Dușul rece care e creșterea prețurilor vine să se adauge la starea generală de neliniște din ultimele luni (război, facturi, lipsuri). E greu de explicat inflația, nici eu nu o înțeleg prea bine, dar realitatea cruntă a creșterii prețurilor ne lovește din plin.
Și aici apare dilema. Unii au mărit prețurile pentru că li s-au mărit costurile (cu materiile prime, în special). Alții au mărit prețurile pentru că au costuri mai mari cu angajații. Și sunt și ăia care au mărit prețurile că au văzut o oportunitate.
Am văzut deja supermarketuri care au oprit căldura. Am văzut de prin vară gramaje scăzute la mâncarea comandată acasă (pentru că voiau să păstreze prețurile). Acum au rămas aceleași gramaje, dar au mărit prețurile. Am văzut produse dispărute din stoc cu săptămânile sau lunile.
Noua realitate e rece. Și abia începe. Unde e poza aia cu „într-o zi săracii nu vor mai avea ce să mănânce decât pe bogați”?
Originea inflației este tipăritul de bani.
Întotdeauna este generată de stat.
Nu mai tipărești bani, nu mai ai inflație și nici cu ce să plătești angajații statului.
Inflație de 16% ar însemna atunci și dobânzi de 16% la depozite și 18,5% minim la titluri de stat și noua casă.
Inflația e o taxă.
Oricât se lăcomesc oamenii(și se lăcomesc fmm, firmele sunt doar un avatar) și cer mai mult pe produsele comercializate tot nu vor genera inflația de acum(câtă inflație a generat Apple…)
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Tipărit însemna și amestecat argintul cu alte metale acum 2000 de ani. Principiul e același. Diluarea valorii până în momentul când statul nu mai acceptă propria monedă pentru plata taxelor și se orientează către bunuri tangibile.
Asta propovăduiesc și eu.
Creșterea dobânzilor este ca o frecție la picior de lemn – in zona Euro se tipăresc bani fără nicio jenă si din ce in ce mai repede. Creșterea aceasta a dobânzilor este ca să poată zice ca au făcut si ei ceva.
Însă si lăcomia este de nedescris. Am văzut (am făcut si poză) la o alimentară 10 ouă cu 7,99 Euro – BIO, eco, magazin mai de fițe însă maximul știut de mine era undeva pe la 2,99.
Pentru lăcomie în general sunt două soluții: alt furnizor care profită să ia cotă de piață sau plecarea clientului cu aceeași finalitate: dispariția lacomului (Telekom, Volksbank, Piraeus, nu a fost faliment, a fost achiziție).
Când vorbim de lăcomie în energie unde furnizorul nu poate fi înlocuit așa ușor apar tensiuni. Știe cineva ce consum are robotul de la Cotroceni? L-a deconectat careva de la aparate să îi pună un UPS?
Cea mai importantă lăcomie: cea a statului.
O parte din clienți pot să își caute alt stat, restul sunt clienți captivi.
Și atunci clienții se așează la coadă ca pe vremea împușcatului și rabdă, fie sparg vitrina magazinului, sucursala Vila Frumoasă Valea Prahovei.
Clienții nu par interesați de teoria contractului social, motivele putând fi imputate direct furnizorului: servicii precare de educație. sănătate, ordine publică, bunăstare.
p.s. slab vinul ăsta de la moșia Securescu.
@Marinel dobânda de la bancă este plătită cu bani „produsi” de cel care a luat împrumutul.
Banii sunt doar un mediu de schimb al valorii, așa cum curentul trece printr-un fir să ajungă de la priza la telefon, așa și valoarea trece prin bani pentru a ajunge de la cumpărător la vânzător. In momentul in care statul tipărește bani, acei bani nu au acoperire pt că nu a creat nimeni valoare (oferit servicii, creat lucruri care au valoare pt alții și pt care alții sunt dispuși să plătească un preț).
A nu se confunda cu expansiunea monetară bazată pe rezerva fracționară, acolo valorea banilor va fi acoperită în viitor prin diferite bunuri sau servicii așa că pe termen lung inflația creata este 0.
Am o burgerie, acum doi ani costul materiei prime era de 35%,chirie angajați și utilități 30%.
Astazi, după două creșteri de pret de câte 10%,costul materiei prime este de 70%, angajații și utilitățile nu s-au ieftinit…
Apropo de burgeri, la ce concurență e pe piață, greu să mai vii cu ceva nou, să le dai clienților motiv să-ți calce pragul, frecvent. Dar, înțeleg, e o afacere cu care mergi cumva la sigur și lumea încă e pofticioasă.
Mai nou, toți se laudă cu cei mai „buni” burgeri din oraș, nu știu pe ce criterii.
mihai, ai vrea să imi scrii 5-6 paragrafe despre cum arată businessul ăsta?
mă interesează în principal ce crezi tu că vrea clientul sau cum ți-ai modelat businessul în concurență/comparație cu McD și Two Guys.
Si totusi preturile burgerilor in medie s-au cam dublat ?!
@mihai
pret materie prima cheesburger simplu
-carne vita 20% grasime calitate ok -40lei/kg – 200 grame = 8 lei
-cheddar – calitate ok – 100 lei/kg (1kg are cca 80 felii) 2 felii – 3 lei
-maioneza Hellmann’s 40lei/kg – o lingura de 20 grame maxim 1 leu
-ketchup la fel ca si maioneza – 1 leu
-alt sos care vrei tu – 1.5 lei
-castraveti murati 13 lei/700 ml de aia -pui de 50 bani maxim
-unt pentru uns chifla 15-20 grame – 15lei/250gr – 1 leu
-chifla -daca o faci tu in casa te costa – faina,drojdie, sare, unt,zahar, ou= 1 leu max
-cartofi pai – Mc Cain congelati -foarte buni – cca 22 lei/kg – pui 150 grame – 4 lei max
– cartofi facuti in casa – se gasesc si cu 2 lei/kg dar sa spune ca tu cumperi la 8
lei kg – 150 grame – intre 50 bani si 1.5 lei
– ulei pt prajit cartofii – aici e greu dar pun si aici 2 lei
Total : 8+3+1+1+1.5+0.5+1+1+1.5(4)+2=20.5 lei sau 23 in cel mai rau caz
Un burger de genu e intre 36 si 42 de lei.
-ma apropiu de adevar sau treaba sta altfel?
@N
preturile burgerilor sunt peste medie, in zona verde
@ Psionics
Costul ingredientelor poate fi ceva mai mic dacă se cumpără cantitate mare.
Mai pune acolo utilitățile, chiria și costurile cu angajații și marja de profit s-a dus.
Ce puii mei chedar e ăla la 100 lei/kg? In Lidl cumperi cu 40 și e ok. Fiind firmă, fie cumperi mai ieftin fie calitate mai buna la aceiași bani. Dar 100 de lei?
@mihai
Da, stiu de restul cheltuielilor, am calculat doar materia prima.
Dar poate tu vinzi si cafea, apa si suc, unde adaosurile sunt consitente
De exemplu la cafea adaousul comercial fiind lejer de 800%.
@Zarax
Am pus preturi mari ca daca ai tupeu sa ceri 45 , 47, 55 pe un burger mie sa nu imi pui in el cheddar de Lidl.
O sa fie de la Metro la 30 lei nu Lidl :))
@Psionics ”Am pus preturi mari ca daca ai tupeu sa ceri 45 , 47, 55 pe un burger mie sa nu imi pui in el cheddar de Lidl.”
Cred că ai fi surprins să afli ce ți se pune într-un burger de 50 de lei.
În afară de burgeri, mi se par foarte ridicate prețurile la pizza. 40-50 lei o pizza medie pe care ți se pune 2-3 ingrediente.
“ mie sa nu imi pui in el cheddar de Lidl.”
Altuia poti sa-i pui, n-ai decat. Dar mie nu, gen eu sunt mai important
Babaetzi, am facut mai sus un burger cu ingrediente premium si am ajuns la 20 de lei materia prima.
Daca ma pun sa fac unu cu ingrediente de Lidl de la sapt XXL il scot la 7 lei. S-ar putea ca in 80% din burgarii sa primiti o mizerie facuta cu cele mai ieftine ingrediente.
Pizza, in Italia o pizza costa cat in Romania(+/-10 lei) si gustul e total diferit.
La ce ingrediente se pun, in romania o pizza nu ar trebui sa coste mai mult de 25 de lei.
Mergeti la Selgros si uitati-va la aia cu cosuri mari de tot, pline cu bidoane de ‘sos pt pizza’ si ‘branza pt pizza’, ‘sunca pizzarului’. Toate astea efectiv si mizerii create de Selgros pt horecarii din romania. Acei horecari care cer pe o pizza in restaurantul de la coltul blocului 38 de lei pe o pizza.
@mihai, mie nu prea imi ies calculele tale.
Ca sa fie mai simplu, sa spunem ca tu vinzi un burger cu 100 de lei.
– materia prima 35%, adica 35 de lei
– angajati si utilitati 30%, adica 30 de lei
– teoretic ramanea o marja de profit foarte mare, de 35%
Spui ca materia prima a crescut de 2 ori cu cate 10%, adica avem:
– 35*1,1*1,1 = 46,2 lei
Presupunand ca nu ai crescut pretul de vanzare al produsului (desi probabil ca nu este cazul), rezulta ca materia prima este 46% din pret, nu 70%.
Iar marja ta de profit este in continuare buna la 24% din cifra de afaceri.
Acum, daca intre timp ai marit si salariile angajatilor sau ai costuri mai mari cu utilitatile, este altceva.
E mișto ca unul care zice ca are un business live prezintă ceva, si apoi comentatori care au păreri pe orice subiect pe aici vin sa ii demonstreze ca ei ar face business-ul cu 30-50% din costurile descrise 😂. Dar unul nu zice „fuck it, ăștia sunt incompetenti, mie îmi iese mai bine pe foaie, hai ca fac eu si rup piața” 😂
La fel cum un băiat inteligent, dar rupt de realitatea din teren explica pe facebook de ce e bine ca intra cereale ieftine din UA, ca e buna concurenta si ca fermierii romani nu ar trebui sa se plângă 😂
avionaru, vrei să te învăț cum să-ți faci treaba?
E o crasma pe la Buzesti care are meniu la 28 de lei care contine:
1 x supa crema + crutoane
1 x burger decent (si ca marime si ca gust)
1 x portie cartofie prajiti + ceva branza
1 x desert (ultima data au fost papanasi).
Eu stau sa ma gandesc ce costuri are e isi permite astfel de pret la meniu. Si e decent totul.
@AvionarU Sa calculezi costurile unui produs e cel mult matematica de clasa IX-X. Sa obtii un credit pentru a-ti deschide o afacere, aia nu mai este asa de usor + toata alergatura necesara dupa. E o discutie complexa, ai carei parametri variaza de la un patron la altul. Exista patroni naspa, care prind cativa angajati „captivi” si profita la maximum de ei. Si exista patroni care delega doar activitatile corespunzatoare fiecarui angajat.
Prețurile cresc după principiul nesimțirii, nu al inflației. Sînt ridicate pînă la limita la care scad vînzările vertiginos, apoi le scad cu cîteva procente ca să fie aburit guțanul.
Observ ca multe hipermarketuri au preturile pus asemenea actiunilor la bursa.
E greu de crezut ca au crescut preturile de productie cu atat de mult incat un bax de hartie igienica se fie mai scump cu 5 lei (adica 20%) in 3 saptamani.
Iar cand nu se mai vinde, brusc revine la un pret mai mic.
Nimic despre „masurile” salvatoare din timpul pendemiei? Doar razboi, facturi si lipsuri?
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
$2 triliarde tipărite în US + $1 triliard în EU + cine știe să numere atâția yeni, că nimeni nu mergea pe excedent și a scos banii de la saltea.
colac peste pupăză am început să luăm de bună boala mintală a unora cu net-zero CO2.
Luând acest principiu în considerare, ar trebui să explodeze și salariile nu? Câți își permit să de-a doar pe lapte, 20-30 ron, să fie serioși.
La prima parte mă gândeam și eu. Tipărirea frenetică de bani din timpul pandemiei a cauzat inflația de acum. Dar în pandemie n-a crescut masa monetară doar pentru a combate consecințele încetinirii economiei, ci a antrenat și o creștere a veniturilor comparabil mai mare decât în anii ante-pandemiei (persoane fizice, că în spatele persoanelor juridice tot oameni stau, astea înregistrând chiar profituri record, relativ la domeniul la care facem referire). Asta a însemnat un stil de viață mai bun, a.k.a o creștere a cererii agregate.
Acum a venit nota de plată: consecințele tipăririi banilor în pandemie (de a menține economia în picioare+creștere cererii comparabil mai ridicată decât în anii ante-pandemici).
Rezultatul e că vom avea, în urma măsurilor de scădere a inflației, o corectare drastică? a stilul de viață (măsurile alea vor scădea cererea agregată, urmând apoi să vedem și o scădere a prețurilor).
Aștept păreri opuse:) Cel puțin așa îmi explic eu.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
@Vlad. uite, eu fac o legătură între conformarea la lockdown-ul aberant de acum 700 de zile și inflație: cineva a vrut să verifice cât sunt de obedienți, en-masse, occidentalii – și se pare că am trecut testul – și a venit inflația.
https://www.bnr.ro/Masa-monetara-M3-si-contrapartida-acesteia-5171.aspx
@Marian. poate că „oferta” aia agregată este în mare parte toxică – și cineva a decis că trebuie făcut ceva în legătură cu asta. sincer, și eu cred asta. sunt pensionar (miner, 25 ani grupa 1) – cel mai banal Average Joe – însă nu mi se pare firesc ca mâncarea să conteze atât de puțin în coșul zilnic. printre altele.
@Joker la ce te referi cand zici mod de viata nesustenabil ?
@laur banii tipariti de BCE crezi ca au afectat doar zona euro si nu toate economiile din UE ?!
@N. în primul rând mă gândesc la tendința de a crea/încuraja/tolera mari aglomerări urbane. dincolo de (să zicem) 1 milion oameni, pur și simplu nu ai cum să le asiguri confortul elementar decât consumând o cantitate enormă de resurse pentru a crea iluzii.
@N inflația asta a fost generată de lipsa de resurse fizice (alimente, materii prime, combustibili, energie) de aici creșterea prețurilor. La nivel macro lipsurile astea au lovit dur în oamenii simpli. Toată Europa e lovită de aceste lipsuri. Băncile și guvernele încearcă prin toate metodele sa oprească asta. Unii iau bani de la oameni prin prețuri mari alții vin cu măsuri de protecție socială alții impozitează munca alții nu mai dau credite alții bat monede noi că au intrat în Schengen etc etc etc.
@Joker – si solutia (sa spunem pt Bucuresti unde sunt aprximativ 4 milioane) care ar fi? Unde muti, in urmatorii 10 ani 3 milioane de persoane care au un job / afacere / propietate in oras?
@joker – dincolo de logistica iti scapa insa latura sociala si economica – exact la la mall, este mai simplu sa te duci unde sunt multi oameni asa ca mereu afacerile si orice antreprenor vor fi atrasi de aglomerari urbane, nu de mici asezari pitoresti.
@Pixel în 2021 T4 (2022 T1) când pandemia era în floare. Tipărirea de bani nu e o soluție pentru stoparea inflației.
@Bigbear. mă crezi dacă îți spun că 80% din antreprenorii cu care am avut de-a face prin Timișoara, Sibiu și Cluj și-ar fi dat afacerea în secunda 2 pentru un loc de muncă la Regia Națională a Pădurilor? orice om caută stabilitate – și marile orașe asta oferă: un flux constant de clienți, fie că vinzi afine, fie că faci taxi.
@Adib. haha, chiar nu-mi propun să mut pe nimeni, niciunde – dar s-ar putea să fie o problemă cu faptul că cei care vin după noi ne seamănă puțin cam mult. poate nu este în regulă să ștergem mintea copiilor în halul ăsta.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
E mai amplu, în general țările sud-americane au un stil de viață mai puțin stresant și nu-și bat capul atât de mult. Dar dacă ar fi atât de interesați de inflație, cum sunt și în legătură cu fotbalul, poate ar sta ceva mai bine, nu? Bucuria aia a durat câteva zile, hai 1 săptămână, problemele nu dispar dacă le ignori și ne prefacem că nu există.
@Boss. eu zic că nu folosești foarte corect termenii: când spui „inflație”, normal ar fi să te referi la USD, EUR, JPN, CHF, NOK. celelalte „monede” sunt, așa, apă sfințită. (moneda chinezească, cea rusească și aproape toate din lumea arabă sunt de facto legate de dolarul american).
Sunt vai ce capul lor. Si cica au fost capitalisti tot timpul.
Joker, aici toata lumea se refera la inflatia monedei locale, Vali in articol se refera la inflatia leului.
In plus, m-as gandi cu ingrijorare si la Deea, care redefineste haznaua in aceste momente, in asa fel incat sa includa si sentimentul argentinian al fiintei.
Aia care au aproape juma de populatie in pragul saraciei?
Cu matele goale greu de crezut ca is mandri de natia lor, inflatia lor sau se bucura mult ca-s campioni mondiali de fotbal.
@J: Păi aia zic, asta e o supapă, o refulare de la problemele zilnice, îi înțelegi, na. Dar, privind de cealaltă parte, Messi doarme liniștit, având cât, sute de milioane în cont, probabil deja se apropie de miliard, ușor ușor, oricum nu stă prea mult prin Arg, pe când argentinianului de rând vai mama lui.
Aici 95% dintre cititorii activi au credite importante in banca, iar inflatia si dobanda lunara la credite nu ii lasa sa doarma. O prabusire a preturilor locuintelor ca acum 15 ani ar fi apocalipsa pe toate planurile. E de inteles ca n-ai cum sa fii superok psihic in conditiile astea.
„Deci o inflatie care in timp ar darama psihic 90% din populatia Romaniei”
Ai trăit și tu în anii 90?
Joaca fotbal de foame. Ori pentru echipa aia de 11 nationali care iau campionatul cati copii sunt sacrificati? Nu e foarte diferit de ce se intampla in China sau Coreea de Nord, singura diferenta este ca oamenii o fac manati de foame, in loc sa fie manati de stat.
Iar multi dintre acei fotbalisti de top oricum o sterg prin alte tari si nu prea ajuta economia Argentinei cu mare lucru. Scopul unui sistem nu ar trebui sa fie de a avea cei mai multi olimpici atunci cand media tarii e la buda, iar buda e in fundul curtii. Ne e dor de perioada de glorie a copiilor medaliati prin selectie crancena ?
La Selgros inainte de craciun a fost reducere en-bloc 30% pe TOATE produsele… m-am simtit ca a fost facut sa se „linisteasca pulimea” dar totusi, nu cred ca Selgros a iesit in minus cu reducerea, deci preturile sunt umflate rau de tot.
Stai să vezi la haine reducerile alea de 70%-90%. Crezi că ies în pierdere? Normal că prețiurile sunt umflate rău de tot.
adică Tesla a redus cu 20% prețul la mașini și tot va face profit?
Vin acum din Kaufland. Frig peste tot in magazin
, oferte putine chiar si la chestii vechi, preturi mai mari cam la tot … si asta de la Craciun marite cu un 10% asa din ce cumparam de obicei. Parca nici nu mai sunt atatea produse.
Joi: Kaufland punga de 10 eugenii 17 lei. Tot joi: Auchan aceeasi punga 10 eugenii 13 lei. Da-o in pisici de diferenta!
Alta bazaconie Kauflad: apa plata 0.5l 2.29 lei. Aceeasi apa plata la 2l era 2.79 lei. Deci 1.75 l de apa borsec costa 50 de bani iar restul e… Spuneti voi.
Cafea la carton in mall in vara 2022: 9 lei. Buna, lapte bun (niste cutii negre), coada. In nov 2022 era 15 lei, o spalatura obosita si lapte Aro (ala ieftin de la metro?). Coada in continuare. Ian 2023 e 19 lei… Coada in continuare. Nu am mai probat
Altele: umblu saptamanal prin 8-10 supermarket-uri, la diferite ore. Ca e 9 dimineata sau 11 noaptea, marti la 14, ori sambata la 12, parcarile sunt pline, cozi la toate casele, cosuri cu varf. Criza pare doar la tv
Azi prin centru București toate cafenelele pline, nu am gasit nici o masa de 4 persoane timp de mai bine de 1h. Intre timp am vazut duzini de masini noi, numere rosii chiar, cu preturi de peste 40k-50k eur lejer (Maserati, Porsche, x-uri si q-uri, ml-uri..)
Marti ma uitam la un apartament comunist prin curul sectorului 3, aparitie prospata, bloc fix cum l-a lasat raposatu’. Azi sambata era deja vandut. 115k eur
Pe la inceput de decembrie ma uitam la un ups de centrala, era vreo 600-700 lei. Acus e 3000+ lei si greu de gasit, s-au dat toate se pare..
Imi zice o ruda ca in vara avea rata la banca vreo 1100 lei din care principal vreo 500 lei si dobanda 600. Acus are rata 1700 lei din care principal vreo 300 si 1400 dobanda. Cum pisici vine asta?
In Franta kw electric e 0.17 centi. In geemania 0.52 parca. La noi nu mai stiu, sunt pierdut intre pomeni
Concluzii nu am..
le-au cumpărat ucrainienii, că le bombardează centralele electrice.
generatoare, baterii, din astea, in ultimele luni s-au dus acolo.
”Azi prin centru București toate cafenelele pline, nu am gasit nici o masa de 4 persoane timp de mai bine de 1h.”
Eu am fost aseară prin centru și era trist, multe localuri destul de goale.
Si eu am vazut ca in ultima vreme gasesti mese libere la majoritatea restaurantelor. INtr-adevar la cafenele este inca relativ aglomerat uneori, dar parerea mea este ca lumea iese din ce in ce mai putin la masa.
Un indice al scaderii puterii de cumparare este si faptul ca la fast-food-urile ieftine (McDonalds, KFC, Burger King) este coada din ce in ce mai mare. In schimb la Salad Box si altele similare cam bate vantul.
Nu ai cum sa nu maresti pretul cerut pentru serviciul prestat/produsul vandut in conditie de inflatie galopanta. Altfel in mod real, ai o reducere de putere de cumparare egala cu inflatia.
De exemplu, ca angajat, costurile tale cu „productia” sunt cheltuiele de zi cu zi, facturile, cosul de cumparaturi.
Acelasi lucru si pentru firme. Profitul ajunge ca sursa de venit pentru actionari.
La termeni macro, cred ca inflatia aceasta voit indusa de tiparnita banilor, vrea sa cearna lucrurile pe modul, supravietuieste cel mai puternic. Daca nu te regasesesti intr-o pozitie de forta sa poti negocia cresterea de venituri>=inflatia, esti aruncat de sistem in negura irelevantei prin saracire.
dacă oamenii ar cumpăra mai puțin, doar strictul necesar, încet încet creșterile de preț s ar mai domoli.
Toate preturile au crescut pentru ca profiturile realizate de companiile energetice au crescut exagerat intr-un timp foarte scurt, fara nici o legatura cu pretul de productie. Companiile energetice sunt stat in stat, influenteaza direct nivelul de trai al populatiei, iar privatizarea lor, facuta cu cele mai bune intentii, s-a dovedit a fi o greseala.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
da domle, asa cred si eu, n-are nicio treaba cu tiparirea si banii dati de pomana de cea mai puternica economie de pe glob, cred ca e din cauza alinierii planetelor.
https://ycharts.com/indicators/us_m2_money_supply explică atunci asta
:)))))
acum 30 de ani introducerea de bani in piata era costisitoare. rau. materialele, hartie, tus, diversele chestii mai mult sau mai putin pretioase pentru elementele de siguranta; tiparirea propriu zisa si in final distributia, mijloacele de transport, protectia si dupa aia contabilitatea.
acum… „-sefu’ trebuie sa dam ajutor pentru factura la curent…. -ok, cat? -o suta de triliarde… -(click, click), (1), cati de 0 sunt in o suta de triliarde? – 18… cred… -(0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 enter) -sefu, cred ca ai bagat 19… -plm, aia e.”
Analfabetism economic. Disponibilitatea de bani in piața nu are nicio legatura cu inflația. Un astfel de mod de calcul al inflatiei nu mai este luat în calcul de la începutul secolului 20 în calculul inflației.
Doar economiile centralizate sunt vulnerabile la introducerea de bani în economie de către băncile centrale.
O parte considerabila din bani este absorbita și au fost absorbiți de către piețele financiare, unde pana la corecțiile recente, preturile acțiunilor explodasera.
Motivul principal pt inflația curenta este un dezechilibru major între cerere și oferta pt energie și bunuri. Respectiv, un grad tot mai redus de ocupare a populației, care după pandemie a ales sa iasă la pensie sau sa nu mai lucreze deloc și sa nu mai aplice pt somaj.
Populația neocupata pune presiune pe cerere deși nu participa în producție.
Dar hai sa continuam sa înțelegem economia la nivelul anilor 80 în România comunista.
Capitalul disponibil pe piața este istoric la cel mai scăzut nivel după valul de crize economice din anii 90, 2000 și 2010 (2007-2008).
Dar hai sa nu citim nimic legat de asta, și sa ne dam cu părerea pt ca știm noi mai bine. Efect Dunnig Kruger de manual.
@Ioan, ca sa fie adevarat ce spui tu, ar trebui sa observam o scadere a productiei pe toate palierele economice. Dar surpriza, producatia de alimente cel putin este in crestere. La fel si productia de energie electrica.
Ioan, hai sa nu ne mai prefacem ca suntem analfabeti functional. chiar nu iti sta bine.
tu ai afirmat ca nu exista nici un mecanism prin care se pot introduc e bani in piata din pix. exact asta am contrazis eu in comentariul meu. exact asa de simplu e.
acum, daca vrem sa detaliem si sa urmarim ce se intampla cu acei bani, da, putem discuta. este exact discutia cu andrei de acum cateva zile. si ai dreptate. daca banii aia se orpesc in conturi si morisca high finance nu vor genera inflatie. ba chiar, pe termen lung, in lipsa speculantilor si cu un comportament rational al omului de rand (astea doua ultimele stim toti ca sunt absolut imposibile) banii aia ar fi ajutat enorm. ar fi platit niste credite imobiliare sau de educatie, ar fi fost niste asigurari gratuite de sanatate sau accident sau ar fi putut asigura un nivel minimal mai ridicat de trai al omului de rand.
dar a venit tembelul si a dat cu bomba, au rasarit speculantii si din spate si-a facut aparitia figura hada a lipsei de ratiune din comportamentul uman. inflatie sa fie.
https://observatornews.ro/economic/romania-a-tiparit-130-de-miliarde-de-lei-in-ultimele-15-luni-care-sunt-efectele-in-economie-470516.html 130 de miliarde de lei in 05.2022 si posibil acum ca inca se continua cu helicopter money. Nu au mai facut dupa aceea publice datele de tiparnita ca e de porc.
ai încredere în sursa asta? articol scris de o domniță afiliată Antena@
Cred că acum plătim prostia generală din timpul pandemiei. Toți au tipărit bani în ăia 2 ani ca idioții.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
De ce dupa pandemie lumea cumpara mai multa mancare? Cat au stat in casa nu au avut nevoie de alimente?
In cazul masinilor pot sa inteleg ca a crescut cererea, dar de ce a crescut si in cazul caselor? Adica in general, dupa pandemie multe companii au ramas cu un regim de lucru WFH. Ceea ce inseamna ca ar fi trebuit sa scada presiunea pe piata imobiliara din marile centre economice, multi angajati avand posibilitatea sa lucreze din orasul de „bastina”.
Si nu in ultimul rand, tu spui ca este o problema cu productia din cauza ca nu exista suficienta forta de munca. Dar, ingnorand automatizarile din toate domeniile, de ce marile companii concediaza oameni?
Daca situatia ar fi cum ai descris-o tu, se presupune ca este nevoie sa angajeze in continuare ca sa compenseze forta de munca care s-a retras.
Problema e că chinezii nu mai lucrează și nu mai avem atâtea produse. Inflația era absorbită de faptul că chinezii ne acceptau hârtiile, pardon, moneda oricâtă era, era foamea destul de mare să mai facă fabrici, să mai angajeze oameni, să mai exporte chestii, rupea tot.
Cu Covid le tot aruncăm bani dar nu ne pot da nimic. Transportul maritim dat peste cap, și alea puține cât produc le aducem mai greu.
La chipuri la fel, creșterea a explodat așa mult pentru că produsele smart au avut un boom în perioada din 2017 încoace, toate generațiile noi de produse, de la electrocasnice la mașini, la orice, ați observat că sunt neaparat smart? Toate astea s-au aruncat simultan pe piață fără a se plăti/rezerva înainte capacitate de producție (pentru că profitul bun raportat face acțiunile mari și bonusurile bune) și aici suntem.
Da, inflația merge și-n piața financiară, clar, toate acțiunile au crescut aproape simultan cu tipăritul de bani, deci banii n-au mers neaparat la oameni. Și asta e bine oarecum pentru că tot acolo s-au și evaporat, deci nu știu cât a fost inflație de fapt.
Tre să punem chinezii la treabă și rușii la săpat de materie primă, că pe asta s-a bazat traiul ieftin al vesticilor de fapt.
@manu144x, deci tu spui ca din cauza ca nu mai produc chinezii marfa ieftina, avem inflatie. Adica am inceput sa cumparam produse din alte parti, unde se produc cu bani mai multi.
Asta ar insemna automat ca peste tot in lume unde exista capacitati de productie este o cerere enorma de potentiali angajati, corect? Daca eu am o fabrica care produce acelasi obiect ca si chinezul si acum China este in izolare, automat voi avea o crestere a cererii si voi ajunge sa:
1. Angajez mai multi oameni;
2. Ii platesc mai bine pe angajatii actuali pentru a nu pleca si pentru a accepta sa lucreze suplimentar.
@Ioan „si nu are nicio legatura cu ce bani arunca în piață băncile centrale” atunci de ce sa mareasca dobanda? ca nu are niciun sens
@Ioan Ai vreo bază reală pentru asta: ”Cum se face ca Turcia are o problema majora cu inflația deși nu tipărește niciun fel de bani?” Așa, ca o simplă observație, atunci când bancomatul îți eliberează bancnote noi cam la fiecare extragere sau monedele sunt din alea strălucitoare cam tot timpul, mie nu prea mi se pare că nu printează bani.
Iar asta ”Inflația este generata strict de gradul de ocupare cu munca a pulopulatiei (rata șomajului este irelevanta), salarii, si cerere vs oferta.”, mai ales partea dintre paranteze, e cam dificil de înțeles, cel puțin pentru mine. Poți detalia, te rog?
Aici e problema. Acel dacă. Un mare dacă. Și dacă ai, trebuie să ai și materie primă, nu doar angajați. Și transport.
Și cea mai mare exportatoare de materie primă diversă din lume e în război acum și sub sancțiuni. Așa că viitorul nu sună prea bine…
@manu144x, haide sa spunem ca ai dreptate si nu exista nicaieri in lume fabrici care sa inlocuiasca productia din China.
Dar haide sa ne intrebam atunci de ce creste pretul la alimente:
– China este importator clar de alimente, deci nu din cauza lor;
– Ucraina exporta in continuare cereale;
– Rusia, chiar daca nu exporta in Europa si SUA, are in continuare contracte cu China si tarile arabe.
In plus, eu nu am vazut nicaieri in magazinele noastre deficite de alimente. Adica luam de exemplu zaharul care a crescut de la 3 la 6 lei, dar se gaseste peste tot (nu este deficit). La fel si in cazul uleiului, peste tot sunt rafturi pline.
PS: sunt cateva comentarii pe aici legate de costurile de transport care au ajuns la nivelul de dinainte de pandemie, deci nici explicatia asta nu mai sta in picioare.
La fel cum nu sta in picioare nici explicatia cu costul petrolului, care acum se apropie de valorile din 2018.
Uite si un exemplu concret de preturi care au crescut fara sa existe nici o influenta externa: apa plata care s-a scumpit cu cel putin 50%.
Aici nu este vorba nici de productie in China, nici de importuri din Ucraina/Rusia, pentru ca pur si simplu este extrasa din pamant si imbuteliata in Romania.
@Andrei G, nu iau apărarea nimănui, nu mă înțelege greșit, dar lanțul de aprovizionare e modern e complex și foarte dependent de un flux continuu către și dinspre China.
De exemplu la ce spui tu legat de apă, aș întreba 2 lucruri, de unde își iau sticlele, pardon, flacoanele de plastic, de unde vine materia primă, și doi, cât le este factura de curent față de acum 2 ani, raportat la același nivel de producție.
Dacă astea 2 au crescut, atunci e una, dacă nu, atunci da, e speculație pură.
Mare parte din inflație era pusă pe presiunea costurilor de producție datorită energiei. Lumea a înțeles, război, sancțiu, prețuri la gaze, prețuri la combustibil.
Prețul energiei s-a temperat în ultima jumătate de an. Vezi gazele care sunt la nivelul de acum un an jumate, combustibilul care e tot acolo, energia electrică ce pare de neînțeles.
Cu toate astea, prețurile cresc în continuare. Cine mai explică?
OK, înțeleg gazul. Dar e mai scump de produs curentul electric? Bate vântul mai puțin, curge mai puțină apă, s-a schimbat fizica nucleară?
Ai uitat si scuza cu „domnle a contribuit si proasta aia care a blocat canalul Suez vreo cateva zile si s-a facut coada la livrari, sigur o sa scada cand isi revine traficul naval” … aham au mai scazut preturile o pl.
Era vorba și că un container din China adus costă 12.000 dolari și acum prețurile și acolo au revenit la un oarecare normal.
„German business daily Handelsblatt has published data showing that shipping rates have come down to pre-pandemic levels, with a 20-foot container from China to Northern Europe, for example, now costing $1,479 (€1,420) on average, compared with around $8,000 at the beginning of 2022. Shipping a container from Shanghai to the US West Coast „is even cheaper than in 2019,” the newspaper reported.”
S-au mai inchis dintre centralele nucleare si cele pe carbune. Aici mai degraba e „de vina” faptul ca participam la piata de energie europeana si platim per kWH la fel cum plateste si neamtul care are 4x salariul.
Nu poti avea o zona economica „omogena” cand o bucata buna din ea e considerata „viteza a doua” si „mana de lucru ieftina”. Cel putin nu pentru mult timp. O sa fie misto cand trecem si noi la euro.
Tiparitul de bani e mai mult o metafora. Cauza inflatiei sunt deficitele astronomice ale statelor , toate guvernele se imprumuta la greu.
Asta. Dacă ai inflație în moneda în care ești dator, îți scade valoarea împrumutului. În sensul că valorează mai puțin
99%,poate peste, e speculație pură. Să ne amintim că imediat după ce a început războiul s-au scumpit abrupt combustibilii. Nu că nu mai erau sau că nu se puteau lua și din altă parte ci doar pentru că cineva a indus populației ideea că nu se vor mai găsi. Altfel, cu toată „criza” energetică companiile de energie au avut profituri spectaculoase anul trecut. Având în vedere că cererea nu a crescut spectaculos decât pe termen scurt și sporadic, nu înseamnă decât că oamenii au cumpărat/produs ieftin și au vândut foarte scump.
Cu tiparit sau netiparit bani, voi va ganditi ca daca doar 50% din depozite bancare, firme, nefirme, cetateni, ar vrea sa ia banii lor in mana si sa se spele cu ei pe cap,banii aia chiar nu exista fizic?
Asta e de când există băncile. Din cauza asta s-a făcut și decuplarea bancnotelor de aurul fizic. Reprezenta o limită maximă a masei monetare.
Inflatia se poate explica prin faptul ca statul arunca bani in piata, fara a genera o plus valoare. Asta pe langa cat se fura.
Incepand cu pandemia, si continuand cu asa-zisul ajutor pentru ucrainieni.
Citez „România a cheltuit peste 565 de milioane de euro cu refugiații din Ucraina”
Astfel, chiria intr-un oras precum Galati a ajuns peste 1000 euro neimpozabili, platiti de stat, ajunsi in buzunare private si apoi in consum
Intr-o piata capitalista in care preturile au un oarecare echilibru dat de cerere si oferta, cererea creste vazand cu ochii, dar in mod artificial. Rezultatul e usor de anticipat, trebuie sa fii fraier sa nu maresti preturile daca oamenii stau la coada.
Apropo, inainte de pandemie era retorica asistatilor sociali, care in medie primesc 250 LEI/luna fara sa faca nimic, doar ca sa nu moara de foame. In ultimii 3 ani n-a zis nimeni nimic de cei(PF) care au primit mii de lei pe luna sub acelasi pretext, in aceleasi conditii(forfetar)
Cert este ca prețul țigărilor a ramas la fel in timp ce al laptelui s-a dublat de când a inceput războiul. Probabil e vorba de principiul cererii și ofertei. Nici pe finestore nu au crescut preturile prea mult, cu excepția șampaniei. Cine stie, or fi multe de sărbătorit.
A ramas pe dracu pretul tigarilor la fel
Sa vedem si partea buna a lucrurilor. Ieri am iesit la shopping de mobila de bucatarie, chiuvete, vopsea etc. Preturi super OK pt calitate decenta , cu pretul unui cos mediu de mancare iti iei lucruri non-alimentare excelente
pe scurt parera unui nonspecialist, dar amator.
in 2020, la inceputul pandemiei, treburile erau ok-ish, cererea se batea cu oferta, economiile lumii erau in general pe tendinta ascendenta, se mai impidica cate unul, se mai acorda cate un imprumut, poate il plateste, poate nu, dar in general, soare, norisori, iezi zburdand pe dealuri inverzite.
si apare pandemia. si, cu adverat necesar sau nu, se opreste productia intr-o gramada de locuri rezultand necesitatea ajutoarelor financiare. care au venit evident din pix, fara acoperire reala.
si aici intervine partea misto. pentru ca lumea o ducea totusi bine, coroborat cu scaderea productiei si grija pentru un viitor incert, mare parte din banii aia au fost parcati prin conturi si saltele, nerezultand astfel inflatia asteptata, ca sa revenim la un subiect discutat nu de mult.
o paranteza aici, pe post de exemplu. alt subiect discutat pe aici a fost scaderea productiei la cipuri rezultand mult mai putine masini noi. adica oferta mai putin variata, termene de livrare (mult) mai lungi, negarantarea pretului final. toate au fost povestite si discutate aici, inclusiv cu exemple directe. si de aici a rezultat scadere a cererii, fie prin amanarea deciziei de cumparare fie prin reorientarea catre SH, la care preturile au explodat.
in 2022 insa s-a cam terminat cu pandemia si restrictiile de orice fel si de voie de nevoie toata lumea revine la munca. productia isi revine (vezi si ofertele din ce in ce mai bogate ale dealerilor auto) si incepe sa acopere noua cerere, toate bune si frumoase, banii sunt in continuare parcati.
incepe razboiul si genereaza o criza artificiala (si nici macar complet justificata) in energie de pe urma careia baietii destepti (la nivel global, nu doar aia din romania) vor sa profite. cresc un pic prturile, vine panica si incep sa iasa banii din conturi si saltele. si rezulta inflatia pe care o vedem si care va urca pana cand vor iesi TOTI banii aflati in surplus, cei pe care oamenii nu au cu adevarat idee ce sa faca.
ca o concluzie, mie toata treaba asta imi confirma ca pandemia chiar a fost. daca a fost gestionata bine sau rau de „the powers that be” nu avem cum sa stim, ramanem fiecare cu pararea personala. a doua e ca razboiul chiar e razboiul si e si el cat se poate de real, pentru ca a inceput cu adevarat o criza energetica si financiara, prima s-a cam terminat, a doua se rezolva si aia intr-un an sau doi, cand se termina banii nemunciti.
ce nu inteleg eu, e ce a fost in capul lui putin. a inceput razboiul presupunand ca lumea e deja ingenuncheata in urma pandemiei si mai pune si el un pic bocancul pe grumazul tuturor? chiar a fost o surpriza pentru ca el ca lumea de fapt avea resurse sa reziste si opririi livrarilor rusesti si banii ca sa reziste cresterilor de preturi ulterioare?
practic, la prima vedere a ales cel mai bun moment pentru invazie. in realitate nu putea alege un moment mai prost, ajungand sa isi dezvaluie multe alte slabiciuni si in final rusia dovedindu-se doar o sperietoare de polițiști, care e tinuta la respect de nato pe spatele si vietile ucrainienilor cu foarte mici scurgeri de echipamente usoare. nimic greu, nu tu tancuri, nu avioane, nu marina (nu, turcia nu avea ce sa faca daca se trezea cu trei portavioane americane la intrarea in dardanele, in timp ce maretul kuznetov rugineste in drydock la murmansk iar magnifica moskva il pazeste pe nemo).
putin a fost un idiot util sau a fost, de la distanta si cu blandete, ghidonat pentru a detona bomba inflationista aflata sub curul planetei, cu foarte dezirabilul efect secundar ca rusia dispare de la mesele baietilor mari?
Cred ca cate putin din toate, adica daca nu e pur oportunism, cu siguranta, orice crestere de pret a fost facuta astfel incat sa nu se stirbeasca deloc profitul, nu conteaza cat de mare era deja.
Inflatia se va regla de la sine cand oamenii vor incepe sa saraceasca si va scadea consumul.
Primele care vor da semnalul vor fi:
-industria alimentara, dar produse derivate/secundare/preparate, cu termen de garantie mic. Pentru ca oamenii vor renunta la ele dar nu si la paine, cartofi, ulei, zahar, faina, oua, lapte si carne macra.
-imobiliare, dar doar proprietatile in segmentul ieftin/mediu, care erau cumparate preponderent cu credit de la banca, nu cu banii jos.
-electrocasnice/electrice mari/scumpe di masini. Mai tragi 1-2 ani de televizor, combina frigo, telefon si masina, parca nu mai e absolut nevoie sa le schimbi cu modelul nou.
Stie cineva sa explice de ce s-au scumpit cel mai mult produsele ieftine? Cum a ajuns Laptaria cu caimac cel mai ieftin lapte de la supermaket? De ce costa Bunica la fel ca orice alt brand noname random? Mai sunt exemple care nu imi vin chiar acum.
foarte probabil pentru ca brandurile premium erau premium doar pe eticheta.
si cand au crescut costurile de producție, aia noname au trebuit sa creasca pretul de vanzare, ca sa nu fie pe minus, in timp ce brandurile premium, pentru a rămâne relevante in piata au redus doar marja de profit.
Nu mai știu um este acum, dar Lăptăria cu caimac mie mi se părea că are produse foarte bune. Poate mă înșel.
Unde ai vazut tu laptaria cu caimac cel mai ieftin lapte? Eu iau lapte cu 5.5-6 lei si ala e vreo 8.
Diferenta intre uleiul no name si bunica e de aprox 2 lei
Eu banuiesc ca e si multa specula.
Pe aplicatiile de comandat mancare mi se pare jale in ultimul timp, bine eu nu stau in tara dar la mine aici 3 pizza dintre care una mini pt copil veneau 35 de euro la o pizzarie random sapt trecuta, iar la un restaurant mai bun 17 eur pizza.
Sa nu mai zic de celelalte preparate mai premium.
Am hotarat sa ma chibzuiesc mai bine cu proviziile si sa imi completez colectia de obiecte de uz casnic care fac viata mai usoara, si sa ma dau la fund o perioada, pana se mai domoleste haiducia asta
Am vrut sa cumpar azi branza fagaras: 6-8 lei cutiuta in functie de firma ca toate au acelasi gramaj; mi-a trecut instant pofta; in urma cu un an pornea de la 3 lei. Magazinele Carrefour cele mici baga dimineata marfa alimentara la 50% reducere care urmeaza sa expire in 1-2 zile, zona aceea se umple imediat de lume (in alti ani acea in zona gaseai si seara marfa). Saracia va urca spectaculos anul asta.
nu va urca saracia (vazuta strict in cadrul acestui comentariu ca nivel propriuzis de trai, nu ca o cifra aleasa arbitrar de niste statisticieni pentru a spune cine e sarac si cine nu) in nici un fel anul asta. va ramane exact pe loc. doar aia care traiau pe „picior mare” fara nici o justificare vor mai pierde din degete.
aia cu salarii medii sau sub nu vor mai trai exclusiv pe branduri „premium” sau „superpremium”. multe branduri premium se vor se vor repozitiona, asa cum ar fi fost normal si pana acum la entry level (vezi ce zice mai sus colegul… ulei „bunica”.. premium… pe bune?!?)
„Am văzut deja supermarketuri care au oprit căldura” => foarte bine, ca doar suntem imbracati de iarna, nu?
aleluia!
vii de afara de la ~0 grade, imbracat evident de 0 grade si intri inauntru la 25+. si dupa aia ajungi la zona cu vitrine frigorifice deschise… 4 5 grade… wtf?
Am în beci o mașină a timpului.
Mă duc în viitor și iau banii și îi aduc în prezent.
După care îi spăl.
Așa apare inflația.
Asta e tot ce trebuie să știți.
Nu aveți voi treabă că statul emite titluri, băncile cumpără cu bani împrumutați de la mine, datoria crește,
La oamenii ăia din viitor nu vă gândiți că rămân fără bani?
Din ce văd, observ și mă pricep, la noi în România în proporție foarte mare nu e oportunitate, că e frumos spus, e SPECULĂ.
Inflația este mereu un fenomen monetar cauzat de „tipărirea” de bani. Masa monetară totală are o anumită valoare ( sa zicem X), in cazul nostru (doar la nivel teoretic de dragul explicației) valoarea unei unități (adică leu) este egal cu X împărțit la numărul total de lei. Ce se întâmplă cu valoarea leului daca sunt tipăriți multi alți lei? Evident că va scădea! Nu veți vedea niciodată un stat care după ce a tipărit bani să scoată bani de pe piața și să-i „ardă” pt a scăpa de inflație așa că singura variantă de ajunge iar la prețurile de dinainte este prin progres tehnologic, acumulare de capital și optimizarea proceselor de producție. Asta va duce la creșterea valorii masei monetare (X) și automat la deflație.
Pe scurt X/ Nr total de unități= valoarea unui leu. Creste Nr de bani, scade valoarea banilor, daca creste X (valoarea) crește și valoarea per unitate.
Nu sunt bun la explicații am incercat sa scriu pe înțelesul tuturor, sunt conștient de complexitatea mecanismelor de expansiune monetară dar și că prețul este dat întotdeauna de cerere și ofertă deși din explicația mea poate fi interpretata altfel.