabil 2 milioane. (interscriptum, pentru cei mai putin inclinati spre matematica sau inginerie 1 milion de metri cubi inseamna un teren de 100×100 de metri umplut pe inaltime cu 100 de metri. sau un teren de fot bal umplut cu 150m.)
stiu ca prima observatie este ‘dar acolo nu sunt 100m latime’. nu, nu sunt. probabil doar vreo 40. dar in functie de calitatea solului trebuie sapat in taluz mai mult sau mai putin înclinat. trebuie stabilizat oricum si versantul ramas si ce e sub drum. trebuie carat pamantul ala si depozitat undeva. fie ca halda de steril, cu costurile ei si cu riscurile ei, fizice si ecologice, fie utilizat undeva, dar asta presupune transportul pana acolo, oriunde ar fi asta, cu suplimentarea de consum de combustibil si viteza de executie ( nu ai la dispozitie 1 milion de basculante sa stea la coada excavatorului, daca trebuie sa faca 200km dus intors inseamna costuri cu timpul, soferii trebuie sa isi faca pauzele, deci maxim un drum pe zi, plus uzura basculantei,; iar excavatorul munceste doar o fractiune din zi).
dupa aia intervine si aspectul ecologic celalalt. taie dealul si protopopatcanita de stepa ramane de-a stanga iar ursul carpatin pitic mic de-a dreapta domnului sofer si nu se mai face cocofifeza parasimbalotica. asa ca trebuie sa le faci lor tunele.
si ca sa scurtam, fara sa stim ce scrie in studii, proiecte tehnice, detalii de executie, as built si restul actelor (nenumarate) care von odata cu proiectarea si executia acestui fel de proiecte e greu de determinat dintr-o filmare din drona ce si cum.
si, in final, la setea romanului de autostrazi, daca ii dau drumul maine si pe 1 martie asfaltul e inca bun, nu ca ala de la braila, eu zic ca tot e bine. 20 de ani prea tarziu, dar… better late than never. hai si cu restul.
120
NOU
#35
Marinel
Cred că ești din Bârlad, de țărînă…
00
NOU
#36
thebblack
:)) io sunt de beton, din bucuresti. da’ strabunicu era de la gara banca.
10
NOU
#37
Marinel
Are soția un exercițiu de dicție cu popircănița. E din Banca-sat…
20
NOU
#38
thebblack
ah :))
‘protopoparcanita’ e o furaciune de la visurat.
‘ursul carpatin pitic mic’ e de la divertis.
‘cocofifeza parasimbalotica’ e public domain afaik. if credit’s due, than it is..
20
NOU
#39
vaultboy
Dacă ne-am pune mintea și am avea suficiente escavatoare, am putea muta România cu totul mai spre vest ca să nu ne invadeze rușii
71
NOU
#40
vaultboy
*excavatoare
00
NOU
#41
Cetatean
In cea mai buna luna,vara,cel mai bun subcontractor,pe vremea cand Apolodor rupea norma,au facut intr-o luna vreo 200000 de mc de excavatie. Da 8×4 alea efectiv erau pe butuci.
La ecologizarea unui deponeu,am avut o zi in care cu 15 camioane,s-au mutat 4500 de mc de gunoi. In general distantelw de yransport erau mici,sub 1 km. Si excavatoristul era smecher,cu experienta si o cupa de vreo 5 mc la excavator.
Pe scurt: straturi geologice dispuse prost, calitate sol, natura sol, pozitie panza freatica, diferenta de nivel, considerente eco. Ajungea oricare dintre motivele astea dar acolo le au pe toate.
Ca si costuri, pretul ingineriei civile de suprafata in cazul respectiv, intretinerea consolidarii si siguranta in exploatare, e mai mare decat forajul.
Am vazut cateva carote de la studiul geologic din zona, eu nici WC nu mi as fi facut pe terenul din filmare.
30
NOU
#43
Robert
Ba se putea da la o parte dar dacă voi ați vrut democrație, na tuneluri acum
20
NOU
#44
Cosmin T.
A explicat Raider mult mai bine decat as putea sa o fac eu mai sus insa oriunde s-a incercat solutia rapida cu debleu (parca asa se numeste) cu sapaturi sub nivelul terasamentului original au existat alunecari de teren sau a fosr nevoie de reconsolidari multe si scumpe ulterior dării in folosinta. De aceea vezi si multe tuneluri prin Austria si Bulgaria, se pare ca ingineria nu a dat inca de cap problemei si tunelul e optiunea safe
Pe partea cealaltă trebuiau să facă Gutâi 2 presupunând că toate lucrările de consolidare stăteau bine pe roca friabilă. Nu vrei asta la o autostradă.
10
NOU
#47
alexV
Consensul e „de ce fuge CNAIR de tuneluri?”, si pana recent au comandat doar sapaturi gigantice, instabile.
Sunt ~80m deasupra tunelului, mult. In filmarea din articol se vede pe alocuri cum aluneca malurile de pamanat care abia au 10 – 15 metri inaltime. Minutul 01:00, apoi minutul 02:03 (vezi linia rigolei din dreapta), apoi min 05:12.
De asemenea, o ipotetica sapatura adanca de 80m ar necesita un debleu (palnie) de 250 metri latime (o panta uzuala 1:3) , care e in aiurea pt mediu. Mai ales ca exista solutie alternativa fireasca: tunel.
Nu ma pricep dar o sa presupun ca are ceva de a face cu protectia mediului si crearea de bariere care impiedica mișcarea naturala a animalelor.
nu e chiar asa mic, si trebuia dat cu totul la o parte, alftel ar fi fost mereu alunecari (zona e foarte predispusa)
Corect! Studiul geo si studiul de fezabilitate ar trebui sa duca la cea mai buna solutie. Au fost cazuri in care s-a incercat „taierea” dealului si au rezultat probleme mai mari: https://hotnews.ro/povestea-autostrazii-care-o-ia-la-vale-cum-s-a-ajuns-ca-lotul-3-din-a1-orastie-sibiu-sa-fie-macinat-de-alunecari-de-teren-cat-de-serioase-sunt-riscurile-pentru-soferi-si-cum-explica-autoritatile-512163
Sunt cred că lucruri ce țin de mediu și logistica și optica cum procesezi tu informația data. Oricum o dai din punctul meu de vedere daca bubui dealul cred că o să cari mai mult pământ și piatra decât dacă sapi un tunel. De asemenea chiar daca nu e deal mai mare tot cred că probabil trebuie stabilizat solul sa nu cada pe autostrada și asta cred că implică mult mai mult beton decât la un tunel obisnuit. Din ce am citit tunelepe „Daniela” și „Alina” au 1.3 km lungime. Nu aș spune că sunt chiar „mici”
Sol mai puțin stabil înseamnă probleme dacă faci un debleu.
Ochiometric, sa tai dealul ăla implică cel puțin un milion de metri cubi de material excavat.
Nu-i problemă, faci o groapă și-l pui acolo…
1 mil de excavatoare si intr-o ora terminau
Mai asta imi place la blogul asta: vin oameni si explica argumentat un punct de vedere. In 10 ani de blog am invatat din comentarii de 100 de ori mai mult decat am invatat in 12 ani de scoala si liceu.
Unu n-ar da-o cu „sunt interese mari la mijloc”
Confirm ce a spus Florin plus bonus avem pozele cu fete care face toata schema valabila.
Ca sunt interese mari la mijloc e de la sine înțeles
Confirm si revin cu ideea că ar merge si o secțiune pentru doamne, că așa se face mai mult public cititor feminin. 😁
VALI LA ACADEMIE!!!!
Ambra, nu știu ce subiecte aș putea aborda.
bine, știu… https://www.youtube.com/shorts/U571ZUjco74
Avem un exemplu recent similar, dealul de la Aciliu – https://maps.app.goo.gl/EzjaYR6qQYoe6WxLA
Aici studiile ziceau ca e ok daca doar se sapa putin si dam dealul deoparte, dupa care surpriza-surpriza, de fapt zona aia e cunoscuta pentru deplasarea terenului si de fapt se pare ca cea mai buna varianta acolo era tot un tunel…. Sunt multe situatii in lume unde exista tunel pentru ceea ce pare un delusor, dupa care daca s-a pus pe hartie s-a constatat si dpdv al investitiei si al mentenantei un tunel e mai OK.
…asta dupa ce localnicii i-au avertizat si pe topografii care au facut masuratori si pe cei care au venit sa proiecteze ca dealul o ia mereu la vale de sute de ani. Era mai simplu sa-l ocoleasca , parerea mea
Nu ma pricep catusi de putin, dar un „deal mic” nu e de fapt doar un deal mic, nu e o structura total separata de solul pe care se afla, ca atare, sanse mari, dupa o operatiune de acest gen, o multime de alte lucruri sa fie afectate si, ca atare, sa ai, estimez, multe alunecari de teren sau probleme de structura acolo
Dacă se face nu e bine dacă nu se face iar nu e bine, ne hotărâm și noi?
Exemplu de pe alt santier unde s-a procedat la excavatie prin deal:
A3 – Zimbor :
– vedere din street-view – inainte de lucrari, perspectiva de la baza pasajului peste DN1G:
https://imgur.com/vb8EarI
– vedere din dorna – in timpul lucrarilor, perspectiva de deasupra pasajului peste DN1G:
https://i.imgur.com/clge6vG.jpeg ( filmarea completa aici https://www.youtube.com/watch?v=tWLU2EZuSU0&t=193s )
Dupa cum vezi pentru un „pinten” de deal au trebuit sa excaveze sute de metri in lateral pentru stabilizarea versantului .
Cum s-a procedat la A1 dealul Momaia este determinat in mare parte de geologie fiind o zona predispusa la alunecari de teren.
In secolul 21 cred ca avem destula tehnologie si cunostinte sa evitam modificari din astea de relief care dauneaza mediului si necesita volume imense de munca bruta.
De la 0:50 dealul din dreapta la luat-o la vale, asa că mă gândesc că știe constructorul ceva.
Prin venele noastre curge sange de Dac, de asta ne plac tunelurile.
Frica de tunel se vede in majoritatea lucrarilor realizate pana acu a in Ro.
A se vedea pe absolut toate loturile de autostrada din zona de deal,ca la munte n-avem nimic,cum s-au facut deblee de te doare mintea.
Intr-adevar,costurile per km sunt de cateva ori mai mari la tunel,dar nu se afecteaza atat de mult mediul natural.
De asemenea,in cazul lotului de la Deva-Lugoj,unde cretinii de la mediu si-au dat seama ulterior ca pe acolo e un culoar de trecere a animalelor intre 2 grupe muntoase.
Spre exemplu,ca si la acest lot,adancimea sapaturii ajungea probabil la 30-40 m. Pe orizontala asta insemna,daca solul tinea bine o latime in varf de sapatura de 200-220 de m.
Plus instabilitate,cum au zis si colegii.
Vezi Aciliu,unde tot fuge mizeria ai de deal. In fapt pe rutier,asta e primul adevarat.
Pe calea ferata avem deja 4 facute. Mare realizare :))
Pentru exemplificare,vedeti in Slovacia,zona Poprad,ce solutii elegante au ales colegii de acolo.
In schimb s-au facut tuneluri pentru linia ferată 219 si stau nefolosite, unul are 2km.
Problema la noi nu e că se fac tuneluri degeaba, ci dimpotrivă, că s-au tot ocolit și ferit de ele și nu se fac acolo unde e nevoie. S-au dat mai sus exemple.
E notorie fuga CNADNR (sub diversele nume trecute și actuale) de tuneluri. Cînd în multe locuri ar fi geniale, ar scuti diverse serpentine care nu fac decît să urce un deal ca să-l coboare 300 de metri mai încolo. Din cîte știu, pînă acum un singur proiect de modernizare a unui DN a conținut, culmea, și un tunel (la Plugova, pe DN6), tunel care, evident, nu s-a mai făcut. Poveste veche de peste 15 ani.
Nu e un deal așa de mic. Diferența de cotă între intrarea în tunel și elevația maximă a dealului, pe unde ar trece autostrada, este de vreo 100 de metri. Hai să zicem că faci un debleu de 30 de metri în vârf. Chestia e că până la punctul ăla și dincolo de el trebuie să construiești autostrada mai sus. Și într-o zonă cunoscută pentru instabilitate, trebuie să faci lucrări de stabilizare suplimentare nu doar pe dealul acela, ci și pe cele de dinainte și după.
Probabil că toate lucrările astea ar fi fost mai ieftine decât un tunel. Eu unul mă bucur că dăm un ban în plus ca să primim niște siguranță și confort în plus.
Plus că trebuie să îl vezi pe ăla de vine pe contrasens și tu ai peste 200km/h! (wink-wink!)
Având în vedere tehnologia actuală pt săpat tuneluri și consolidarea lor, și faptul că dealul nu e tocmai mic, cred că a fost soluția mai ieftină.
Nu sunt expert dar ar fi mers un tunel pe mijloc si doua poduri laterale stanga dreapta, mai bine sa fie decat sa nu fie
Ce misto sunt filmuletele facute de acest utilizator. Iti explica peste ce drum trece, ce se afla pe acolo. Ar trebui sa vina si pe A0 ca m-am saturat de filmulete seci cu drona.
Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în 2025.
Tot e bine ca am inceput sa ne pricepem si la autostrazi.
De la fotbal si policita am trecut la sistem de educatie, sanatate si autostrazi.
Evoluam, incet dar evoluam.
Eu nu înțeleg de ce vor să treacă dealul ăla. Nu putea să rămână de netrecut?
Au explicat austriecii in cateva video-uri de la RaducuPDrum de ce a fost solutia asta tehnica. Oricum s-au miscat extraordinar de bine, zic, pentru un asemenea tip de lucrare. Nu lenevesc deloc, un capat nu este inca strapuns iar la celalalt capat sunt aproape gata cu betoane, armaturi, turnari samd.
Bine, daca este sa te iei dupa diverse comentarii ale romanilor neaosi trebuia terminat in 2-3 luni, cap coada, liber la circulat.
https://www.youtube.com/@RaducuPDrum
am avut in trecutul mediu, 2019, o lucrare care a presupus sapat si mutat pamant. vreo 200k metri cubi. de 2 ori.
ochiometric acolo sunt minim minim 1 milion dupa cum zice cineva mai sus si mult mai probabil 2 milioane. (interscriptum, pentru cei mai putin inclinati spre matematica sau inginerie 1 milion de metri cubi inseamna un teren de 100×100 de metri umplut pe inaltime cu 100 de metri. sau un teren de fot bal umplut cu 150m.)
stiu ca prima observatie este ‘dar acolo nu sunt 100m latime’. nu, nu sunt. probabil doar vreo 40. dar in functie de calitatea solului trebuie sapat in taluz mai mult sau mai putin înclinat. trebuie stabilizat oricum si versantul ramas si ce e sub drum. trebuie carat pamantul ala si depozitat undeva. fie ca halda de steril, cu costurile ei si cu riscurile ei, fizice si ecologice, fie utilizat undeva, dar asta presupune transportul pana acolo, oriunde ar fi asta, cu suplimentarea de consum de combustibil si viteza de executie ( nu ai la dispozitie 1 milion de basculante sa stea la coada excavatorului, daca trebuie sa faca 200km dus intors inseamna costuri cu timpul, soferii trebuie sa isi faca pauzele, deci maxim un drum pe zi, plus uzura basculantei,; iar excavatorul munceste doar o fractiune din zi).
dupa aia intervine si aspectul ecologic celalalt. taie dealul si protopopatcanita de stepa ramane de-a stanga iar ursul carpatin pitic mic de-a dreapta domnului sofer si nu se mai face cocofifeza parasimbalotica. asa ca trebuie sa le faci lor tunele.
si ca sa scurtam, fara sa stim ce scrie in studii, proiecte tehnice, detalii de executie, as built si restul actelor (nenumarate) care von odata cu proiectarea si executia acestui fel de proiecte e greu de determinat dintr-o filmare din drona ce si cum.
si, in final, la setea romanului de autostrazi, daca ii dau drumul maine si pe 1 martie asfaltul e inca bun, nu ca ala de la braila, eu zic ca tot e bine. 20 de ani prea tarziu, dar… better late than never. hai si cu restul.
Cred că ești din Bârlad, de țărînă…
:)) io sunt de beton, din bucuresti. da’ strabunicu era de la gara banca.
Are soția un exercițiu de dicție cu popircănița. E din Banca-sat…
ah :))
‘protopoparcanita’ e o furaciune de la visurat.
‘ursul carpatin pitic mic’ e de la divertis.
‘cocofifeza parasimbalotica’ e public domain afaik. if credit’s due, than it is..
Dacă ne-am pune mintea și am avea suficiente escavatoare, am putea muta România cu totul mai spre vest ca să nu ne invadeze rușii
*excavatoare
In cea mai buna luna,vara,cel mai bun subcontractor,pe vremea cand Apolodor rupea norma,au facut intr-o luna vreo 200000 de mc de excavatie. Da 8×4 alea efectiv erau pe butuci.
La ecologizarea unui deponeu,am avut o zi in care cu 15 camioane,s-au mutat 4500 de mc de gunoi. In general distantelw de yransport erau mici,sub 1 km. Si excavatoristul era smecher,cu experienta si o cupa de vreo 5 mc la excavator.
Pe scurt: straturi geologice dispuse prost, calitate sol, natura sol, pozitie panza freatica, diferenta de nivel, considerente eco. Ajungea oricare dintre motivele astea dar acolo le au pe toate.
Ca si costuri, pretul ingineriei civile de suprafata in cazul respectiv, intretinerea consolidarii si siguranta in exploatare, e mai mare decat forajul.
Am vazut cateva carote de la studiul geologic din zona, eu nici WC nu mi as fi facut pe terenul din filmare.
Ba se putea da la o parte dar dacă voi ați vrut democrație, na tuneluri acum
A explicat Raider mult mai bine decat as putea sa o fac eu mai sus insa oriunde s-a incercat solutia rapida cu debleu (parca asa se numeste) cu sapaturi sub nivelul terasamentului original au existat alunecari de teren sau a fosr nevoie de reconsolidari multe si scumpe ulterior dării in folosinta. De aceea vezi si multe tuneluri prin Austria si Bulgaria, se pare ca ingineria nu a dat inca de cap problemei si tunelul e optiunea safe
….dar PESTE deal nu puteau sa treaca?
….just asking….
Pe partea cealaltă trebuiau să facă Gutâi 2 presupunând că toate lucrările de consolidare stăteau bine pe roca friabilă. Nu vrei asta la o autostradă.
Consensul e „de ce fuge CNAIR de tuneluri?”, si pana recent au comandat doar sapaturi gigantice, instabile.
Sunt ~80m deasupra tunelului, mult. In filmarea din articol se vede pe alocuri cum aluneca malurile de pamanat care abia au 10 – 15 metri inaltime. Minutul 01:00, apoi minutul 02:03 (vezi linia rigolei din dreapta), apoi min 05:12.
De asemenea, o ipotetica sapatura adanca de 80m ar necesita un debleu (palnie) de 250 metri latime (o panta uzuala 1:3) , care e in aiurea pt mediu. Mai ales ca exista solutie alternativa fireasca: tunel.