În primele trei poze sunt trei capitale europene: două puternice şi una pentru o ţară mai acana. În pozele 4 şi 5 e praf, mult mult praf, prezent în draga noastră capitală.
Explicaţia pentru acel praf e foarte simplă: celelalte capitale europene au acele chestii verzi peste tot, începând de la marginea oraşului până adânc în inima lui.
Mai e si altceva, grasule: clima continentala de pe-aici, stepa, pusta, baraganul. Asa e clima pe aici: mai uscata, mai prafuita, n-ai ce face. In schimb, la nasoii de occidentali este oceanul aproape si le aduce mult mai multa apa si spala mult mai des ploaia si fixeaza praful si-l transforma in sol. Sa vezi cum e in Anglia, in Scotia, iti vine sa plingi: nu exista praf. Si nu datorita stralucitorilor intr-ale administratiei, ci datorita lu Doamne Doamne care da ploi dese. Edinburgh e o frumusete de oras, fara fir de praf si cu o iarba ireal de verde. Oceanul, coane, oceanul. Hai, nu fii suparat: Bucurestiul este cel mai foarte frumos si mai foarte perfect oras de pe lumea asta, mai ales de cind ai plecat tu din el
:rofl: :p
Povestea ca la noi e clima de vina este banc. Bratislava si Budapesta au aceasi clima ca si noi si cu toate astea praful este ca si inexistent. Exista si alte orase pe aceasi paralela cu noi, cu acelasi climat continental si totusi cu mult mai putin praf.
De fapt, explicatia cu verde peste tot e doar partial adevarata. Problema este ca la noi peste tot este pamant gol (sub copaci, pe marginea drumului, etc.). La mixul de umezeala/uscaciune de la noi asta e reteta pentru praf: dupa ploaie se face noroi, curge pe asfalt, se usuca, se ridica in aer ca praf la cea mai mica pala de vint. Ai sa vezi acelasi praf in toate orasele din Romania, indiferent cat de verzi sunt.
La ei nu prea vezi pamant gol: fie au gazon, fie rumegus (din ala mai mare) fie pietris…iar zonele cu pamant sunt destept facute (in general au o bordura mai mare de jur inmprejur care nu permite noroiului sa ajunga pe asfalt).
E un cumul de factori: in primul rand e tipul de sol, loess, care creaza mult praf; clima nu ne ajuta nici ea prea tare, iar lipsa de spatii verzi, pamant neacoperit in oras si numarul relativ mare de noi constructii care se fac cu praf de ciment, nisip etc tinut in loc deschis si spulberat de vant nu ajuta nici ele de loc
Maria – perfect adevarat. Dar la noi daca-i gazon baga baietii de la bloc o miuta si-un gratar in spatele blocului si il rezolva in vreo 3 zile, daca e rumegus il fura, daca pun borduri nu vor izola ca nu sunt in stare sa le monteze bine.
Deci la noi e praf pentru ca traim in singura tara locuita predominant de rude indepartate ale omului.
The Darwin fail country! – asta era bun de slogan pentru frunza boarfei de la turism.
In a 2-a poza e destul de curat bucurestiul.
Ultimele 2 poze: batea vantul si s-a ridicat praful,dupa nori se vede ca vine vijelia
1. Se pare ca si rahatul uscat de caine e o componenta importanta a prafului de Bucuresti…
2. Chestia cu loess-ul si fatalitatea pozitiei geopolitice e o scuza buna pentru primari… E vreun primar p’aci?…
Am o casa la vreo 40 km de Buc., in plina Campie Româna, intr-o mare de loess-uri uscate de arsita si vant. Vant care bate constant, din diferite directii, tot timpul anului. Cat e vremea acceptabil de calda (aprilie-octombrie) stau toata ziua cu ferestrele si usile deschise. La doua saptamani, cand sterg praful prin casa, de-abia se vad niste urme vagi. In Bucuresti, la o ora dupa curatenie (sau dupa spalat masina) praful e back in business…
zoso, in Galati praful se ridica si in urma tramvaielor cu toate ca astea merg pe sine.
In capitala istorico-culturala a Bulgariei – Veliko Turnovo – in martie anul asta oamenii de la salubritate luau praful intarit (deja noroi uscat) cu lopata de pe marginea strazilor si il puneau in roaba. Plus ca praf ca acolo n-am inghitit de cand ma stiu.
Imi place ca toti stim ca trebuie spatiu verde, dar cati dintre noi planteaza sau are grija de spatiul verde?
Eu cred ca praful din Bucuresti e generat in mare parte de constructii si de nenumaratele lucrari care se fac la drumuri. trotuare, borduri, conducte,spatii verzi etc. In alte tari lucrarile de acest gen sint foarte bine imprejmuite cu panouri si nu sint lasate gramezile de pamint, resturi etc. in mijlocul dumului sa le bata vintul.
In ultimii ani in centrul vechi al Bucurestiului se sapa de nenumarate ori in acelasi loc, se schimba stalpisori vechi cu stalpisori noi, borduri, asfalt, felinare etc.; gropile sint neaparat lasate cateva saptamani neastupate, movilele de ciment,pietris etc trebuie neaparat lasate in mijlocul drumului cateva saptamani/luni inainte de a fi folosite.
Si alte lucrari se desfasoara cam la fel: UTI sapa transee pentru impamintarea cablurilor si le lasa neastupate cu saptamanile, Acvatot tot cauta conducte in fiecare sosea proaspat asfaltata, Romgaz cauta si ei gaze si multi altii sapa gropi „exploratoare” pe care le lasa asa luni de zile.
O alta problema ar fi toate drumurile neasfaltate din orase sau apropierea oraselor.
si mai e o chestie, la ei poate nu exista dorei cu basculante care ies de pe santiere ca de la ma-sa din curte. cu cauciucurile pline de noroi, sa nu uitam de zecile de strazi neasfaltate sau unde se executa lucrari
dar problema nu e de la verdeata. problema e de la contructii. totul se construieste in aer liber. in afara, totul se acopera, toate masinile care ies din santier sunt spalate de noroi, totul se curata, molozul rezultat se acopera corespunzator, tocmai pentru a nu fi luat pe sus de vant.
verdeata conteaza prea putin aici.
Eu zic că există alte surse ale prafului: construcții neacoperite, faptul că nu se face curat etc. În Roma și Paris erau străzi întregi unde nu vedeai nici urmă de copac, ca să nu mai vorbesc că marile capitale au parcurile mari în exteriorul orașului (nici urmă de Cișmigiuri, Tineretului, IOR-uri și alte parcuri în centru sau cartiere). Diferența e că ei la renovări sau construcții dacă nu au plasă și dacă nu transportă molozul în condiții sigure o iau pe cocoașă. Bașca mașinuțele măturătoare, care trec non stop, nu ca la noi.
pentru ca regula spune : inainte de a spala , aspira .
cate aspiratoare pe strazi ati vazut voi in bucuresti in ultimi 10 ani ?
Zi lu’ nenea care vrea sa ridice un bloc la Razoare sa faca parc sa vezi ce-ti zice de mama. e spatiu verde, nu? dar e spatiu lui. poate eventual o sa faca blocul de culoare verde…
In Madrid, unde am stat o perioada, se forma o pâclă gri-verzuie din cauza poluării. Din avion se vedea cel mai bine, era ca in filmele SF. După ce am vazut ce inseamna poluare cu adevarat am inceput sa consider Bucurestiul un oras cu aer respirabil.
@Turambar
Ai fost in Istanbul?
E pe malul marii ( de fapt pe malul mai multor mari)… si praful e mai abitir ca la noi…
Oceanul pe dracu, eu stau in Constanta, am ditamai marea langa si pe strazi zici ca tot la plaja sunt, e plin de praf!!!
Ce aglomerat e Parisul!
Primele trei poze sunt facute tot pe furtuna ?
As fi bagat mana in foc ca a 2-a e din Bucuresti, Universitate (Intercontinental/TN catre Unirii) …
Au chestii verzi care acopera suprafetele pe care nu e asfalt si contructii…in Bucuresti e plin de santiere,de cladiri neterminate,de suprafete pe care e pur si simplu pamant,de acolo se ridica praful
Io cred că prafu’ e generat de suedeji.
cand ploua, tot praful se transforma in noroi. atunci e mai rau
Usor usor deschizi o noua categorie pe blog: „I troll”. In ultimele doua poza ploua, e normal sa arate asa.
Revenind cu avionul in tara acum cativa ani (atunci inca nu erau atatea masini in Bucuresti) am vazut de la distanta ca o cupola enorma de smog peste capitala. Socant!